ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7128/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 917 din 24 iunie 2005 a Tribunalului București a fost condamnat, printre alții, inculpatul I.C.F., la 3 pedepse de câte 4 ani închisoare, pentru 3 infracțiuni de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 lit. a) și c) și art. 80 C. pen. În baza art. 33 și art. 34 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare. În baza art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani conform art. 86 2 C. pen.

S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 86 3 alin. (1) lit. a) – d) C. pen. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. S-a computat prevenția din durata pedepsei. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, la 15 martie 2004, în jurul orei 19,00, inculpatul I.C.F., împreună cu inculpații minori A.A. și F.R., și ei condamnați în cauză, în zona pasajului Unirea din București au acostat partea vătămată, G.C., minor de 15 ani și prin violență și amenințare i-au furat un telefon mobil, care a fost recuperat în cursul cercetărilor. În seara de 23 martie 2004, aceiași inculpați au acostat în zona Liceului Dante Aligherii din București părțile vătămate R.V. și D.A.M.

Prin violențe fizice și amenințări au furat de la R.V. un telefon mobil și o brățară din argint, iar de la D.A.M. un telefon, bunuri recuperate în cursul cercetărilor. Prin decizia penală nr. 704/ A din 21 septembrie 2005, Curtea de Apel București a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a desființat în parte sentința înlăturând aplicarea art. 86 1 , 86 2 , 86 3 și 86 4 C. proc. pen., față de inculpatul I.C.F. A redus pedepsele de câte 4 ani închisoare pentru cele 3 infracțiuni de tâlhărie la câte 3 ani și recontopind pedepsele a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-au menținut celelalte dispoziții. Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care nu l-a motivat în condițiile art. 385 10 alin. (1) și (2) C. proc.

pen. Examinând recursul potrivit dispozițiilor art. 385 10 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul este nefondat, nu există nici un motiv de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (3) ce se ia în considerare din oficiu. Referitor la criticile apărătorului inculpatului din ședința în care a avut loc dezbaterea recursului, acestea nu sunt fondate. Din examinarea dosarului rezultă că inculpatul recurent a participat în calitate de coautor și nu de complice la comiterea celor 3 infracțiuni de tâlhărie, desfășurând acțiuni specifice elementului material al infracțiunii de tâlhărie. În raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., pedeapsa este just individualizată prin reducerea acesteia sub minimul special prevăzut de lege, deși inculpatul a comis infracțiunile atât în condițiile unor împrejurări atenuante dar și în condițiile unor agravante cum sunt săvârșirea faptei împreună cu minori.

Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, și-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.C.F. împotriva deciziei penale nr. 704/ A din 21 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția pentru cauze cu minori și familie Obligă pe recurent să plătească statului suma de 220 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 16 decembrie 2005.