ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 28/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată la 15

noiembrie 2004, Judecătoria Oltenița a admis cererea formulată de A.V.A.S.,

împotriva debitoarei A.P.A.F., a încuviințat executarea silită a titlului

executoriu, contract de vânzare cumpărare de acțiuni din 12 aprilie 1994,

pentru penalități de întârziere la ratele 4-10 preț neachitat la scadență, la

care se adaugă cheltuieli de executare.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a avut în vedere prevederile art. 373 și următoarele C. proc. civ.

A.P.A.F. a declarat apel invocând

lipsa titlului executoriu în baza căruia se poate face cererea de executare

silită, lipsa debitului solicitat, litigiul dintre A.V.A.S. – fost F.P.S. și A.P.A.F.

s-a soluționat parțial în dosarul nr. 18849/2000 la Tribunalul București, secția

comercială, prin sentința civilă nr. 8444 din 1 noiembrie 2004.

Prin decizia nr. 479 din 1 iunie

2005, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a calificat calea de

atac ca fiind apel și a respins apelul ca nefondat.

Curtea de Apel București a calificat

calea de atac ca fiind apel, încheierea prin care s-a încuviințat executarea

silită fiind dată cu aplicarea procedurii necontencioase, a reținut că potrivit

art. 41 alin. (1) din Legea nr. 137/2002, privind unele măsuri pentru

accelerarea privatizării, contractele de vânzare cumpărare de acțiuni încheiate

în cadrul procesului de privatizare constituie titluri executorii, iar

celelalte două motive, lipsa debitului și că debitul solicitat a fost

soluționat parțial, țin de fondul litigiului putând fi invocate prin alte căi

procedurale.

Debitoarea a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, susținând în esență că, nu poate fi vorba

de titlu executor câtă vreme suma pentru care s-a cerut executarea silită nu

este certă, în speță operează autoritatea de lucru judecat, dreptul la acțiune

pentru a cere executarea silită pentru sume mai vechi de trei ani este

prescrisă.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente:

Contractul de vânzare cumpărare de

acțiuni este titlu executoriu, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 137/2002,

privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, modificată și completată,

iar invocarea autorității de lucru judecat în ceea ce privește sumele datorate

și a prescripției sumelor solicitate de A.V.A.S., arătăm că aceste motive țin

de fondul litigiului, pot fi invocate pe alte căi și nu în recursul declarat

împotriva deciziei prin care a fost soluționat apelul privind încheierea de

încuviințare executare silită.

În concluzie, recursul declarat în

cauză este nefondat și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

debitoarea A.P.A.F., împotriva deciziei nr. 479 din 1 iunie 2005 a Curții de

Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 11 ianuarie 2006.