ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2885/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1375/2004, Curtea de Apel București a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta SC F.D.F.E.E. SA, împotriva pârâtei A.N.R.E. Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, prima instanță a reținut că stabilirea tarifului de conexiune se realizează conform metodologiei de stabilire a tarifului reglementat pentru serviciile de transformare și conexiune ale stațiilor electrice de înaltă și foarte înaltă tensiune. Tarifele se aprobă de A.N.R.E., cu avizarea Oficiului Concurenței. S-a mai reținut că potrivit legii, decizia nr. 161/2003 nu a vătămat-o pe reclamantă într-un drept recunoscut de lege, ea nesolicitând anularea ordinului prin care s-a stabilit tariful de achiziție a energiei electrice.

Față de Ordinul nr. 39/2002 indicat de reclamantă și a H.G. nr. 115/2002, prima instanță a concluzionat că nu se poate afirma că tariful de conexiune este inclus în cel de achiziție, pentru că acesta se calculează diferit, conform altor criterii. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, SC F.D.F.E.E. SA București, criticând-o ca nelegală, întrucât instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale în materie, pronunțând o hotărâre lipsită de temei legal. S-a precizat că în mod greșit curtea de apel a reținut că există o metodologie separată pentru tariful de achiziție, când de fapt aceasta nu există. De asemenea, greșit, prima instanță a precizat faptul că recurenta nu a solicitat anularea ordinului prin care s-a stabilit tariful de achiziție.

Se recunoaște că acest ordin nu a fost atacat doar pentru faptul că nu există o metodologie și, astfel, recurenta nu putea ști ce costuri intră la stabilirea acestui tarif. Recursul este nefondat și va fi respins. Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: Prin decizia nr. 161/2003 s-a aprobat tariful pentru serviciul de conexiune prestat în stația electrică 110 kV CET Grozăvești de către SC E. SA, în relația cu SC F.D.F.E.E. SA. Rezultă din acte că stabilirea tarifelor de transformare și/sau conexiune se face de A.N.R.E., conform datelor prezentate și fundamentate de prestator, în raport cu metodologia de stabilire a tarifului, metodologie aprobată prin decizia nr. 34/2000, a președintelui A.N.R.E.

Prin urmare, rezultă că nu este necesară contactarea beneficiarului serviciului, astfel cum susține recurenta, întrucât pe acest aspect nu are loc o negociere de stabilire a unui tarif. O.U.G. nr. 29/1998, aprobată și modificată prin Legea nr. 99/2000, prevede că A.N.R.E. stabilește prețurile la energia electrică și termică. A.N.R.E. stabilește prețurile și tarifele pe piața reglementată de energie electrică și termică la solicitarea agenților, în conformitate cu metodologiile emise pe acest aspect. Din actele dosarului rezultă că recurenta nu a formulat o cerere privind modificarea tarifului de distribuție, pentru a fi îndreptățită la revizuirea tarifelor conform dispozițiilor O.U.G. nr. 63/1998.

Prin urmare, față de aceste considerente, corect instanța de fond a reținut că decizia nr. 161/2003 nu a produs o vătămare recurentei, în sensul dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990. Referitor la Ordinul nr. 39/2000, indicat de recurentă, acesta nu privește pe SC E. București SA, ci pe SC T. SA, iar SC E. a fost înființată conform H.G. nr. 1524/2002, ca o filială a SC T. SA. Potrivit metodologiei, tariful lunar pentru serviciile de transformare și/sau conexiune se stabilește pe baza unei formule diferită de cea prin care se stabilește tariful de achiziție. Astfel, recurenta nu poate susține că tariful de conexiune este inclus în cel de achiziție, întrucât fiecare se calculează separat, pe baza altor criterii.

Este de necontestat că A.N.R.E., când a aprobat tarifele de electricitate, a avut în vedere dispozițiile O.U.G. nr. 115/2002, fapt relevat și de expertiza efectuată în cauză. Așa fiind, în raport cu toate aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală, motiv pentru care va respinge, ca nefondat, recursul declarat de SC F.D.F.E.E. SA București, conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC F.D.F.E.E. SA București împotriva sentinței civile nr. 1375 din 31 mai 2004 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2005.