ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2886/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

1376/2004, Curtea de Apel București a respins, ca neîntemeiată, cererea

formulată de reclamanta SC F.D.F.E.E. SA București, împotriva pârâtei A.N.R.E.

Pentru a se pronunța astfel,

prima instanță a reținut că stabilirea tarifului de conexiune se realizează

conform metodologiei de stabilire a tarifului reglementat pentru serviciile de

transformare și conexiune ale stațiilor electrice de înaltă și foarte înaltă

tensiune. Tarifele se aprobă de A.N.R.E., cu avizarea Oficiului Concurenței.

S-a mai reținut că potrivit legii, decizia nr. 162/2003 nu a vătămat-o pe

reclamantă, într-un drept recunoscut de lege, ea nesolicitând anularea

ordinului prin care s-a stabilit tariful de achiziție a energiei electrice.

Față de Ordinul nr. 39/2002,

indicat de reclamantă și a H.G. nr. 115/2002, prima instanță a concluzionat că

nu se poate afirma că tariful de conexiune este inclus în cel de achiziție,

pentru că acesta se calculează diferit, conform altor criterii.

Împotriva acestei hotărâri

judecătorești a formulat recurs, SC F.D.F.E.E. SA București, criticând-o ca

nelegală, întrucât instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății

și legile în vigoare, pronunțând o sentință lipsită de temei legal.

Se precizează în recurs, că

pe baza inventarierilor făcute în conformitate cu adresa A.N.R.E. nr.

1479/2002, această autoritate ar fi trebuit să procedeze la evaluarea creșterii

nivelului tarifului de distribuție, prin cuprinderea în tarif, a costurilor

aferente taxelor de transformare și/sau conexiune.

Recursul este nefondat și va

fi respins.

Prin decizia nr. 162/2003, a

A.N.R.E., s-a aprobat tariful pentru serviciul de conexiune prestat în stația

110kV CET Bujoreni - CET București Vest, de către SC E. București SA, în

relația cu SC F.D.F.E.E. SA București.

Rezultă din acte, că

stabilirea tarifelor de transformare și/sau conexiune se face de A.N.R.E.,

conform datelor prezentate și fundamentate de prestator, în raport cu

metodologia de stabilire a tarifului, metodologie aprobată prin decizia nr. 34/2000,

a Președintelui A.N.R.E.

Prin urmare, rezultă că nu

este necesară contactarea beneficiarului serviciului, astfel cum susține

recurenta, întrucât pe acest aspect nu are loc o negociere de stabilire a unui

tarif.

O.U.G. nr. 29/1998, aprobată

și modificată prin Legea nr. 99/2000, prevede că A.N.R.E. stabilește prețurile

la energia electrică și termică. A.N.R.E. stabilește prețurile și tarifele pe

piața reglementată de energie electrică și termică, la solicitarea agenților,

în conformitate cu metodologiile emise pe acest aspect. Din actele dosarului

rezultă că recurenta nu a formulat o cerere privind modificarea tarifului de

distribuție, pentru a fi îndreptățită la revizuirea tarifelor, conform

dispozițiilor O.U.G. nr. 63/1998.

Prin urmare, față de aceste

considerente, corect, instanța de fond a reținut că decizia nr. 162/2003 nu a

produs o vătămare recurentei, în sensul dispozițiilor art. 1 din Legea nr.

29/1990.

Referitor la Ordinul nr.

39/2000, indicat de recurentă, acesta nu privește pe SC E. SA București, ci pe

SC T. SA, iar SC E. SA a fost înființată conform H.G. nr. 1524/2002, ca o

filială a SC T. SA.

Potrivit metodologiei,

tariful lunar pentru serviciile de transformare și/sau conexiune se stabilește

pe baza unei formule, diferită de cea prin care se stabilește tariful de

achiziție. Astfel, recurenta nu poate susține că tariful de conexiune este

inclus în cel de achiziție, întrucât fiecare se calculează separat, pe baza

altor criterii.

Este de necontestat că

A.N.R.E., când a aprobat tarifele de electricitate, a avut în vedere

dispozițiile O.U.G. nr. 115/2002, fapt relevat și de expertiza efectuată în

cauză.

Așa fiind, în raport cu

toate aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că

sentința atacată este legală, motiv pentru care va respinge, ca nefondat,

recursul declarat de SC F.D.F.E.E. SA București, conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de SC F.D.F.E.E. SA București împotriva sentinței civile nr. 1376 din 31 mai

2004 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 mai 2005.