ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4564/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Bihor la 19 iulie 2002, reclamanta SC S.F.G. SRL Italia, în contradictoriu cu pârâta SC O. SA Oradea, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta la plata sumei de 22.775.000 Lit, reprezentând preț neachitat, la cursul din ziua plății, cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii sale reclamanta arată că a efectuat pentru pârâtă transporturile internaționale a căror contravaloare o solicită și care au fost facturate conform petitului acțiunii.

Tribunalul Bihor Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 578/ com din 24 februarie 2004 a respins acțiunea reclamantei, constatând că în cauză există autoritate de lucru judecat întrucât pentru aceeași sumă a mai existat între aceleași părți un litigiu (soluționat prin sentința nr. 99/Com/2002 a Tribunalului Bihor, prin care a fost admisă acțiunea în anulare înaintată de SC O. SA Oradea și a fost respinsă ca fiind prescrisă cererea, prin care creditoarea F.F.G. a solicitat emiterea somației de plată pentru aceeași sumă) sentința devenind irevocabilă prin decizia nr. 184/ Com din 18 martie 2003 a Curții de Apel Oradea. Împotriva hotărârii primei instanțe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia nr. 133/ C din 12 octombrie 2004 a admis ca fondat apelul, a anulat sentința apelată și rejudecând în fond, a respins acțiunea reclamantei ca prescrisă, respingând totodată cererea de cheltuieli de judecată formulată de apelantă. În fundamentarea acestei soluții instanța a reținut, în esență, că motivarea primei instanțe cu privire la excepția autorității de lucru judecat nu are suport legal față de prevederile art. 8 din O.G. nr. 5/2005, modificată privind somația de plată care prevăd că ordonanța și hotărârile pronunțate de instanță în condițiile prezentei ordonanțe nu au autoritate de lucru judecat privitor la fondul raporturilor juridice dintre părți. A mai reținut instanța că procedura concilierii prealabile prevăzută de art. 720 1 C. proc.

civ., nu poate avea valoarea vreunui act juridic întrerupător de prescripție întrucât în cadrul concilierii nu s-au făcut recunoașteri neîndoielnice cu referire exprese la pretențiile recurentei. Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta SC S.F.G. SRL Italia, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Criticile reclamantei întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304.9 C. proc. civ., vizează greșita aplicare a legii de către instanță cât privește soluționarea prescripției dreptului la acțiune. Curtea, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Examinând actele și lucrările cauzei se reține că din corespondența purtată între părțile litigante, rezultă acceptul ambelor părți de a se întâlni în vederea rezolvării pe cale amiabilă a diferendului ivit, fără ca în vreuna dintre aceste adrese să se evidențieze sumele pretinse de către reclamantă, cu atât mai puțin recunoașteri, chiar și parțiale, făcute de către pârâtă. În fața acestei evidențe se constată că în mod legal și temeinic instanța de apel a reținut faptul că pârâta nu a făcut recunoașteri neîndoielnice ci numai și-a exprimat disponibilitatea de a rezolva pe cale amiabilă diferendul ivit între părți. Așa fiind, Curtea constatând legalitatea și temeinicia deciziei recurate, în temeiul art. 312 C. proc.

civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC S.F.G. SRL Italia, împotriva deciziei nr. 133/ C din 12 octombrie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2005.