ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 230/2007

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 384/ COM din 22 iunie 2005, Tribunalul Bihor Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea reclamantei R.A. A.C. Oradea prin care a solicitat instanței repunerea pe rol și continuarea judecății pe fond a litigiului având ca obiect contestația în anulare. A obligat reclamanta să plătească pârâtei A.C. suma de 103.872.000 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 3445/1997 Judecătoria Oradea a admis contestația în anulare formulată de contestatoarea SC P. SA Oradea în contradictoriu cu intimata R. Bihor și cu intervenienta A.C.U.S.L.C.B.L.P.P.

Oradea, a desființat sentința civilă nr. 5464 din 3 iunie 1992 a Judecătoriei Oradea, declinând competența de soluționare a cauzei la Tribunalul Bihor, având în vedere caracterul comercial al litigiului. Sentința civilă nr. 3445/1997 a Judecătoriei Oradea a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului și recursului, prin decizia civilă nr. 53/A/1998 a Tribunalului Bihor și decizia civilă nr. 741/R/1998 a Curții de Apel Oradea. La Tribunalul Bihor s-a format dosarul nr. 3404/1997 având ca obiect contestația în anulare având ca părți contestatoarea SC P. SA, intimatele R.A.G.C.L. Bihor și A.C. În ședința publică din 10 decembrie 1997, în prezența părților instanța a consemnat că dosarul are ca obiect soluționarea pe fond a cauzei și a dispus suspendarea acesteia în condițiile art. 244 pct. 1 C. proc.

civ., până la soluționarea recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 53/A/1998 a Tribunalului Bihor, iar prin sentința civilă nr. 497/P/14 septembrie 2000 s-a constatat perimarea litigiului. Prin urmare, cum părțile au cunoscut că litigiul se poartă pe fond, cererea de repunere pe rol și continuarea judecății litigiului formulată de reclamantă este lipsită de obiect și inadmisibilă, în raport de dispozițiile art. 255 și 258 alin. (3) C. proc. civ. Curtea de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 143/ A-C din 6 decembrie 2005, a admis apelul declarat de reclamanta R.A. A.C. Oradea împotriva sentinței civile nr. 384/ COM din 22 iunie 2005, a Tribunalului Bihor Oradea pe care a modificat-o în parte, în sensul că a redus cheltuielile de judecată acordate pârâtei A.C.

la suma de 53.872.000 ROL, menținând restul dispozițiilor sentinței. A compensat în parte cheltuielile de judecată și a obligat reclamanta R.A. A.C. Oradea la plata sumei de 2.104.000 ROL cheltuieli de judecată în apel în favoarea pârâtei A.C. Instanța de control judiciar a reținut în privința apelului formulat de reclamantă că există suficiente indicii din care rezultă faptul că în dosarul nr. 3404/1997 al Tribunalului Bihor din eroare a fost calificată greșit calitatea părților și obiectul cauzei ca fiind soluționarea contestației în anulare. Sub aspectul obligării reclamantei la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 274 alin. (3) C. proc.

civ., instanța de apel a reținut că față de complexitatea și obiectul cauzei, nu se justifică obligarea acesteia la plata sumei de 100.000.000 lei onorariu de avocat, reducând suma la 50.000.000 lei, deoarece apelul a fost admis numai cu privire la cheltuielile de judecată, sentința apelată rămânând nemodificată sub aspectul soluționării cererii principale. Nemulțumite de această decizie reclamanta și intervenienta A.C. au declarat recursuri solicitând modificarea ei pentru netemeinicie și nelegalitate. În recursul său, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 9 și 10 C. proc. civ., recurenta reclamantă SC C.A.C. Oradea SA Oradea critică decizia din apel, susținând că în mod eronat instanța de apel a reținut că prin formarea dosarului nr. 3404/1997 Tribunalul Bihor a avut în vedere soluționarea acțiunii principale, când din toate actele și încheierile rezultă că obiectul dosarului l-a constituit contestația în anulare.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, apreciază că reducerea acestora numai cu 50 % este netemeinică și nelegală, în raport de calitatea Asociației de intervenientă și nu de pârâtă, că suma cerută ca onorariu de avocat este exagerat de mare, și că nu se impunea obligarea sa la cheltuieli de judecată. Recurenta intervenientă A.C.U.S.L.C.B.L.P. Oradea, în recursul său, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., apreciază că în mod greșit instanța de apel i-a redus cheltuielile de judecată, aspect ce echivalează în opinia sa cu modificarea clauzelor contractului de asistență juridică, nesocotindu-se dispozițiile Legii 51/1995 și art. 274 și 276 C. proc. civ., compensând cheltuielile de judecată efectuate la fond și în apel.

La dosar au depus întâmpinări recurenta intervenientă și intimata pârâtă SC P. SA Oradea, solicitând respingerea recursului reclamantei ca nefondat. Recursul reclamantei este nefondat. Prima critică a recurentei reclamante prin care susține că obiectul dosarului nr. 3404/1997 al Tribunalului Bihor l-a constituit o contestație în anulare nu poate fi reținută, în condițiile în care prin sentința civilă nr. 3445/1997 a Judecătoriei Oradea, definitivă și irevocabilă a fost soluționată contestația în anulare și declinată competența de soluționare a cauzei la Tribunalul Bihor, avându-se în vedere caracterul comercial al litigiului. Prin urmare dosarul nr. 3404/1997 al Tribunalului Bihor format după admiterea contestației în anulare nu putea să aibă ca obiect decât soluționarea acțiunii principale formulată de reclamanta R.A.G.C.L., chiar dacă din eroare a fost calificată greșit calitatea părților și obiectul cauzei ca fiind soluționarea unei contestații în anulare.

Mai mult decât atât, sentința civilă nr. 497 din 14 septembrie 2000, prin care Tribunalul Bihor a constatat perimarea acțiunii, nu a fost atacată de nici una din părți, rămânând irevocabilă. Or, cererea de repunere pe rol a reclamantei a fost înregistrată la instanța de fond la 15 martie 2005, după aproximativ 8 ani de la restituirea de către Curtea de Apel Oradea la Tribunalul Bihor a dosarelor în vederea continuării judecății prin adresa nr. 2131 din 5 noiembrie 1998. În privința motivului de recurs referitor la analiza probelor depuse la dosar, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., Curtea constată că această critică formulată prin recursul înregistrat de reclamantă la 12 ianuarie 2006 este ulterioară modificărilor aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005, astfel încât acesta nu mai poate fi analizat.

Potrivit art. 274 C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată. Or, în raport de dispozițiile legale menționate critica recurentei reclamante ce vizează greșita obligare a societății sale la plata cheltuielilor de judecată către intervenienta Asociația de Cooperare în raport de calitatea procesuală a acesteia și de obiectul cererii sale de chemare în judecată va fi înlăturată. Recursul intervenientei A.C.U.S.E.L.C.B.L. Oradea este fondat. Astfel critica formulată de intervenientă și încadrată de aceasta în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care susține că în mod greșit instanța de apel a aplicat dispozițiile art. 274 și 275 C. proc.

civ., privind reducerea cheltuielilor de judecată acordate societății sale de instanța de fond, care a hotărât și compensarea lor, este întemeiată. Din examinarea hotărârii recurate prin prisma criticilor formulate de recurenta intervenientă, rezultă că în mod greșit instanța de apel, în raport de prevederile art. 274 C. proc. civ., i-a redus cheltuielile de judecată acordate de instanța de fond în sumă de 103.872.000 lei reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport, în raport de soluția pronunțată. Prin urmare, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul reclamantei, să admită recursul intervenientei, să modifice decizia din apel în sensul respingerii apelului reclamantei, înlăturării compensării cheltuielilor de judecată și obligării reclamantei la 2.710,4 lei cheltuieli de judecată în apel către intervenientă.

În temeiul art. 274 C. proc. civ., recurenta reclamantă va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 555,28 lei către intimata pârâtă SC P. SA Oradea și va lua act că recurenta intervenientă nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C.A.C. Oradea SA Oradea împotriva deciziei nr. 143/ A-C din 6 decembrie 2005 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Admite recursul declarat de intervenienta A.C.U.S.E.L.C.B.L. Oradea împotriva aceleeași decizii pe care o modifică în sensul că respinge apelul declarat de reclamanta SC C.A.C. Oradea împotriva sentinței civile nr. 384 din 22 iunie 2005 a Tribunalului Bihor Oradea. Înlătură compensarea cheltuielilor de judecată dispusă de instanța de apel și obligă apelanta reclamantă SC C.A.C. Oradea la 2.710,4 lei cheltuieli de judecată către intervenienta A.C.U.S.E.L.C.B.L. Oradea. Obligă recurenta reclamantă SC C.A.C.

Oradea la 555,28 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă SC P. SA Oradea. Ia act că intervenienta nu solicită cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2007.