ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.04.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3478/2005

HOTĂRÂRE
28.04.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3478/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5038 din 2 iunie 2004, Judecătoria

Timișoara a anulat ca insuficient timbrată acțiunea formulată de reclamanta C.M.,

în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Timișoara.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a

reținut că reclamanta a chemat în judecată Primăria municipiului Timișoara

pentru a fi obligată să-i măsoare boxa de lemne situată sub scara B și să înscrie

boxa în contractul de închiriere încheiat de părți.

La termenul din 9 mai 2004 s-a dispus citarea reclamantei cu

mențiunea obligației de a plăti sumele de 13.000 lei diferență taxă judiciară

de timbru și 1500 lei timbru judiciar, însă aceasta nu și-a executat obligația

de plată. De aceea, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, acțiunea se

anulează ca insuficient timbrată.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva acestei sentințe a fost respins, prin decizia civilă nr. 2020 A, din

27 septembrie 2004, a Curții de Apel Timișoara.

Instanța de apel a reținut că, în

raport cu obiectul acțiunii, reclamanta avea obligația să plătească sumele de

68.000 lei taxă judiciară de timbru și 3.000 lei timbru judiciar. Pentru că la

data înregistrării acțiunii s-a făcut dovada plății sumelor de 55.000 lei taxă

judiciară de timbru și 1.500 lei timbru judiciar, a fost citată să plătească în

completare sumele de 13.000 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru

judiciar, însă reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxelor de

timbru.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamanta, care fără să invoce vreun motiv de recurs, arată în

esență că declară recurs pentru că nu are unde să depoziteze lemnele și face

unele aprecieri privind modul în care s-a soluționat procesul, iar în finalul

declarației de recurs, arată că alte motive vor fi depuse ulterior.

Recursul va fi constatat nul, pentru

următoarele considerente.

Conform art. 302

1

alin. (1)

lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz,

mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar conform art.

303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de

recurs sau înăuntrul termenului de recurs care, potrivit art. 301 C. proc. civ.,

este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Art. 306 alin. (1) C. proc. civ.,

prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu

excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine

publică, iar motivele de recurs sunt prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În prezenta cauză, reclamanta-apelantă,

în declarația de recurs, înregistrată la data de 30 septembrie 2004, nu invocă

nici un motiv de recurs și nu formulează critici privind modul de judecată al

instanței de apel, care să facă posibilă încadrarea în art. 304 C. proc. civ.

Susținerile recurentei nu privesc

soluția anulării acțiunii ca insuficient timbrată, păstrată prin hotărârea

atacată.

Deși în finalul declarației de

recurs exista mențiunea că ulterior se vor depune și alte motive de recurs, în

termenul legal, calculat de la data de 4 octombrie 2004 când recurentei i-a

fost comunicată hotărârea atacată, aceasta nu a depus la dosar motivele de

recurs.

În cererea înregistrată la data de

14 aprilie 2005, recurenta face ample referiri la condițiile în care locuiește

împreună cu copiii, fără să invoce vreun motiv de ordine publică.

Deoarece reclamanta-recurentă nu s-a

conformat exigențelor cerute de art. 302

1

, art. 304 C. proc. civ.,

potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata nul recursul declarat

de aceasta.

Constată nul recursul declarat de

reclamanta C.M. împotriva deciziei civile nr. 2020/A din 27 septembrie 2004 a

Curții de Apel Timișoara.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-06-02
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4704/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 9171 din 5 noiembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 147/2003 a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea fo
ÎCCJ 2008-10-02
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2697/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 1404/PI din 9 noiembrie 2007, Tribunalul Timiș, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclam
ÎCCJ 2005-03-29
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2469/2005
de proprietate cu privire la întregul imobil nu poate avea loc. Respingerea acestui prim capăt de cerere atrage și respingerea celorlalte capete de cerere. Împotriva acestei sentințe reclamanții au formulat apel criticând-o pentru că ar fi
ÎCCJ 2010-06-03
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2095/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, Municipiul Timișoara prin Primar, Consiliul Local al Muncipiului Timișoara și Primăria Municipiului Timișo
ÎCCJ 2009-12-11
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3336/2009
-pârâtă cu titlu de lipsă de folosință a spațiului obiect al contractului de depozit. S-a mai constatat că, potrivit contractului de închiriere nr. 28 din 5 ianuarie 2007, obiectul acestuia constă în închirierea unui spațiu pentru depozit,
Sursă