ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3478/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 5038 din 2 iunie 2004, Judecătoria Timișoara a anulat ca insuficient timbrată acțiunea formulată de reclamanta C.M., în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Timișoara. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta a chemat în judecată Primăria municipiului Timișoara pentru a fi obligată să-i măsoare boxa de lemne situată sub scara B și să înscrie boxa în contractul de închiriere încheiat de părți. La termenul din 9 mai 2004 s-a dispus citarea reclamantei cu mențiunea obligației de a plăti sumele de 13.000 lei diferență taxă judiciară de timbru și 1500 lei timbru judiciar, însă aceasta nu și-a executat obligația de plată.

De aceea, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, acțiunea se anulează ca insuficient timbrată. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins, prin decizia civilă nr. 2020 A, din 27 septembrie 2004, a Curții de Apel Timișoara. Instanța de apel a reținut că, în raport cu obiectul acțiunii, reclamanta avea obligația să plătească sumele de 68.000 lei taxă judiciară de timbru și 3.000 lei timbru judiciar. Pentru că la data înregistrării acțiunii s-a făcut dovada plății sumelor de 55.000 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru judiciar, a fost citată să plătească în completare sumele de 13.000 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru judiciar, însă reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxelor de timbru.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, care fără să invoce vreun motiv de recurs, arată în esență că declară recurs pentru că nu are unde să depoziteze lemnele și face unele aprecieri privind modul în care s-a soluționat procesul, iar în finalul declarației de recurs, arată că alte motive vor fi depuse ulterior. Recursul va fi constatat nul, pentru următoarele considerente. Conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar conform art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs care, potrivit art. 301 C. proc.

civ., este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Art. 306 alin. (1) C. proc. civ., prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică, iar motivele de recurs sunt prevăzute de art. 304 C. proc. civ. În prezenta cauză, reclamanta-apelantă, în declarația de recurs, înregistrată la data de 30 septembrie 2004, nu invocă nici un motiv de recurs și nu formulează critici privind modul de judecată al instanței de apel, care să facă posibilă încadrarea în art. 304 C. proc. civ. Susținerile recurentei nu privesc soluția anulării acțiunii ca insuficient timbrată, păstrată prin hotărârea atacată.

Deși în finalul declarației de recurs exista mențiunea că ulterior se vor depune și alte motive de recurs, în termenul legal, calculat de la data de 4 octombrie 2004 când recurentei i-a fost comunicată hotărârea atacată, aceasta nu a depus la dosar motivele de recurs. În cererea înregistrată la data de 14 aprilie 2005, recurenta face ample referiri la condițiile în care locuiește împreună cu copiii, fără să invoce vreun motiv de ordine publică. Deoarece reclamanta-recurentă nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 302 1 , art. 304 C. proc. civ., potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata nul recursul declarat de aceasta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Constată nul recursul declarat de reclamanta C.M. împotriva deciziei civile nr. 2020/A din 27 septembrie 2004 a Curții de Apel Timișoara. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2005.