ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5764/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul F.I. a solicitat, prin acțiunea înregistrată sub nr. 5426/2003, punerea sub interdicție a pârâtei F.M., internată în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică Călinești, întrucât aceasta, în vârstă de 78 ani, prezintă sindrom psiho organic deteriorativ fond mixt. Prin sentința civilă nr. 950 din 18 septembrie 2003, Tribunalul Prahova a respins cererea de punere sub interdicție. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a formulat apel, a cărui judecată s-a suspendat prin încheierea de la 11 noiembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești. Instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 242 pct. 2 C. proc.

civ., suspendând judecata pentru lipsa părților. Împotriva acestei hotărâri reclamantul a declarat recurs, susținând că în mod neîntemeiat instanța a dispus măsura suspendării cauzei, întrucât motive obiective l-au făcut să ajungă la instanță după terminarea ședinței de judecată. Recursul este nefondat. Recurentul-reclamant nu a invocat nici un motiv de nelegalitate a hotărârii pronunțate, limitându-se doar la a-și exprima nemulțumirea față de măsura luată de curtea de apel care, constatând lipsa nejustificată la termen a părților legal citate, a suspendat judecata. Așa fiind, recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamantul F.I. împotriva încheierii din 11 noiembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2004.