ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2606/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2606/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 369
din 15 decembrie 2004, Tribunalul Suceava a condamnat, printre alții, pe inculpatul
U.D. la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea
drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a) din
Legea nr. 678/2001.
Instanța a reținut că
inculpatul împreună cu condamnata T.G. au racolat și transportat părțile
vătămate V.T.M. și R.A. prin înșelăciune asupra destinației și naturii muncii
pe care urmau să o presteze, în scopul exploatării acestora prin practicarea
prostituției în Grecia.
Împotriva acestei hotărâri
au formulat apeluri inculpații, criticând-o pentru grava eroare de a se reține
săvârșirea faptei în sarcina lor iar pe de altă parte pedepsele au fost greșit
individualizate.
Prin decizia penală nr. 68
din 28 februarie 2005, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondate,
apelurile.
S-a menținut starea de arest
a inculpaților și s-a dispus obligarea lor la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
Împotriva deciziei
pronunțată de instanța de control judiciar inculpatul U.D. a formulat recurs,
reiterând motivul invocat în apel și anume nevinovăția, solicitând achitarea sa
potrivit art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.
pen., iar în subsidiar reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Analizând actele și
lucrările dosarului, Curtea constată că instanțele au reținut corect situația
de fapt, dând încadrarea juridică legală faptei, făcând și o justă individualizare
a pedepsei.
Așa cum rezultă din
depozițiile martorilor audiați, coroborate cu cele ale inculpaților cele două
părți vătămate au fost transportate la Suceava, hotel W. unde a prezentat-o pe
coinculpata T.G. Aceasta a pretins că este proprietara unui restaurant din
Grecia și unde ar putea efectua munci rezonabile.
Având acceptul părților
vătămate inculpatul U.D. a obținut în regim de urgență pașapoartele, după care
părțile vătămate s-au deplasat spre București, fiind însoțite de condamnata în
cauză, care la plecare a înmânat inculpatului recurent suma de 200 dolari
S.U.A.
A doua zi părțile vătămate
au fost urcate într-un autocar de către condamnată, urmând ca acestea să fie
preluate la vama bulgară de un grec P., care ulterior le-a trecut fraudulos în
Grecia.
Or, aceste probatorii
dovedesc pe deplin activitatea de recrutare prin înșelăciune asupra naturii
muncii ce urma a fi prestată cât și expedierea părților vătămate în străinătate
în vederea obligării de a se prostitua, astfel că primul motiv de recurs este
neîntemeiat și urmează a fi înlăturat ca atare.
Sub aspectul
individualizării pedepsei se constată că au fost respectate cerințele art. 72 C.
pen., încât o reducere de pedeapsă nu se justifică.
Pentru aceste considerente, Curtea,
în temeiul prevederilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va
respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Se va deduce detenția
preventivă din pedeapsa aplicată inculpatului.
Văzând și prevederile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul U.D. împotriva deciziei penale nr. 68 din 28 februarie
2005 a Curții de Apel Suceava.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului durata arestării preventive de la 13 august 2001 la 18 ianuarie
2002 și de la 13 octombrie 2003 la 19 aprilie 2005.
Obligă recurentul inculpat
la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care
onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se
va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 19 aprilie 2005.