ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9768/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9768/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor civile de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 957 din 22
noiembrie 2002 pronunțată de Tribunalul Iași, s-a respins excepția lipsei
calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și s-a respins
acțiunea formulată de reclamanta C.N. C.F.R. S.A., regionala CFR Iași, în
contradictoriu cu Primăria Municipiului Iași, Ministerul Finanțelor Publice și
Prefectura județului Iași, pentru restituirea imobilului, construcții și teren,
sau obligarea la măsuri reparatorii prin echivalent, potrivit Legii nr. 10/2001.
S-a reținut că:
Potrivit Legii nr. 10/2001
beneficiază de măsurile reparatorii, foștii proprietari ai imobilului
revendicat, iar în cauză, reclamanta nu a probat că imobilul preluat de stat a
fost proprietatea acesteia.
Curtea de Apel Iași, prin decizia
civilă nr. 41 din 6 iunie 2003, a respins cererile de apel formulate de
reclamantă și de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Iași,
împotriva deciziei civile nr. 957 din 22 noiembrie 2002 pronunțată de
Tribunalul Iași.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a reținut următoarele:
Este întemeiată susținerea
reclamantei după care, alin. (2) art. 3 din Legea nr. 10/2001, introdus prin
O.U.G. nr. 184 din 12 decembrie 2002, nu se aplică, acțiunea fiind introdusă
anterior acestei date. Astfel, excepția privind lipsa calității procesuale
active invocată de Ministerul Finanțelor Publice, este neîntemeiată.
Neîntemeiată este și excepția
invocată de același pârât privind lipsa calității sale procesuale pasive,
întrucât, deținătorul imobilului nu este cunoscut de persoana îndreptățită, iar
primăria în a cărei rază teritorială se află imobilul nu a identificat unitatea
deținătoare aplicabile fiind deci dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr.
10/2001.
Dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 10/2001,
nu sunt aplicabile reclamantei C.N. C.F.R. S.A., regionala CF Iași, întrucât
aceasta nu a făcut dovada identității cu dobânditorul inițial al bunului, C.F.R.,
respectiv că, în forma de organizare existentă este continuatoarea persoanei
juridice care a dobândit prin cumpărare imobilul din litigiu.
Împotriva acestei decizii au
declarat recurs, reclamanta C.N. C.F.R. S.A. București, regionala CF Iași și
pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Iași.
Prin recursul său, reclamanta susține
în esență, că, în realitate, contrar celor reținute de instanța de apel în
considerarea cărora soluția de respingere a acțiunii a fost menținută, din
succesiunea în timp a mai multor acte normative, rezultă că reclamanta C.N.C.F.
CFR S.A., este continuatoarea persoanei juridice care a dobândit imobilul prin
cumpărare în anul 1946, C.F.R.
În atare situație, susține recurenta
acțiunea trebuia admisă.
Ministerul Finanțelor Publice,
consideră hotărârea atacată ca netemeinică și nelegală, întrucât, de asemeni,
contrar celor reținute de instanța de apel;
Excepția lipsei calității procesuale
active a reclamantei, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Legea
nr. 10/2001 era fondată.
Pe de altă parte, greșit a fost
respinsă excepția privind lipsa calității sale procesuale pasive, Primăria
municipiului Iași fiind deținătoarea imobilului în litigiu, sens în care a și
emis dispoziția nr. 1768/2002.
Ambele recursuri sunt neîntemeiate,
potrivit însă următoarelor considerente.
Într-adevăr, în conformitate cu
prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, companiile/societățile
naționale nu au calitatea de persoane îndreptățite și nu fac obiectul acestei
legi.
Așadar, chiar dacă acțiunea de față
este formulată anterior modificării și completării Legii nr. 10/2001 prin
O.U.G. nr. 184/2002, nu se poate vorbi de încălcarea principiului
neretroactivității legii civile, câtă vreme, în speță, cadrul procesual este
fixat tocmai sub incidența dispozițiilor Legii nr. 10/2001, care, astfel stabilește
că o astfel de persoană juridică nu face parte din categoria celor îndreptățite
la restituire potrivit procedurii prevăzute de lege.
Ca atare, cum, în principal, acesta
trebuie să fie considerentul în temeiul căruia acțiunea trebuie respinsă,
susținerile din recursul promovat de reclamantă potrivit cărora aceasta este
continuatoarea persoanei juridice fostă proprietară a imobilului, nu mai
prezintă semnificație juridică, soluțiile de respingere a acțiunii și a
apelului declarat împotriva hotărârii primei instanțe, trebuind a fi menținute,
raportat însă la cele arătate.
Pentru același considerent, și cum
chestiunea calității procesuale active, rezolvată astfel, primează celei
privind eventuala lipsă a calității procesuale pasive, invocată de Ministerul
Finanțelor Publice și recursul declarat de acest pârât, trebuie respins.
Față de cele arătate, în temeiul
art. 312 C. proc. civ., ambele recursuri urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de
C.N. C.F.R. S.A.,
regionala C.F. Iași împotriva deciziei nr. 41 din 6 iunie 2003 a Curții de Apel
Iași, ca nefondat.
Respinge
recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Iași împotriva
aceleiași decizii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2005.