ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1057/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 12 noiembrie 2001, reclamantul T.D., în contradictoriu cu pârâtele Primăria Daneți și Prefectura județului Dolj, a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 94 din 10 octombrie 2001 emisă de Primarul comunei Daneți, solicitând obligarea Prefecturii Dolj la acordarea despăgubirilor bănești pentru moara pe apă în valoare de 600.000.000 lei și obligarea Primăriei comunei Daneți la restituirea terenului pe care s-a aflat moara, rămas liber.

Prin sentința civilă nr. 210 din 15 aprilie 2003, Tribunalul Dolj a admis în parte contestația reclamantului, a anulat în parte dispoziția nr. 94/2001 în ce privește pct. 2 referitor la înaintarea cererii pentru despăgubiri bănești către Prefectură și a dispus soluționarea cererii privind acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilul moară din comuna Daneți prin dispoziția Primarului comunei Daneți, conform art. 24 alin. (1) raportat la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamantul a formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, solicitând restituirea în natură a suprafeței de 4 ha teren arabil, un ha vie, 3,50 ha islaz, această ultimă suprafață compunându-se din 1,50 ha islaz (pășune) utilizabil și 2 ha islaz neutilizabil.

A solicitat, de asemenea, acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru o moară pe apă de care a fost deposedat autorul său. Prin dispoziția nr. 94 din10 octombrie 2001 emisă de Primarul comunei Daneți s-a respins cererea reclamantului cu motivarea că moara de apă nu se află în administrarea sau proprietatea Consiliului local Daneți, iar cele 4 ha teren arabil, 3,50 ha vie și 3,50 ha islaz comunal au făcut obiectul Legii nr. 1/2000. Prin aceeași dispoziție s-a dispus înaintarea cererii privind acordarea despăgubirilor bănești către Prefectura județului Dolj. Instanța de fond a reținut că terenul a cărui restituire în natură a solicitat-o reclamantul în temeiul Legii nr. 10/2001 a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 1/2000, astfel că potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu mai intră sub incidența prevederilor acestei legi și nu este susceptibil de restituire în natură sau acordarea unor măsuri reparatorii prin echivalent.

Instanța a constatat însă nelegalitatea soluției de înaintare a cererii privind acordarea despăgubirilor bănești către Prefectura județului Dolj, în sensul că această măsură apare ca lipsită de finalitate și este în măsură să-l prejudicieze pe reclamant, acesta fiind îndreptățit la acordarea unor măsuri reparatorii prin echivalent pentru moara ce a aparținut autorului său. S-a mai reținut că înaintând dosarul către Prefectura județului Dolj, Primăria comunei Daneți nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001. Împotriva sentinței civile nr. 210 din 15 aprilie 2003 a declarat apel reclamantul T.D., criticând hotărârea pentru greșita aplicare a Legii nr. 10/2001, în sensul că nu a fost soluționat capătul de cerere referitor la terenul aferent morii, care este liber și neafectat de utilități.

Prin decizia civilă nr. 210 din 12 septembrie 2003, Curtea de Apel Craiova a admis apelul, a anulat sentința nr. 210 din 15 aprilie 2003 și a reținut cauza spre rejudecare. S-a reținut în considerente că instanța de fond nu a lămurit situația juridică a terenului pe care s-a aflat moara, în sensul că nu au fost făcute dovezi din care să rezulte că terenul a fost reconstituit în temeiul legilor fondului funciar, motiv pentru care s-a apreciat că este necesară efectuarea unei noi expertize. Cu ocazia rejudecării, Curtea de Apel Craiova a pronunțat decizia civilă nr. 268 din 10 octombrie 2003, prin care s-a admis acțiunea formulată de reclamantul T.D., a fost modificată dispoziția nr. 94 din 10 octombrie 2001 a Primarului comunei Daneți și a fost admisă cererea formulată de T.D.

De asemenea, a fost obligată Primăria comunei Daneți să-i restituie reclamantului suprafețele de 1,50 ha teren pășune și 2 ha teren neutilizabil și s-a constatat valoarea de expertiză pentru construcțiile demolate, pentru calculul măsurilor reparatorii prin echivalent, la 319.054.494 lei. S-a reținut în motivarea Curții de Apel Craiova că moara revendicată a fost preluată fără titlu legal întrucât, potrivit art. 50 din Legea nr. 119/1948, nu îndeplinea cumulativ condițiile necesare pentru a fi naționalizată. S-a mai apreciat că valoarea morii de la care poate porni comisia de evaluare din cadrul prefecturii este valoarea stabilită prin expertiza efectuată, respectiv 319.054.494 lei. Cu privire la terenul pe care s-a aflat moara, s-a reținut că acesta nu este inclus în titlul de proprietate emis moștenitorilor defunctului T.I.T.

(autorul reclamantului), reconstituirea dreptului de proprietate făcându-se pentru 9 ha și 1.000 mp și pentru alte parcele decât cea din punctul Predești. În concluzie, instanța a considerat că reclamantului i se cuvine restituirea în natură a suprafețelor de 1,50 ha pășune și 2 ha teren neutilizabil. Împotriva deciziei nr. 268 din 10 octombrie 2003, a declarat recurs pârâta Prefectura județului Dolj, criticând decizia pentru nelegalitate. S-a susținut astfel că în mod greșit Curtea de apel Craiova a constatat că valoarea de expertiză pentru construcțiile demolate este de 319.054.494 lei, prevederile pct. 36.3 din H.G.

nr. 498/2003, pe care își întemeiază instanța motivarea deciziei, referindu-se de fapt la posibilitatea prefecturii de a solicita completarea notificării cu valoarea estimată în cazul în care nu este menționată în conținutul acesteia și nicidecum la competența instanței de a stabili valoarea estimată a imobilelor pentru care s-au formulat notificări în baza Legii nr. 10/2001. S-a mai arătat că, potrivit art. 16 și art. 17 din H.G. nr. 614/2001, Prefectura poate stabili împreună cu petentul rezultatul evaluării în vederea întocmirii procesului-verbal necesar acordării despăgubirilor cerute în notificare. Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor urma.

Potrivit art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care persoana îndreptățită a solicitat restituirea în natură, dar aceasta nu a fost aprobată sau nu este posibilă, potrivit legii, unitatea deținătoare sau, după caz, primăria va transmite decizia, respectiv dispoziția privind oferta de acordare a despăgubirilor bănești, prefecturii în raza căreia acestea își au sediul, în termen de 60 de zile de la primirea notificării. Dacă valoarea imobilului s-a stabilit prin expertiză se va anexa și o copie a expertizei, iar dacă oferta nu a fost acceptată și persoana îndreptățită s-a adresat instanței se va face mențiune. Așa cum corect a reținut Curtea de Apel Craiova, în explicarea dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 10/2001 s-a stabilit că valoarea estimativă a imobilului poate fi concretizată în raportul de expertiză judiciară sau extrajudiciară.

În speță, a fost efectuată o expertiză care a stabilit valoarea imobilului revendicat (moară), respectiv 319.054.494 lei, instanța de apel nefăcând altceva decât să constate prin hotărâre această valoare, ce poate constitui un punct de plecare pentru comisia de evaluare din cadrul prefecturii. Prin urmare, critica recurentei ce vizează decizia nr. 268 din 10 octombrie 2003 apare ca neîntemeiată, considerent pentru care recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Prefectura județului Dolj împotriva deciziei nr. 268 din 10 octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2005.