ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6565/2005

Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 15260 din 2 decembrie 2003, Judecătoria Constanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții C.N. și C.A. împotriva pârâtei D.R.P. Constanța, dispunându-se obligarea acesteia la efectuarea unor lucrări de reparații, anume precizate, la imobilul proprietatea lor din Constanța. A fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva intervenientei forțate SC M. SA Iași. Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 428 din 28 aprilie 2004 a Curții de Apel Constanța. Împotriva deciziei menționate C.N.P.R.

SA a declarat recurs în numele pârâtei, criticând soluția pentru nelegalitate și susținând în esență că nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii sale civile delictuale. Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține, că o problemă prealabilă de ordine publică, împrejurarea că în raport de dispozițiile art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 competența de soluționare a recursului a fost modificată, fiind atribuită Curții de Apel Constanța, căreia i se va trimite cauza.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: În baza art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 trimite cauza la Curtea de Apel Constanța pentru soluționarea recursului declarat de pârâta C.N. prin D.R.P. Constanța împotriva deciziei civile nr. 428/C din 28 aprilie 2004 a Curții de Apel Constanța. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 septembrie 2005.