ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.06.2005

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3843/2005

HOTĂRÂRE
23.06.2005
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3843/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta SC S. SA, prin cererea

intitulată reconvențională la o altă acțiune, ce formează obiectul altui dosar

aflat pe rolul Tribunalului Bacău, acțiune promovată de pârâta din această

cerere SC T.I. SRL, a chemat în judecată pe aceasta din urmă solicitând a fi

obligată la plata sumei de 48.960.152 lei, reprezentând contravaloarea

manipulării și depozitării a 90.047,3 kg. pale contractate de terțe societăți

și care au fost descărcate și depozitate la reclamantă, precum și a

cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

Reclamanta din acest litigiu își

motivează cererea pe considerentul că, în baza unor convenții încheiate cu

pârâta, a prestat pentru aceasta servicii de manipulare a unor pale ce nu-i

erau destinate, acestea fiind livrate altor cumpărători din țară.

Secția comercială și de contencios administrativ

a Tribunalului Bacău, prin sentința civilă nr. 133 pronunțată la 2 februarie

2001 a constatat că reclamanta a efectuat, în afara raportului de comision care

îi lega și pentru marfa unor terțe societăți, servicii de manipulare și

depozitare a acestora, pe baza unei convenții încheiată cu reclamanta în forma

simplificată de contractare, determinată de interesul pârâtei de a efectua un

transport economicos, așa încât aceasta din urmă datorează primei costul

acestor operații.

Secția comercială și de contencios administrativ

a Curții de Apel Bacău, prin decizia nr. 28 pronunțată la 12 noiembrie 2003, a

admis apelul pârâtei și a schimbat sentința primei instanțe, în sensul că a

respins ca nefondată acțiunea reclamantei, obligând pârâta la 1.839.305 lei

cheltuieli de judecată.

Instanța de apel a reținut că în

baza art. 11 din contractul de comision încheiat între reclamantă în calitate

de comitent și pârâtă în calitate de comisionar, prima avea obligația de a

prelua imediat produsele expediate de cea de a doua, asigurând recepția și buna

gospodărire a acestora, depozitare, manipulare, conservare, etc.

În consecință, s-a apreciat că

reclamanta nu a executat alte operațiuni decât cele care era obligată să le

efectueze, în baza convenției cu pârâta, ceea ce înlătură justificarea

pretinderii sumelor ce fac obiectul litigiului, de la comisionar.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamanta,  criticând-o pentru greșita aplicare a legii, pe

baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., constând în aceea că instanța a confundat

mărfurile ce erau comandate pentru reclamantă, cu cele aduse de comisionar

pentru terțe persoane și care erau depozitate la ea, până la preluarea de

beneficiari, prin cererea adresată instanței cerându-se numai cheltuielile

ocazionate de manipularea acestora din urmă.

Critica este neîntemeiată.

Raporturile dintre cele două părți

s-au desfășurat pe baza contractului de comision ce nu prevede obligația

comisionarului de a suporta contravaloarea serviciilor prestate, pretinsă de

reclamantă.

Dimpotrivă, art. 11 al contractului

de comision pentru import din 5 februarie 1999 stabilește că aceste cheltuieli

cad în sarcina comitentului.

În ce privește cota din aceste

cheltuieli ce privește mărfurile altor comitenți transportate la reclamantă

printr-un transport unic, aceasta nu face obiectul convenției părților și nu aduce

vreun folos comisionarului.

Din corespondența purtată între

comisionar și comitent, rezultă că cel de al doilea a acceptat acest procedeu,

urmărind atât reducerea prețului la transport, cât și scurtarea timpului de

aprovizionare, înlăturarea cheltuielilor suplimentare de la un alt comitent

unde eventual marfa ar fi fost livrată sau efectuarea perfecționării active cu

beneficiul amânării plății de T.V.A.

În consecință, în lipsa unor

prevederi contractuale, efectuarea unor operații în folosul unor terți care nu

profitau în nici un mod comisionarului, ci comitentului și acestor terți, nu

poate fi imputată pârâtei, după cum corect a reținut instanța de apel.

Ca atare, recursul declarat în cauză

urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.

Respinge recursul declarat de

reclamanta SC S. SA Buhuși, împotriva deciziei nr. 28 din 12 noiembrie 2003 a

Curții de Apel Bacău, secția comercială și contencios administrativ, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 23 iunie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-06-06
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2947/2003
tabelul de calcul depus la dosarul cauzei. Tribunalul a reținut că marfa a fost achitată integral anterior promovării acțiunii, iar referitor la penalitățile de întârziere, a reținut că pârâta s-a obligat la un procent de 1% pe zi de întârz
ÎCCJ 2003-12-17
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5054/2003
privind executarea vremelnică a sentinței. În pronunțarea acestei soluții instanța a reținut, în esență, că în raport de actele dosarului și de prevederile art. 969 și urm. C. civ. pretențiile reclamantei privind plata contravalorii mărfuri
ÎCCJ 2003-05-06
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2445/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC C. SA Târgoviște a chemat-o în judecată pe pârâta SC G.I.. SA București, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 109.453.670 lei con
ÎCCJ 2003-03-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1911/2003
Deliberând asupra recursului de față; Prin cererea înregistrată sub nr. 7070 din 9 octombrie 1998, reclamanta SC C. SA Bacău a solicitat obligarea pârâtei SC G.S. SRL Bacău și C.M.C. la plata sumei de 73.496.560 lei, reprezentând diferența
ÎCCJ 2005-06-23
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3837/2005
insă. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că pârâta nu a achitat prețul mărfurilor livrate de reclamantă, în cuantumul arătat, iar procesul verbal de compensare nu este operant, acesta fiind anulat. Curtea de Apel București,
Sursă