ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5083/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1248

din 15 noiembrie 2003, reclamanta SC A.I. SRL a chemat în judecată pârâtul S.O.,

solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se constate nulitatea

absolută parțială a contractului de împrumut din 25 februarie 2002.

Ulterior reclamanta și-a precizat

acțiunea solicitând constatarea nulității în întregime a contractului de

împrumut și pe cale de consecință și restituirea sumei de 6500 dolari S.U.A. pe

care a achitat-o pârâtului.

În motivarea cererii reclamanta a

arătat că dobânda practicată de 6 % pe lună este o dobândă prea oneroasă,

clauză care ar încălca dispozițiile art. 3 din O.G. nr. 9/2000.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin

care solicită respingerea acțiunii, învederând că art. 3 din O.G. nr. 9/2000 nu

se aplică raporturilor juridice civile, în speță contractul de împrumut

încheiat neavând caracter comercial, astfel că dobânda este legal stabilită.

Judecătoria Luduș prin sentința nr. 204

din 3 martie 2004, apreciind că raportul juridic dedus judecății este de natură

comercială conform art. 56 C. com., se impunea a fi îndeplinită concilierea

directă potrivit art. 720

1

C. proc. civ., situație în care a respins

acțiunea ca prematur introdusă.

Împotriva acestei sentințe a

promovat apel reclamanta, criticile formulate făcând referire la faptul că suma

împrumutată a fost achitată integral cu dobânda de 6 % pe lună este contrară

legii. De asemenea apelanta invocă abuzuri legate de executarea silită și

pagube materiale cerând totodată constatarea nulității contractului de împrumut.

Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 97 din 18 mai 2004

a respins apelul, ca nefondat.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de control judiciar a reținut că litigiul este de natură comercială,

evaluabil în bani, iar în lipsa dovezii îndeplinirii acestei proceduri acțiunea

reclamantei este inadmisibilă.

Cu petiția înregistrată la data de

19 iulie 2004, reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art.

304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.

Se susține că nu s-a făcut

distincție între prematuritatea dreptului la acțiune și prematuritatea dreptului

material, atâta vreme cât dreptul material există, respingerea acțiunii, urmată

de respingerea apelului însemnând încălcarea accesului la justiție.

Recursul este fondat.

Obiectul cauzei dedus judecății l-a

constituit în principal constatarea nulității contractului de împrumut din 25

februarie 2002, precum și restituirea sumei încasate cu titlu de dobândă.

Față de cele arătate rezultă că față

de caracterul nepatrimonial al capătului principal din cererea formulată,

competența de soluționare potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., revenea

tribunalului și nu judecătoriei.

De asemenea Înalta Curte apreciază

că față de caracterul subsidiar al cererii privind restituirea dobânzii nu se

impunea efectuarea concilierii prealabile în condițiile art. 720

1

C.

proc. civ.

În aceste condiții văzând și dispozițiile

art. 304 pct. 3 și art. 312 alin. (6) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta SC A.I. SRL Luduș, împotriva deciziei nr. 97/ A din 18 mai 2004,

pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, casează decizia și sentința nr. 209 din 3 martie 2004 a

Judecătoriei Luduș și trimite cauza spre competentă soluționare în fond la

Tribunalul Mureș.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 28 octombrie 2005.