ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1072/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 352 din 19

octombrie 2005, Tribunalul Suceava a condamnat pe inculpatul J.V., la pedeapsa

de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.

211 alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. c) C. pen.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat

suspendarea condiționată pentru pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată

inculpatului prin sentința penală nr. 1059 din 17 noiembrie 2003 a Judecătoriei

Rădăuți, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 ani și 3 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen., și s-a dedus prevenția de la 23 mai 2005 la zi.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., a încetat procesul penal

pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută

de art. 197 alin. (1) C. pen., urmare retragerii plângerii formulată de partea

vătămată J.R.

Pentru a pronunța această sentință,

tribunalul a reținut că, în seara de 22 iunie 2005, a pătruns prin efracție în

locuința mătușii sale J.R., pe care a lovit-o în mod repetat, însușindu-și suma

de 2.300.000 lei.

Apoi, prin amenințare, a dezbrăcat

victima, i-a acoperit fața cu o pernă și a întreținut cu aceasta raporturi

sexuale normale.

Banii sustrași au fost ascunși în

grădină, unde au fost găsiți de poliție și restituiți părții vătămate.

Faptele comise de inculpat au fost

dovedite cu procesul verbal de cercetare, raportul de constatare medico-legală,

raportul de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor coroborate

cu declarațiile părții vătămate și a inculpatului.

Apelul declarat de inculpat a fost

respins de Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 378 din 28 noiembrie

2005.

Împotriva deciziei, inculpatul J.V. a

declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei aplicate, temeiul constituindu-l

art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile Părții generale

ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul

de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Verificându-se hotărârea atacată sub

aspectul criticii formulate, se constată că, în ceea ce privește dozarea

pedepsei, nu sunt elemente de reapreciere în sensul celor solicitate, instanța

făcând o justă individualizare prin respectarea criteriilor generale prevăzute

în textul de lege arătat.

Împrejurarea concretă în care s-a

comis infracțiunea de tâlhărie, în cursul nopții, prin întrebuințarea unor

violențe deosebite asupra victimei, mătușa inculpatului în vârstă de 84 de ani,

impune menținerea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată inculpatului.

În consecință, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului J.V. va fi respins, ca

nefondat, neconstatându-se motive care examinate din oficiu să conducă la

casarea hotărârilor.

Se va deduce prevenția de la 23 mai

2005, la 20 februarie 2006.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., inculpatul J.V. va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat,

onorariul apărătorului din oficiu, urmând a fi avansat din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul J.V. împotriva deciziei penale nr. 378 din 28 noiembrie

2005 a Curții de Apel Suceava.

Deduce din pedeapsa aplicată, timpul

arestării preventive de la 23 mai 2005, la 20 februarie 2006.

Obligă recurentul la plata sumei de

220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansat din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

20 februarie 2006.