ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4538/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 17 CEA

din 9 martie 2005, Tribunalul Constanța, secția penală, a respins, ca nefondată,

cererea de revizuire formulată de condamnatul M.D.L. privind sentința penală nr.

596 din 14 octombrie 2003 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr. 2329/2002,

prin care inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa închisorii de 5 an, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit.

i) C. pen.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a înlăturat susținerile condamnatului care a solicitat pe calea

revizuirii reaudierea martorilor deja audiați, precum și audierea altor martori

ce nu au fost audiați, dar care cunosc aspecte deja analizate de instanțele de

fond, apel și recurs și a apreciat că motivele invocate de acesta nu se înscriu

în cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 139/

P din 24 mai 2005, Curtea de Apel Constanța a respins, ca nefondat, apelul

declarat de condamnat ce a susținut că în mod greșit instanța de condamnare nu

a reținut în favoarea sa legitima apărare (art. 44 C. pen.).

Instanța de control judiciar

a apreciat că împrejurarea relevată de condamnat, în sensul că anterior lovirii

victimei V.G. cu briceagul, aceasta împreună cu alte 2 persoane l-au agresat

fizic, și pentru a-și apăra viața a folosit briceagul; a constatat că a fost

avut în vedere la pronunțarea soluției pe fond întrucât i s-a reținut în

favoare dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen. A conchis că situația reținută de

prima instanță, Tribunalul Constanța, nu poate fi schimbată pe calea revizuirii

întrucât motivul invocat nu constituie o faptă sau o împrejurare necunoscută de

instanță la soluționarea pe fond [(art. 394 lit. a) C. proc. pen.)] și nu sunt

nici alte cazuri de revizuire a hotărârii de condamnare.

Împotriva acestei decizii,

în termen legal, a declarat recurs condamnatul care a susținut oral că a

formulat plângere pentru mărturie mincinoasă împotriva martorilor audiați la

instanța de fond.

Recursul este nefondat.

Revizuirea unei hotărâri nu

poate fi cerută decât în limita cazurilor expres prevăzute de dispozițiile art.

394 C. proc. pen.

În raport de motivele

invocate de condamnat, în mod corect, instanța de fond și apoi cea de control

judiciar au apreciat că cererea de revizuire este nefondată întrucât nu au fost

prezentate fapte sau împrejurări, descoperite ulterior judecării cauzei, care

să nu fi fost cunoscute de instanțe în momentul pronunțării hotărârilor.

De asemenea, față de

apărarea formulată în fața Înaltei Curți, se constată că susținerea potrivit

căreia condamnatul a făcut plângere pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă

împotriva martorilor audiați de instanța de fond, nu au nici un suport

probator.

Așadar, motivele invocate de

condamnatul revizuient atât în cuprinsul cererii formulate, dar și pe cale

orală în fața curții, nu se încadrează în niciunul din cazurile expres și

limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente,

în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul

declarat de condamnatul revizuient să fie respins ca nefondat.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul va fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare către

stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul revizuient M.D.L. împotriva deciziei penale nr.

139/ P din 24 mai 2005 a Curții de Apel Constanța.

Obligă recurentul revizuient

la plata sumei de 80 lei noi (800.000 lei vechi), cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat din care, suma de 20 lei noi (200.000 lei vechi),

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 27 iulie 2005.