ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3736/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta SC T.B. SRL București, a

chemat-o în judecată pe pârâta SC C.C. SRL și a solicitat ca prin hotărârea

care se va pronunța să fie obligată să-i restituie suma de 240.463.733 lei

încasată necuvenit și la plata sumei de 13.773.550 lei cheltuieli de judecată.

Litigiul a fost soluționat în primă instanță de Judecătoria Roșiorii de Vede,

care prin sentința nr. 1073 din 24 mai 2004, a admis acțiunea așa cum a fost

formulată cu motivarea că pârâta a încasat peste valoarea lucrărilor efectuate

și recepționate de reclamantă suma de 240.463.733 lei.

Împotriva sentinței nr. 1073/2004,

pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, a declarat apel pârâta SC C.C. SRL,

prin care au fost invocate motive de netemeinicie și nelegalitate în legătură

cu aprecierea probelor și aplicarea dispozițiilor legale. Curtea de Apel

București sesizată de apelantă, prin decizia nr. 164 din 23 februarie 2005, a

admis apelul, a schimbat în tot sentința nr. 1073/2004, pronunțată de

Judecătoria Roșiorii de Vede și, în fond, a respins ca neîntemeiată acțiunea

reclamantei.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta SC T.B. SRL București, prin care a invocat motivele de

nelegalitate prevăzute de art. 304 alin. (8) și (9) C. proc. civ., în temeiul

cărora a solicitat casarea deciziei pronunțată în apel și menținerea sentinței

instanței de fond.

În esență recurenta a invocat

încălcarea dispozițiilor art. 287 alin. (2) C. proc. civ., 103 alin. (1), 720

1

și 720

6

alin. (1) C. proc. civ. Pe fond, a susținut că lucrările

executate de constructor nu întrunesc condițiile de calitate pentru a fi

recepționate, iar în ce privește facturile emise pentru încasarea contravalorii

lucrărilor, recurenta a invocat emiterea unilaterală a acestora după ce

constructorul părăsise lucrările.

Înalta Curte, potrivit art. 306

alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare, din oficiu, excepția privind

nelegalitatea căilor de atac promovate împotriva sentinței de fond în

conformitate cu art. 282

1

C. proc. civ., astfel cum a fost modificat

prin art. 1 pct. 4 din Legea nr. 195/2004 și a reținut:

Art. 282

1

C. proc. civ.,

stabilește prin excepție de la regula instituită de art. 720

8

C.

proc. civ., că sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă

instanță în litigiile comerciale cu o valoare de până la un miliard lei

inclusiv.

Întrucât împotriva hotărârilor

judecătorești, părțile interesate nu pot exercita decât căile de atac prevăzute

de lege, Curtea având în vedere dispozițiile citate, în raport de principiul

constituțional al legalității căilor de atac care se desprinde din conținutul art.

129 din Constituție, a constatat că în cauză părțile nu aveau deschisă calea de

atac a apelului, așa încât Curtea de Apel a încălcat dispozițiile legale mai

sus citate, precum și prevederile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit

cărora, dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei

în vigoare, și proceselor și cererilor în curs de judecată începute sub legea

veche.

În lumina dispozițiilor menționate

s-a constatat că la data când a fost introdus apelul, era în vigoare art. 282

1

C. proc. civ., prin care s-a instituit excepția de la regula privind exercițiul

apelului în materie comercială.

În aceste condiții instanța sesizată

cu cererea de apel trebuia să facă aplicarea noilor dispoziții procedurale și

constatând că sentința era supusă doar recursului să trimită cererea instanței

competente.

Potrivit art. 2 pct. 3 C. proc. civ.,

modificat prin Legea nr. 195/2004, instanța de recurs competentă este

tribunalul, astfel că admițând excepția analizată și recursul declarat de SC T.B.

SRL București, în conformitate cu art. 304 pct. 3 și art. 312 pct. 6 C. proc.

civ., decizia pronunțată în apel, va fi casată iar dosarul se va trimite

Tribunalului Teleorman pentru soluționarea apelului declarat împotriva sentinței

fondului, ca recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția de necompetență

materială.

Admite recursul declarat de

reclamanta SC T.B. SRL București, împotriva deciziei nr. 164 din 23 februarie

2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, casează decizia

recurată și trimite cauza Tribunalului Teleorman pentru judecarea recursului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 17 iunie 2005.