ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.01.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 63/2006

HOTĂRÂRE
09.01.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 63/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin plângerea formulată la 25

aprilie 2005 părțile vătămate G.I. și G.E. au solicitat cercetarea numiților P.Șt.M.,

procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași, D.V., S.D. și C.M.,

lucrători de poliție, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu

contra intereselor persoanelor și violare de domiciliu, susținând că aceștia,

la 28 octombrie 2004, cu ocazia unei percheziții la domiciliul lui S.E. (ginerele

persoanelor vătămate) au pătruns în mod abuziv și în locuința petiționarilor.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Craiova, prin rezoluția nr. 143/P/2005 din 23 mai 2005, a dispus neînceperea

urmăririi penale față de aceste persoane constatând inexistența faptelor penale

reclamate.

Prin rezoluția nr. 2429/II/2/2005

din 20 iunie 2005 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Craiova a fost respinsă plângerea petiționarilor G.I. și G.E. împotriva

rezoluției de neîncepere a urmăririi penale.

Împotriva soluției de neîncepere a

urmăririi penale petiționarii au formulat plângere.

Curtea de Apel Craiova, secția

penală, prin sentința penală nr. 87 din 10 octombrie 2005, a respins plângerea

petiționarilor cu motivarea că, în baza actelor premergătoare efectuate nu s-a

constatat existența infracțiunilor de abuz în serviciu și violare de domiciliu,

rezultând că percheziția din 28 octombrie 2004 a fost efectuată cu respectarea

legii.

În contra acestei hotărâri, au

declarat recurs petiționarii G.I. și G.E., care invocând dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 9, 17 și 18 C. proc. pen., au susținut că faptele reclamate

există și au solicitat trimiterea cauzei la procuror pentru efectuarea

urmăririi penale.

Recursul declarat este neîntemeiat.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului se constată că rezoluțiile procurorului de neîncepere a urmăririi

penale față de intimații P.Șt.M. procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Filiași; D.V. inspector principal de poliție, S.D. și C.M., agenți de poliție,

toți din cadrul Poliției orașului Filiași sunt corecte.

Astfel, potrivit actelor

premergătoare, magistratul procuror și lucrătorii de poliție nu au săvârșit

acte ori gesturi cărora să le fie conferită semnificația juridică a unei

conduite abuzive de natură a încălca drepturile persoanei ori inviolabilitatea

domiciliului; percheziția din 28 octombrie 2004 fiind efectuată cu respectarea

cerințelor art. 100 și următoarele C. proc. pen.

A reieșit din actele dosarului că

percheziția domiciliată a fost legal încuviințată prin încheierea din 28

octombrie 2004 a Judecătoriei Filiași, că ea a fost efectuată numai la locuința

lui S.E., cercetat în dosarul penal nr. 356/P/2004 al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Filiași, pentru infracțiunile de complicitate la tăierea și furtul

de arbori din fondul forestier național, fiind prezent avocatul acestuia și că

nu s-a efectuat vreo descindere în locuința veche, de la aceeași adresă,

ocupată de petiționari.

Rezultatul percheziției a fost

negativ, nefiind găsite obiecte sau bunuri provenite din arborii tăiați ilegal.

În consecință, soluția primei

instanțe de respingere a plângerii petiționarilor împotriva rezoluțiilor de

netrimitere în judecată a intimaților este legală și temeinică.

Se mai constată că instanța de fond

a motivat corespunzător soluția, că nu a făcut o greșită aplicare a legii și

nici nu a comis vreo eroare gravă de fapt la pronunțarea hotărârii de menținere

a rezoluțiilor procurorului.

Întrucât motivele de casare invocate

sunt nefondate, iar la examinarea din oficiu a întregii cauze, nu se constată

aspecte de nelegalitate ori netemeinicie care pot fi luate în considerare,

Curtea, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., urmează a respinge recursul cu obligarea petiționarilor la

cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de petiționarii G.I. și G.E. împotriva sentinței penale nr. 87 din 10

octombrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția penală.

Obligă recurenții petiționari la

plata sumelor de câte 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

ianuarie  2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-01-22
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 191/2009
în executare silită, fără să-i aducă la cunoștință că prin sentința civilă nr. 14157 din 26 octombrie 2007 a fost admisă contestația la executare, procurorul a apreciat că urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale pentru infracțiuni
ÎCCJ 2010-02-01
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 354/2010
depus toate diligentele conferite de lege pentru a-și forma o convingere clară și obiectivă asupra faptelor expuse de petiționari, că în mod corect s-a apreciat de către parchet că existența unei hotărâri definitive prin care s-a statuat as
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală
septembrie 2003; 16 februarie 2005; 21 iunie 2005. De asemenea, nu rezultă niciun indiciu cu privire la existența faptelor de abuz în serviciu în formă calificată, complicitate la această infracțiune cu alții și cu Parchetul de pe lângă Îna
ÎCCJ 2006-03-06
0,94
ÎCCJ, Decizia nr. 104/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rezoluția nr. 852/P/2005 din 29 iulie 2005, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus
ÎCCJ 2006-06-14
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3798/2006
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere la Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova petentul T.I., iar prin rezoluția nr. 3987/II/2/2005 de la 28 octombrie 2005 aceasta a fost respinsă, ca neîntemeiată, a
Sursă