ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 769/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 769/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului
de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Reclamantul N.S.B. a chemat în
judecată pe pârâtul N.A. și a solicitat evacuarea acestuia din garajul situat
în Ploiești, pentru lipsă de titlu.
Judecătoria Ploiești, prin sentința
civilă nr. 8732 din 17 noiembrie 2003 a respins acțiunea.
Instanța a reținut că din contractul
de închiriere pentru locuință rezultă și închirierea garajului pentru aceeași
perioadă 2001-2006 (punctul VII din contract).
Curtea de Apel Ploiești prin decizia
civilă nr. 325 din 11 februarie 2004 a admis apelul reclamantului, a schimbat
în tot sentința apelată și pe fond a admis acțiunea și a dispus evacuarea
pârâtului din garaj.
Instanța a apreciat că modul de
redactare a punctului VII din contract nu poate fi interpretat în sensul că
părțile au încheiat pentru imobilul garaj un nou contract de închiriere, ci au
stabilit doar o situație provizorie privitor numai la cuantumul și modalitatea
de plată a chiriei pentru garaj, fără a exista însă un contract de închiriere.
Anteriorul contract de închiriere
dintre intimatul-pârât și Serviciul Public din cadrul Primăriei Ploiești a
încetat în momentul în care întregul imobil a fost retrocedat
apelantului-reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs pârâtul, susținând în esență, că nu a fost corect interpretat
contractul dintre părți, care au înțeles să se refere la întregul imobil, deci
și la garaj.
Recursul este nefondat.
Prin decizia civilă nr. 2397 din 20
septembrie 2001, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a admis
apelul declarat de N.G.S.B., a modificat sentința Tribunalului București în
sensul că a obligat Consiliul Local al Municipiului Ploiești, Regia Autonomă de
Gospodărie Locativă Ploiești și Administrația Financiară a Municipiului
Ploiești să lase reclamantului în proprietate și posesie imobilul situat în
Ploiești, compus din patru încăperi și dependințe, în curte un garaj și două
camere.
În aplicarea prevederilor legale
privind protecția chiriașilor ce locuiesc în imobile retrocedate
proprietarilor, între părți intervine un contract de închiriere. Aceasta nu
poate viza decât spațiul de locuit, obiect al protecției, nu și spații cu altă
destinație, cum este garajul, altfel ar fi încălcate prevederile Legii nr.
241/2001.
Punctul VII din contractul de
închiriere se referă la garaj, dar numai în ce privește plata chiriei și
cuantumul acesteia fără legătură cu termenul închirierii pentru locuință,
singura pentru care pârâtul beneficiază de protecția legală.
Față de cele ce preced, în temeiul
art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Din procesul-verbal din 20 aprilie
2004 al Biroului Executorului Judecătoresc P.C., depus ca act nou în recurs,
rezultă că hotărârea instanței de apel a fost executată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de
pârâtul N.A. împotriva deciziei civile nr. 325 din 11 februarie 2004 a Curții
de Apel Ploiești, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie
2005.