ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5139/2005

Asupra recursului de față.

Deliberând constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 344 din 22

ianuarie 2004 a Judecătoriei sectorului V a municipiului București, s-a admis

excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților; s-a respins

cererea privind pe reclamanții P.Z. și P.S. cu pârâtul municipiul București

prin Primarul General, ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate

procesuală activă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, pentru a-și justifica interesul în sensul că au calitate

procesuală activă, reclamanții trebuie să dovedească atît faptul că sunt

succesorii în drepturi ai donatorului cît și faptul că acesta a fost

proprietarul imobilului, situat în București, privind ap. 3 și 4 de la etajele

2 și 3, dependințele de la subsol și din curte, precum și terenul aferent și

părțile comune din întregul imobil, la data preluării abuzive, prin donație.

Că, în ce privește dovada calității de proprietar a donatorului, reclamanții au

depus la dosarul cauzei doar copia actului de partaj voluntar nr. 28726 din 1

iulie 1947, ce nu face dovada deplină a dreptului de proprietate asupra

imobilului.

Curtea de Apel București, prin

decizia civilă nr .2066 din 6 octombrie 2004, rejudecând în fond acțiunea, a

respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții P.Z., P.R. și P.S. în

contradictoriu cu pârâtul municipiul București prin Primarul General.

În esență, instanța de apel a

reținut că, în urma partajului imobiliar realizat prin actul de partaj voluntar

sub nr. 28726/1947 de Tribunalul Ilfov, apartamentele nr. 3 și 4 au revenit în

proprietate numitului P.I. Că, prin decizia nr. 2424 din 9 august 1963

Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei a acceptat oferta de

donație a numitului P.I. cu privire la imobilul din litigiu (ap. 3 și 4 din

imobilul situat în București). Reclamanții nu au dovedit că autorul nu a avut

intenția de a procura un folos material prin actul de donație făcut în dauna

Statului Român.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționat, au declarat recurs reclamanții criticând-o ca fiind netemeinică și

nelegală, invocând prevederile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., deoarece:

Judecata în apel s-a făcut în lipsa

reclamanților care nu au avut posibilitatea să depună toate înscrisurile din

care să rezulte că autorul P.I. a donat imobilul în litigiu față de Statul

Român, pentru că a fost forțat și fără să urmărească un folos material prin

sâvîrșirea actului de donație.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 3 alin. (2) din

Decretul nr. 478/1954 donațiile oferite Statului Român se acceptă de sfaturile

populare. În speță, decizia nr. 2424 din 9 august 1963 a Comitetului Executiv

al Sfatului Popular al Capitalei prin care s-a acceptat oferta de donație, a

numitului P.I. privind apartamentul 3 și 5 de la etajele II și III din imobilul

situat în București, reprezintă un act autentic în condițiile art. 1171 C. civ.

Au acest caracter toate înscrisurile întocmite de funcționari în cadrul

atribuțiilor și competenței lor, fiind deci evident că în cazul de față decizia

Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei întrunește aceste

condiții.

Susținerea reclamanților în sensul

că, în cauză este vorba de lipsa intenției autorului P.I. de a gratifica, nu

poate fi reținută deoarece pe parcursul procesului reclamanții nu au dovedit

faptul că autorul lor nu a avut intenția de a procura un folos material prin

actul de donație făcut în favoarea Statului Român.

De menționat este faptul că ap. 3 și

4 din imobilul situat în București, au fost înstrăinate în condițiile Legii nr.

112/1955 cu contracte de vânzare-cumpărare: nr. 44228 din 22 martie 1989 (I.I.)

și nr. 41620 din 21 ianuarie 1997 (P.M.).

Așadar față de cele reținute Înalta

Curte constată că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor de

drept prevăzute de art. 304 pct. 10 C. proc. civ. și în consecință se va

respinge recursul declarat de reclamanți împotriva deciziei civile nr. 2066 din

6 octombrie 2004 a Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de

împotriva deciziei de P.Z., P.R. și P.S. împotriva deciziei civile nr. 2066/A

din 6 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 iunie 2005.