ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 58/2005

Decizia nr. 58 Dosar nr. 10187/2004 Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele : Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr. 2125 din 25 martie 2003, G.D. fostă salariată la Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara a chemat în judecată această instituție precum și Ministerul Administrației și Internelor și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., cerând ca pârâții să fie obligați să îi restituie sumele de bani reținute nejustificat din veniturile sale salariale în perioada ianuarie 2000- 31 octombrie 2001, cu titlu de contribuție lunară la fondul asigurărilor de sănătate. Reclamanta a susținut în esență ca pe durata angajării sale în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Hunedoara a beneficiat de asistență medicală și medicamente gratuite conform dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, fără plata contribuției de asigurări de sănătate neprevăzută de dispozițiile legii.

Prin întâmpinările formulate în condițiile procedurale aplicabile, invocând dispozițiile Legii nr. 145/1997, pârâtele au solicitat respingerea acțiunii . Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara a invocat totodată lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că banii reținuți în contul asigurărilor sociale de sănătate au fost virați C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., iar aceasta din urmă pârâta învederând la rândul său remiterea sumelor a chemat în garanție C.N.A.S. Soluționând cauza în primă instanță prin sentința nr. 521 din 26 iunie 2003, Tribunalul Hunedoara, secția comercială și de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâți să restituie reclamantei sumele încasate cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate în procent de 7% din veniturile salariale lunare în perioada 1 martie 2000-31 octombrie 2001, actualizate prin aplicarea coeficientului de inflație până la executarea efectivă a hotărârii.

Totodată a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanție. Hotărârea primei instanțe a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii recursurilor declarate de Ministerul Administrației și Internelor și de Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara, prin decizia nr. 2168 din 27 octombrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia. Instanțele au reținut în esență că potrivit actelor normative cu caracter special care deroga de la dispozițiile normative cu caracter general din Legea nr. 145/1997, anume art. 9 alin. (1) lit. b) din Statutul Cadrelor Militare aprobat prin Legea nr. 80/1995, ale art. 28 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 360/2002 și ale art. 3 din H.G. nr. 270/1999 acordarea asistenței medicale gratuite pentru cadrele militare nu este condiționată de plata unor contribuții la fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Invocând interpretarea greșită și încălcarea esențială a legii aplicabile cu consecința soluționării greșite a fondului litigiului dintre părți, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție a declarat la 14 septembrie 2004 recursul în anulare de față, solicitând casarea hotărârilor pronunțate în cauza și în fond respingerea acțiunii. Prin recursul în anulare s-a arătat ca instanțele au nesocotit dispozițiile Legii nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate care prevăd obligativitatea generală a plății, precum și normele restrictive explicite referitoare la persoanele scutite de plata contribuției, precum și la cele asigurate prin efectul legii printre care nu se regăsește reclamanta în calitate de angajat în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

S-au invocat totodată dispozițiile H.G. nr. 270 din 8 aprilie 1999 prin care s-au stabilit condițiile asigurării asistenței medicale pentru cadrele limitare în activitate. Recursul în anulare este fondat. În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 145/1997 în vigoare la data ivirii litigiului asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează descentralizat pe baza principiului solidarității și al subsolidarității în colectarea și utilizarea fondurilor. Potrivit art. 4 alin. (2) din Lege, toate persoanele care sunt supuse asigurării, respective cetățenii români cu domiciliul în țară, cetățenii străini și apatrizii cu reședința în România, sunt obligate să plătească lunar o contribuție pentru asigurările sociale de sănătate în cuantumul stabilit prin art. 52 la 7% din venitul brut.

De la normele legale cu aplicabilitate generală mai sunt menționate, au fost explicit și limitativ exceptate, prin art. 6 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 persoanele care beneficiază de asigurări sociale de sănătate fără plata contribuției și cele scutite temporar de plata contribuției la constituirea fondului de asigurări. Cadrele militare salariate nu se regăsesc printre cei exceptați total sau scutiți temporar de la plata contribuției. Dimpotrivă, obligația la plata contribuției lunare la fondul asigurărilor sociale de sănătate a fost consacrată după intrarea în vigoare a Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, prin H.G. nr. 270/1999, în care se stabilește expre, că militarii în activitate au dreptul la asistență medicală și medicamente în condițiile Legii nr. 145/1997.

Așa fiind scutirea reclamantei de plata contribuției la fondul asigurărilor sociale de sănătate în virtutea calității de cadru militar nu are temei legal, acțiunea pentru restituirea sumelor reținute cu acest titlu fiind nefondată. Ca urmare, recursul în anulare se va admite, cu consecința casării deciziei instanței de recurs, parțial și a sentinței primei instanțe și respingerii acțiunii ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei nr.2 168 din 27 octombrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. Casează decizia și în parte sentința nr. 521 din 26 iunie 2003 a Tribunalului Hunedoara, secția comercială și de contencios administrativ, și respinge, ca nefondată, acțiunea reclamantului D.G. Menține sentința cu privire la soluția dată, cererii de chemare în garanție. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2005.