ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2572/2006

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 1/ A/CC din 5 aprilie 2006, pronunțată în dosarul nr. 1933/2006, Curtea de Apel Alba Iulia, secția pentru minori și familie, verificând din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților V.I.A., V.A. și O.I., cu prilejul examinării apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și de cei trei inculpați, a dispus menținerea acestei măsuri, constatând că în cauză subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă și care impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Instanța a apreciat că, raportat la gravitatea faptei comise, omor calificat, la pedepsele aplicate, la împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, prin violențe repetate, la comportamentul nesincer al inculpaților în cursul judecății, încercarea de denaturare a adevărului, lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. În termenul legal, împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul V.A., apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă în prezent, motiv pentru care să se dispună punerea lui în stare de libertate. Recursul declarat de inculpat nu este fondat.

Se reține, astfel că, prin sentința penală nr. 55 din 1 martie 2006, pronunțată de Tribunalul Sibiu, printre alții, a fost condamnat inculpatul V.A., la o pedeapsă de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), combinat cu art. 175 alin. (1) lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 99 alin. (3) și art. 109 C. pen. În fapt, s-a reținut, în esență că, la data de 6 ianuarie 2005, inculpații V.I.A., V.A. și O.I. l-au atacat de C.N. și după ce i-au aplicat, toți trei, lovituri repetate și cu intensitate ridicată, pe aproape întreaga suprafață a corpului, cu bâtele cu care erau înarmați, l-au adus în stare de inconștiență și l-au abandonat în stradă.

Așa cum a reținut și Curtea de Apel Alba Iulia, temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat, din dosarul cauzei rezultând indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea faptei comise și modalitatea în care aceasta a fost săvârșită. În consecință, recursul declarat de inculpatul V.A., nefiind fondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins ca atare, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care este inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.A. împotriva încheierii nr. 1/ A/CC din 5 aprilie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru minori și familie, pronunțată în dosarul nr. 1933/2006. Obligă pe recurent la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 aprilie 2006.