ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6263/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 851 din 24

iunie 2005, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca nefondată,

cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat M.T.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

M.T. a fost condamnat prin sentința

penală nr. 80/1998 a Tribunalului Alba, la o pedeapsă de 22 ani și 10 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută

de art. 174 – art. 176 lit. a) C. pen.

S-a mai reținut că motivul invocat

de condamnat, respectiv că suferă de boli care îl pun în imposibilitatea

executării pedepsei, nu se încadrează în cerințele prevăzute de dispozițiile art.

455 raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.

Curtea de Apel București, secția I penală,

prin decizia penală nr. 611 din 8 august 2005, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de condamnat.

Împotriva acestei decizii,

condamnatul a declarat recurs prin care a solicitat admiterea cererii sale și

întreruperea executării pedepsei, invocând aceleași motive pe care le-a

prezentat în cererea inițială și apoi în apel.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 455

raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii

poate fi întreruptă „când se constată pe baza unei expertize medico-legale că

cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa

pedeapsa”.

Din datele dosarului, respectiv

concluziile ultimului raport de expertiză medico-legală, a reieșit faptul că

patologia condamnatului este gravă, susceptibilă de complicații redutabile,

posibil mortale, ce pot apare indiferent dacă petentul se afla sau nu în

detenție. Se mai arată că actualul stadiu evolutiv al bolii de care suferă

condamnatul M.T., permite acordarea asistenței medicale în rețeaua sanitară a A.N.P.,

apreciindu-se că întreruperea executării pedepsei pe motive medicale ar fi

nejustificată.

Pe baza datelor menționate,

instanțele au concluzionat just că motivele medicale invocate de condamnat nu

îl pun în imposibilitatea executării pedepsei, cu atât mai mult cu cât, conform

concluziilor expertizei medico-legale, maladia de care suferă petentul poate fi

tratată în rețeaua A.N.P., astfel încât nu se justifică întreruperea executării

pedepsei.

Ca atare, pentru considerentele

expuse, urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

a se respinge recursul declarat de condamnat, ca nefondat, cu obligarea

recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul M.T. împotriva deciziei penale nr. 611 din 8 august

2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă condamnatul la plata sumei de

100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4

noiembrie 2005.