ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5562/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 506 din 22 ianuarie 2004, Judecătoria sectorului 1 București a respins ca neîntemeiată excepția prescrierii extinctive a dreptului material la acțiunea în stabilirea paternității și a admis acțiunea formulată de reclamantul I.A. împotriva pârâtelor T.T. și T.A.M. și a constatat că tatăl reclamantului I.A., născut la data de 21 noiembrie 1985 este T.D., fiul lui I. și F., născut la data de 21 noiembrie 1940 în comuna Coteana, județul Olt, decedat la data de 1 ianuarie 2003. A obligat pe pârâte la 8.300.000 lei cheltuieli de judecată către reclamant. Împotriva menționatei sentințe, au formulat apel pârâtele T.T.

și T.A.M., iar Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, invocând, din oficiu excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, prin încheierea dată în camera de consiliu la 30 noiembrie 2004, a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea Tribunalului București. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut și motivat că prin O.U.G. nr. 65/2004, pct. 2 al art. 2 C. proc. civ. s-a modificat în sensul că, tribunalele judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță în cererile de divorț, în cererile de împărțeală judiciară, cu excepția celor care potrivit legii, nu sunt supuse apelului, iar cererile privind raporturile personale dintre părinți și copiii minori, în cererile privind filiația, în orice alte cazuri prevăzute expres de lege.

O.U.G. nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă a fost aprobată prin Legea 493 nr. 10 noiembrie 2004 și potrivit art. II alin. (2) din această lege „căile de atac se judecă la instanțele competente potrivit prezentei ordonanțe de urgență”. În cazurile prevăzute la pct. 2 „apelurile aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a Legii nr. 493/2004, se trimit la tribunale, iar recursurile aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, se trimit la curțile de apel. Trimiterea dosarelor se va face prin declinarea competenței, prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, fără citarea părților”. Constatând că prezenta cauză, având ca obiect constatare de paternitate, este de competența Tribunalului București, potrivit art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc.

civ., modificat prin O.U.G. nr. 65/2004, având în vedere și dispoziția privind trimiterea dosarelor de apel aflate pe rolul curților de apel la data de 10 noiembrie 2004 la instanța competentă, Curtea de Apel București a apreciat că se impune declinarea competenței în favoarea Tribunalului București. Împotriva menționatei încheieri au declarat recurs pârâtele T.T. și T.A.M. solicitând admiterea acestuia, respingerea excepției de necompetență materială invocată din oficiu de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, și trimiterea cauzei spre competentă soluționare aceleiași instanțe. Apreciază că dispozițiile art. II alin. (3) din Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004 privind aprobarea O.U.G.

nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, referitoare la declinare, în camera de consiliu și fără citarea părților, precum și la caracterul irevocabil al încheierii, sunt neconstituționale, întrucât contravin art. 21 din Constituția României, îngrădind accesul liber la justiție și aducând atingere dreptului lor la un proces echitabil. Invocând excepția neconstituționalității dispozițiilor procedurale menționate, pârâtele solicită sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării acesteia. Recursul este inadmisibil. Prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004 privind aprobarea O.U.G.

nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, s-a instituit o procedură specială, art. II alin. (3) din lege prevăzând că în cazurile prevăzute la alin. (2) „apelurile aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență se trimit la tribunale, prin declinarea competenței, prin încheiere irevocabilă dată în camera de consiliu, fără citarea părților”. Drept urmare, caracterul irevocabil al încheierii presupune că aceasta nu este susceptibilă de a fi atacată, de aici rezultând caracterul inadmisibil al recursului declarat în cauză.

Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor procedurale menționate, nu poate fi primită, pentru considerentele ce succed: Conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia”. În speță, excepția invocată vizează o dispoziție procedurală și nu o dispoziție privind soluționarea pe fond a cauzei dedusă judecății, cum cere textul de lege citat.

Pe de altă parte, cererea subsidiară de sesizare a Curții Constituționale nu poate fi primită, întrucât pentru a fi luată în discuție, trebuie ca însăși cererea dedusă judecății să fie prevăzută de lege iar instanța să fie corect sesizată. Or, așa cum s-a arătat în speță, calea de atac nu este prevăzută de lege, încheierea de declinare a competenței fiind irevocabilă, astfel că Înalta Curte de Casație și Justiție nu este legal investită, recursul fiind, așa cum s-a arătat, inadmisibil. Drept urmare, în raport de considerentele expuse, recursul declarat de pârâte împotriva încheierii de declinare a competenței dată de către Curtea de Apel București în favoarea Tribunalului București, va fi respins ca inadmisibil.

Se va respinge și cererea subsidiară de sesizare a Curții Constituționale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâtele T.T. și T.A.M. împotriva încheierii dată în camera de consiliu de la 30 noiembrie 2004, în dosarul nr. 1041/2004, de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2005.