ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5562/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 506 din 22 ianuarie 2004, Judecătoria

sectorului 1 București a respins ca neîntemeiată excepția prescrierii

extinctive a dreptului material la acțiunea în stabilirea paternității și a admis

acțiunea formulată de reclamantul I.A. împotriva pârâtelor T.T. și T.A.M. și a

constatat că tatăl reclamantului I.A., născut la data de 21 noiembrie 1985 este

T.D., fiul lui I. și F., născut la data de 21 noiembrie 1940 în comuna Coteana,

județul Olt, decedat la data de 1 ianuarie 2003.

A obligat pe pârâte la 8.300.000 lei

cheltuieli de judecată către reclamant.

Împotriva menționatei sentințe, au formulat apel pârâtele T.T. și T.A.M.,

iar Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, invocând, din oficiu

excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, prin încheierea dată în

camera de consiliu la 30 noiembrie 2004, a declinat competența de soluționare a

apelului în favoarea Tribunalului București.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut și motivat că prin O.U.G. nr. 65/2004, pct. 2 al art. 2 C. proc. civ.

s-a modificat în sensul că, tribunalele judecă apelurile declarate împotriva

hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță în cererile de divorț,

în cererile de împărțeală judiciară, cu excepția celor care potrivit legii, nu

sunt supuse apelului, iar cererile privind raporturile personale dintre părinți

și copiii minori, în cererile privind filiația, în orice alte cazuri prevăzute

expres de lege.

O.U.G. nr. 65/2004 pentru

modificarea Codului de procedură civilă a fost aprobată prin Legea 493 nr. 10

noiembrie 2004 și potrivit art. II alin. (2) din această lege „căile de atac se

judecă la instanțele competente potrivit prezentei ordonanțe de urgență”.

În cazurile prevăzute la pct. 2

„apelurile aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a Legii

nr. 493/2004, se trimit la tribunale, iar recursurile aflate pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, se trimit la curțile de apel. Trimiterea

dosarelor se va face prin declinarea competenței, prin încheiere irevocabilă,

dată în camera de consiliu, fără citarea părților”.

Constatând că prezenta cauză, având

ca obiect constatare de paternitate, este de competența Tribunalului București,

potrivit art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., modificat prin O.U.G. nr.

65/2004, având în vedere și dispoziția privind trimiterea dosarelor de apel

aflate pe rolul curților de apel la data de 10 noiembrie 2004 la instanța

competentă, Curtea de Apel București a apreciat că se impune declinarea

competenței în favoarea Tribunalului București.

Împotriva menționatei încheieri au

declarat recurs pârâtele T.T. și T.A.M. solicitând admiterea acestuia,

respingerea excepției de necompetență materială invocată din oficiu de Curtea

de Apel București, secția a IV-a civilă, și trimiterea cauzei spre competentă soluționare

aceleiași instanțe.

Apreciază că dispozițiile art. II

alin. (3) din Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004 privind aprobarea O.U.G. nr.

65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, referitoare la

declinare, în camera de consiliu și fără citarea părților, precum și la

caracterul irevocabil al încheierii, sunt neconstituționale, întrucât contravin

art. 21 din Constituția României, îngrădind accesul liber la justiție și

aducând atingere dreptului lor la un proces echitabil.

Invocând excepția

neconstituționalității dispozițiilor procedurale menționate, pârâtele solicită

sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării acesteia.

Recursul este inadmisibil.

Prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie

2004 privind aprobarea O.U.G. nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de

procedură civilă, s-a instituit o procedură specială, art. II alin. (3) din

lege prevăzând că în cazurile prevăzute la alin. (2) „apelurile aflate pe rolul

curților de apel la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei

ordonanțe de urgență se trimit la tribunale, prin declinarea competenței, prin

încheiere irevocabilă dată în camera de consiliu, fără citarea părților”.

Drept urmare, caracterul irevocabil

al încheierii presupune că aceasta nu este susceptibilă de a fi atacată, de

aici rezultând caracterul inadmisibil al recursului declarat în cauză.

Referitor la excepția de

neconstituționalitate a dispozițiilor procedurale menționate, nu poate fi

primită, pentru considerentele ce succed:

Conform art. 29 alin. (1) din Legea

nr. 47/1992, republicată, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor

ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind

neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o

lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei

în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia”.

În speță, excepția invocată vizează

o dispoziție procedurală și nu o dispoziție privind soluționarea pe fond a

cauzei dedusă judecății, cum cere textul de lege citat.

Pe de altă parte, cererea subsidiară

de sesizare a Curții Constituționale nu poate fi primită, întrucât pentru a fi

luată în discuție, trebuie ca însăși cererea dedusă judecății să fie prevăzută

de lege iar instanța să fie corect sesizată.

Or, așa cum s-a arătat în speță,

calea de atac nu este prevăzută de lege, încheierea de declinare a competenței

fiind irevocabilă, astfel că Înalta Curte de Casație și Justiție nu este legal

investită, recursul fiind, așa cum s-a arătat, inadmisibil.

Drept urmare, în raport de

considerentele expuse, recursul declarat de pârâte împotriva încheierii de

declinare a competenței dată de către Curtea de Apel București în favoarea

Tribunalului București, va fi respins ca inadmisibil.

Se va respinge și cererea subsidiară

de sesizare a Curții Constituționale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat

de pârâtele T.T. și T.A.M. împotriva încheierii dată în camera de consiliu de

la 30 noiembrie 2004, în dosarul nr. 1041/2004, de Curtea de Apel București, secția

a IV-a civilă.

Respinge cererea de sesizare a

Curții Constituționale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2005.