ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4467/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei

Lugoj, reclamanta C.A. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul

Finanțelor Publice și Banca Națională Română pentru restituirea unui număr de

10 ducați aur, predați BNR prin procesul verbal nr. 639 din 20 noiembrie 1970

de către Inspectoratul de Miliție al Județului Timiș.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că bunurile solicitate au fost confiscate abuziv și prin folosirea

forței de către autorități.

Prin sentința civilă nr. 2686 din 19

decembrie 2003, Judecătoria Lugoj a admis acțiunea astfel formulată, obligând

pârâta BNR, sucursala Timiș, să restituie cantitatea de 139,62 gr. aur, pârâtul

Ministerul Finanțelor Publice fiind obligat să plătească reclamantei

despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea cantității de aur, menționate

în ipoteza în care, bunurile în discuție nu se mai găsesc în natura lor.

Prin decizia civilă nr. 290 din 4

martie 2004, Curtea de Apel Timișoara a admis apelurile declarate de pârâtele

Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Timișoara și B.N.R., sucursala Timiș,

împotriva sentinței civile nr. 2686 din 19 decembrie 2003 pronunțată de

Judecătoria Lugoj a schimbat în tot sentința și rejudecând a admis în parte

acțiunea formulată de reclamanta C.A. și a obligat B.N.R. să plătească

reclamantei contravaloarea în lei a cantității de 139,62 gr. aur reprezentată

de 10 ducați mari austrieci și 3 ducați mici austrieci cu efigia Franz Joszef,

în medalion, emisia 1915 la cursul oficial al gramului de aur de la data

efectuării plății cu titlu de despăgubiri. A respins în rest acțiunea formulată

ca nefondată și neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, considerând-o nelegală,

întrucât s-a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 281

1

C.

proc. civ., fiind dată cu încălcarea competenței ca efect al neverificării

naturii juridice a căii de atac.

Recursul este fondat.

Potrivit prevederilor art. 281

1

C. proc. civ., în redactarea avută la data judecării cauzei, hotărârile

judecătorești date în primă instanță, în cauzele având ca obiect predarea unui

bun mobil în valoare de până la 200 milioane lei, nu sunt supuse apelului.

Cum, în speță, valoarea obiectului

cererii este de până la 200 milioane lei, rezultă că hotărârea primei instanțe

era supusă numai căii de atac a recursului.

Așa fiind, urmează ca admițându-se

recursul, să fie casată hotărârea atacată și în raport de prevederile art. II

din Legea nr. 195/2004 cauza să fie trimisă Tribunalului Timiș, ca instanță

competentă în acest sens pentru judecarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva deciziei civile nr.

290 din 4 martie 2004 a Curții de Apel Timișoara.

Casează decizia recurată și trimite

cauza la Tribunalul Timiș pentru soluționarea recursurilor.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 27 mai 2005.