ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4467/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea adresată Judecătoriei Lugoj, reclamanta C.A. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională Română pentru restituirea unui număr de 10 ducați aur, predați BNR prin procesul verbal nr. 639 din 20 noiembrie 1970 de către Inspectoratul de Miliție al Județului Timiș. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că bunurile solicitate au fost confiscate abuziv și prin folosirea forței de către autorități. Prin sentința civilă nr. 2686 din 19 decembrie 2003, Judecătoria Lugoj a admis acțiunea astfel formulată, obligând pârâta BNR, sucursala Timiș, să restituie cantitatea de 139,62 gr.

aur, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice fiind obligat să plătească reclamantei despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea cantității de aur, menționate în ipoteza în care, bunurile în discuție nu se mai găsesc în natura lor. Prin decizia civilă nr. 290 din 4 martie 2004, Curtea de Apel Timișoara a admis apelurile declarate de pârâtele Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Timișoara și B.N.R., sucursala Timiș, împotriva sentinței civile nr. 2686 din 19 decembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Lugoj a schimbat în tot sentința și rejudecând a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta C.A. și a obligat B.N.R. să plătească reclamantei contravaloarea în lei a cantității de 139,62 gr.

aur reprezentată de 10 ducați mari austrieci și 3 ducați mici austrieci cu efigia Franz Joszef, în medalion, emisia 1915 la cursul oficial al gramului de aur de la data efectuării plății cu titlu de despăgubiri. A respins în rest acțiunea formulată ca nefondată și neîntemeiată. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, considerând-o nelegală, întrucât s-a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 281 1 C. proc. civ., fiind dată cu încălcarea competenței ca efect al neverificării naturii juridice a căii de atac. Recursul este fondat. Potrivit prevederilor art. 281 1 C. proc. civ., în redactarea avută la data judecării cauzei, hotărârile judecătorești date în primă instanță, în cauzele având ca obiect predarea unui bun mobil în valoare de până la 200 milioane lei, nu sunt supuse apelului.

Cum, în speță, valoarea obiectului cererii este de până la 200 milioane lei, rezultă că hotărârea primei instanțe era supusă numai căii de atac a recursului. Așa fiind, urmează ca admițându-se recursul, să fie casată hotărârea atacată și în raport de prevederile art. II din Legea nr. 195/2004 cauza să fie trimisă Tribunalului Timiș, ca instanță competentă în acest sens pentru judecarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva deciziei civile nr. 290 din 4 martie 2004 a Curții de Apel Timișoara. Casează decizia recurată și trimite cauza la Tribunalul Timiș pentru soluționarea recursurilor. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 27 mai 2005.