ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4760/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria sectorului 3 București, prin sentința civilă nr. 10.286 din 15 decembrie 2004 a admis excepția prematurității cererii și a respins ca prematur introdusă cererea formulată de reclamantul B.O. domiciliat în București, în contradictoriu cu pârâta SC I.P. SRL cu sediul social în București, reținând în esență că, în speță, convocarea la conciliere, în condițiile art. 720 1 C. proc. civ., s-a făcut către pârâtă la o altă adresă, iar aceasta nu a fost confirmată de către adevăratul destinatar.

Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, prin decizia civilă nr. 59 din 24 martie 2005, a declinat competența judecării recursului declarat de recurentul – reclamant B.O., împotriva sentinței civile nr. 10.286 din 15 decembrie 2004, pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC I.P. SRL în favoarea Tribunalului București. Pentru a decide astfel, instanța a stabilit că obiectul litigiului îl constituie desființarea unui contract a cărui valoare totală a fost stabilită la pct. 10 lit. d), ca fiind de 7.100 mărci germane la data de 23 martie 2001, precum și plata sumei de 45.540.586 lei despăgubiri civile.

Potrivit art. 282 1 alin. (1) C. proc. civ., nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv, atât în materie civilă cât și comercială. Calea de atac exercitată împotriva hotărârii a fost calificată ca fiind recurs, iar în cazul hotărârilor judecătorești care sunt supuse numai recursului competența judecării acestei căi de atac revine instanței imediat următoare celei care a pronunțat hotărârea, conform art. 299 alin. (3) C. proc. civ. Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 549 din 25 mai 2005 a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului în soluționarea cererii și a declinat competența soluționării în favoarea Curții de Apel București, secția comercială.

De asemenea a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării lui. Calificând cererea promovată de numitul B.O. ca fiind o cerere de apel, s-a mai apreciat că cererea reclamantului având ca obiect pretenții bănești, conține un capăt de cerere având ca obiect și constatarea rezoluțiunii contractului din 21 martie 2001, cerere reevaluabilă în bani și care nu atrage incidența dispozițiilor art. 282 1 C. proc. civ. Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, în contextul conflictului negativ de competență ivit între Curtea de Apel București și Tribunalul București, urmează a stabili competența de soluționare a litigiului dintre reclamantul B.O.

și pârâta SC I.P. SRL București, în favoarea Curții de Apel București, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Este de necontestat că obiectul cererii de chemare în judecată, formulată de reclamantul B.O., îl constituie obligarea pârâtei SC I.P. SRL la plata sumei de 45.540.586 lei (1.200 euro), reprezentând contravaloarea unor reparații la acoperișul unui imobil, constatarea rezilierii contractului de prestări servicii montaj din 21 martie 2001, precum și plata cheltuielilor de judecată. Calea de atac promovată de reclamant împotriva sentinței civile nr. 10.286 din 15 decembrie 2004, pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București este stabilită de dispozițiile art. 282 C. proc.

civ., care prevăd că hotărârile date în primă instanță de judecătorie și tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel, dacă prin lege nu se prevede altfel. Raportat la obiectul litigiului de natură comercială și cadrul legal existent la momentul promovării căii de atac a apelului, competența de soluționare a cauzei revine curții de apel. Pentru rațiunile juridice expuse în temeiul art. 22 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a litigiului dintre reclamantul B.O. și, pârâta SC I.P. SRL cu sediul social în București în favoarea Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența soluționării litigiului dintre reclamantul B.O. și pârâta SC I.P. SRL București în favoarea Curții de Apel București. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2005.