ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3091/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 11 iunie 2003, reclamantul K.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, anularea hotărârii nr. 4231 din 1 iunie 2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002. În motivare, reclamantul a arătat că, în mod nelegal, pârâta i-a refuzat acordarea drepturilor legale compensatorii, deși a dovedit că în perioada 27 septembrie 1957 - 23 noiembrie 1958 a efectuat stagiul militar în condițiile prevăzute de actul normativ indicat.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 259 din 5 august 2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, pe perioada 27 septembrie 1957 - 23 noiembrie 1958 și să-i acorde drepturile conferite de această lege, începând cu 28 august 2002. Instanța a reținut că soluția se impune în raport cu mențiunile din livretul militar depus de reclamant în susținerea acțiunii și cu prevederile art. 1 și art. 6 pct. 5 din Legea nr. 309/2002, art. 1-9 din Normele metodologice de aplicare și ale art. 14 1 din Legea nr. 29/1990.

Recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, împotriva sentinței, a fost admis prin decizia nr. 7152 din 24 septembrie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, cauza fiind trimisă, spre rejudecare, la aceeași instanță. Judecând în fond pricina după casare, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 2 din 10 ianuarie 2005, a respins acțiunea, reținând că urmare a solicitării relațiilor de la U.M. 02405 Pitești și de la Ministerul Administrației și Internelor, a rezultat că unitatea militară unde a făcut stagiul militar, reclamantul, nu a funcționat ca detașament de muncă. Sentința a fost atacată, în termen legal, cu recurs, de către reclamantul K.F., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul a arătat, în esență, că a efectuat stagiul militar la muncă, nefiind instruit, datorită și unui handicap acustic din naștere și că nu este echitabilă acordarea discriminatorie a drepturilor, pentru persoane care au prestat serviciul militar în condiții identice. Criticile formulate sunt întemeiate. Din actele prezentate de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a efectuat stagiul militar, în calitate de constructor, în perioada 27 septembrie 1957 - 8 decembrie 1957 și 22 septembrie 1958 - 23 noiembrie 1958, în U.M. nr. 03902 Târgu Mureș, fiind lăsat la vatră în categoria a II-a, ca soldat neinstruit. Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe toată durata serviciului militar în detașamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică măsura exceptării reclamantului, de la acordarea drepturilor solicitate.

În acest caz, s-ar ajunge la situații inechitabile, de recompensare doar parțială a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament diferit și, evident, discriminatoriu. Prin urmare, în considerarea celor expuse și a prevederilor art. 312 alin. (1) teza I și ale art. 314 C. proc. civ., Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată și, în fond, va admite acțiunea reclamantului. Pe cale de consecință, va anula hotărârea nr. 4231 din 1 iunie 2003, emisă de pârâtă și o va obliga pe aceasta să emită o nouă hotărâre prin care să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 27 septembrie 1957 - 3 decembrie 1957 și 22 septembrie 1958 - 23 noiembrie 1958, începând cu data de 1 septembrie 2002.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul K.F. împotriva sentinței civile nr. 2 din 10 ianuarie 2005 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ. Modifică sentința atacată și, în fond, admite acțiunea formulată de reclamantul K.F. Anulează hotărârea nr. 4231 din 1 iunie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Mureș și o obligă pe aceasta să emită o nouă hotărâre prin care să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 27 septembrie 1957 - 3 decembrie 1957 și 22 septembrie 1958 - 23 noiembrie 1958, începând cu data de 1 septembrie 2002. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2005.