ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.11.2005

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5142/2005

HOTĂRÂRE
01.11.2005
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5142/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 7 iunie 2004, reclamanta

B.I.L. Nicosia a chemat în judecată pe pârâta SC D. SA Ploiești, pentru ca prin

hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii A.G.A. din 26

aprilie 2004, a societății pârâte.

La data de 18 iunie 2004, A.W.G. a

formulat o cerere de intervenție în interes propriu, prin care a solicitat

anularea aceleiași hotărâri A.G.A. din 24 aprilie 2004.

Prin sentința civilă nr. 1860 din 27

septembrie 2004, Tribunalul Prahova a respins, ca neîntemeiate, atât acțiunea

reclamantei cât și cererea de intervenție în interes propriu.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia civilă nr. 15 din 13 ianuarie 2005, a respins apelurile declarate de

reclamantă și intervenientul în interes propriu, ca nefondate.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

judecătorești atât reclamanta cât și intervenientul au declarat recurs.

Prin recursul său reclamanta

solicită, în esență, admiterea acțiunii sale așa cum a fost formulată, privind

anularea hotărârii A.G.A. din 26 aprilie 2004, adoptată cu încălcarea

dispozițiilor legale privind informarea acționarilor, exactitatea situațiilor

financiare anuale, competența adunării generale.

Prin recursul său intervenientul

solicită, în esență, admiterea cererii sale de intervenție, considerând că în

hotărârile pronunțate instanțele nu s-au examinat toate mijloacele de probă,

conținând motive contradictorii.

Recursurile declarate de reclamantă

și intervenient sunt nefondate pentru cele ce se vor arăta în continuare prin

examinarea lor în ansamblu.

Procedând la examinarea susținerilor

pe care recurenții le reiterează prin recursurile de față, în raport de

probatoriile administrate în cauză, se constată că acestea nu pot conduce la

casarea hotărârii atacate, în condițiile art. 304 C. proc. civ.

În speță se constată că instanțele

au făcut o corectă aplicațiune a dispozițiilor Legii nr. 31/1990 republicată,

reținând că situația neprezentării în termen de 15 zile a situațiilor

financiare, nu constituie un caz de nulitate absolută expres prevăzute de lege.

Astfel că, cerința informării

acționarilor privind situația financiară a societății, pusă la dispoziție de

pârâtă acestora la 21 aprilie 2004, acorda un termen suficient pentru luarea la

cunoștință, această împrejurare nefiind dovedit a cauza vreun prejudiciu

acționarilor.

În ceea ce privește stabilirea

situației financiare a societății, este de reținut că instanțele s-au întemeiat

corect pe raportul de audit întocmit conform S.I.A., care a menționat unele

recomandări la nivelul mijloacelor fixe, fără ca acestea să conducă la

concluzia unor dezechilibre financiare de natură a prejudicia pe acționari.

Nici criticile privind depășirea

competenței A.G.A., privind constituirea de garanții, nu pot fi primite,

întrucât angajarea de credite de către societate și constituirea de garanții

revine potrivit art. 111 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 31/1990 republicată,

în competența adunării generale ordinare, așa cum au reținut instanțele.

În ceea ce privește votul

acționarului F.I., corect instanțele au reținut că votul său a fost viciat

(mandatul neautentificat), nefiind hotărâtor în adoptarea hotărârii A.G.A.

atacate.

Soluțiile instanțelor sunt legale și

în ceea ce privește poziția intervenientului, care în calitate de acționar,

prin reprezentantul său, nu a făcut dovada votului său negativ prin consemnarea

poziției sale în procesul verbal al adunării.

În consecință, recursurile

reclamantei și ale intervenientului se privesc ca nefondate și vor fi respinse

ca atare.

Respinge recursurile declarate de

reclamanta B.I.L. Nicosia, cu sediul ales în București și de intervenientul A.W.G.,

împotriva deciziei nr. 15 din 13 ianuarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel

Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 1 noiembrie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-09-20
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4120/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 5 noiembrie 2003, reclamantul H.M. a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA Ploiești, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună a
ÎCCJ 2005-11-30
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5744/2005
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr. 3774/2004, cu precizările ulterioare, reclamanta C.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10404/2005
au fost formulate cereri de intervenție în interesul contestatoarei SC C. SA, de către acționarii acestei societăți respectiv, S.A.C., ș.a. Totodată, intimații G.I. și C. au solicitat îndreptarea omisiunilor strecurate în încheierea din 3 n
ÎCCJ 2005-05-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3104/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Prahova la 18 decembrie 2003, reclamanta A.E. în contradictoriu cu pârâta SC C. SA Breaza, solicitând instanței anul
ÎCCJ 2009-02-17
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 464/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: La data de 31 martie 2006, reclamantul N.N. prin procurator N.I. a chemat în judecată pe pârâta SC F. SA Ploiești pentru ca prin hotărârea ce se va pronun
Sursă