ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5078/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Prahova, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 210 din 10

februarie 2004 a admis în parte acțiunea formulată de S.N.P. P. SA, sucursala

Prahova, împotriva SC S. SA Vălenii de Munte și a obligat pârâta să plătească

reclamantei suma de 15.133.190 lei, cu titlu de dobânzi și 5.792.055 lei

cheltuieli de judecată.

Hotărând astfel, instanța de fond a

reținut că reclamanta a livrat pârâtei produse petroliere și pentru că

beneficiara nu a plătit prețul în momentul predării mărfii, datorează dobânda

legală dar nu reactualizată în raport cu rata inflației, deoarece prin dobândă

se realizează reparația prejudiciului suferit de reclamantă prin plata cu

întârziere a prețului.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta, arătând că este nelegală, solicitând obligarea

pârâtei la plata sumei de 34.587.128 lei, reprezentând reactualizarea cu

indicele de inflație conform O.G. nr. 9/2000 a sumei de 15.133.190 lei.

De asemeni a declarat apel și pârâta

susținând că mențiunea de pe factură că plata prețului s-ar face la data

livrării mărfii este unilateral stabilită de reclamantă, fără a fi negociată și

însușită de ambele părți deoarece semnătura delegatului său, salariat la compartimentul

aprovizionare, nu reprezintă o dovadă de însușire a acestei clauze de către

conducerea societății.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia nr. 336 din 3 mai 2004 a respins ambele apeluri ca nefondate reținând că

asupra dobânzii comerciale nu se poate aplica indicele de inflație, dobânda

având rolul de a acoperi prejudiciul.

Cât privește apelul declarat de

pârâtă, a motivat că SC S. SA a acceptat facturile, iar în lipsa unui contract

sau altei convenții, în care s-ar fi prevăzut momentul plății, plata trebuia

efectuată în momentul predării lucrului, conform art. 1362 C. civ.

î

ntrucât plata a fost efectuată mai

târziu decât data livrării în mod legal pârâta trebuie să achite dobânzile

comerciale potrivit art. 43 C. com.

Nemulțumită de decizia pronunțată,

reclamanta a declarat recurs, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și

10 C. proc. civ.

Susține că instanța nu s-a pronunțat

asupra expertizei contabile efectuate în cauză, care a stabilit că suma

datorată cu titlu de dobândă actualizată cu indicele de inflație este de

34.587.128 lei și că numai prin acordarea acestei sume prejudiciul suferit de

reclamantă este acoperit.

Recursul nu este fondat.

Printr-o corectă și integrală

apreciere a probelor instanța de apel, bine documentat și amplu motivat a expus

rațiunile juridice care au condus la respingerea apelului declarat de

reclamantă.

Conform art. 43 C. com., datoriile

comerciale lichide și plătibile în bani produc dobânzile de drept din ziua când

devin exigibile .

Obligând pârâta la plata către

reclamantă a dobânzii inițiale, nereactualizate, instanța a respectat

dispozițiile art. 998 C. civ., care obligă partea în culpă să repare integral

prejudiciul cauzat din culpa sa.

Dobânda are rolul de a acoperi

prejudiciul iar nu a îmbogăți fără justă cauză creditorul în defavoarea

debitorului.

Acesta este considerentul pentru

care atât instanța de fond cât și instanța de apel au apreciat în mod corect că

suma datorată cu titlu de dobândă comercială este de 15.133.190 lei și nu au

avut în vedere concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, care

stabileau suma actualizată cu indicele de inflație la 34.587.128 lei.

Întrucât decizia atacată este

legală, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge

recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala Prahova, împotriva deciziei nr. 336 din 3

mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de

contencios administrativ, ca nefondat.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 28 octombrie 2005.