Decizia nr. 4289/2005 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 2197/2004 a Curții de Apel București

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, la 22 iunie 2004, reclamanta G.A. a chemat în judecată Casa de Pensii a municipiului București, solicitând anularea hotărârii nr. 12122/11070 din 30 aprilie 2004 și recunoașterea drepturilor sale prevăzute de Legea nr. 189/2000. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a refugiat din Ardealul de Nord, în perioada iunie 1942 - 6 martie 1945. Prin sentința civilă nr. 2197 din 18 octombrie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea reclamantei G.A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București și a anulat hotărârea nr. 12122/11070 din 30 aprilie 2004, emisă de pârâtă.

A obligat pârâta la emiterea unei noi hotărâri prin care să recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada iunie 1942 - 6 martie 1945. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere declarațiile martorei S.M., în sensul că familia reclamantei s-a refugiat din comuna Chieșed, în Vălenii de Munte, din luna iunie 1942. Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului București, care a motivat, în esență, că în dosarul depus la Comisie nu au existat dovezi concludente cauzei. Recursul este nefondat. Din declarațiile martorilor rezultă că familia reclamantei s-a refugiat din comuna Chieșed, în Vălenii de Munte, din luna iunie 1942. Instanța de fond a apreciat în mod corect că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Față de cele ce preced, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 2197 din 18 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 septembrie 2005.