ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1684/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1684/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1646 din 9
decembrie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în
dosarul nr. 34865/3/2005, s-a luat act de retragerea cererii având ca obiect
întreruperea executării pedepsei de 11 ani închisoare aplicată prin sentința
penală nr. 546 din 23 aprilie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția
a II-a penală, rămasă definitivă prin nerecurare la 3 august 2004, formulată de
petentul condamnat A.F., obligarea acestuia la 100 RON cheltuieli judiciare
statului.
Tribunalul a reținut prin cererea
formulată de acesta, solicitarea de întreruperea executării pedepsei de 11 ani
pentru infracțiunea de omor pentru motive familiale.
La termenul din 9 decembrie 2005,
petentul condamnat, personal, a declarat că își retrage cererea privind
întreruperea executării pedepsei închisorii.
Având în vedere manifestarea expresă
de voință, tribunalul a luat act de retragerea cererii privind întreruperea
executării pedepsei închisorii, formulată de petent.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel condamnatul A.F. solicitând desființarea hotărârii și în fond să
se admită cererea de întreruperea executării pedepsei, în cauză fiind
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen., în sensul
că are o situație familială deosebită, părinții sunt bolnavi, iar locuința se
află într-o stare avansată de degradare.
Prin decizia penală nr. 71 din 30
ianuarie 2006, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze
cu minori și familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul A.F.,
apreciind ca legală și temeinică soluția pronunțată de prima instanță.
Împotriva acestei decizii, în termen
legal, a declarat recurs condamnatul A.F., solicitând, pe fond, întreruperea
executării pedepsei din motive familiale.
Examinând decizia penală atacată
prin prisma motivului de recurs formulat, Înalta Curte constată că recursul
este nefondat pentru următoarele considerente:
La dosarul instanței de fond se află
ancheta socială efectuată de Primăria orașului Voluntari, care nu confirmă o
situație deosebită a familiei condamnatului.
Pe de altă parte, motivele invocate
de condamnat nu constituie împrejurări speciale în sensul dispozițiilor art. 453
lit. c) C. proc. pen., care să producă consecințe grave familiei condamnatului
prin executarea de către acesta a pedepsei.
Față de aceste considerente, în baza
art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins
recursul declarat de condamnat, ca nefondat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., va fi obligat recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către
stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul A.F. împotriva deciziei penale nr. 71/ A din 30
ianuarie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze
cu minori și familie
Obligă recurentul condamnat la plata
cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei, din care onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
15 martie 2006.