ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2787/2005

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Secția comercială și de contencios administrativ

a Tribunalului Suceava, prin sentința nr. 357 pronunțată la 20 martie 1998, a

admis acțiunea reclamantei sucursala Suceava a SC B.C.C.B. SA, aflată în

prezent în faliment și reprezentată prin lichidatorii SC P.C.M.C. SRL și SC M.S.

SA și a obligat în solidar pârâții SC L.C. SRL, B.A., B.T., P.I., P.E., S.L., S.U.,

C.A., C.T., S.V., S.A., C.G., C.V. și Z.V., O.G., B.E. și B.C., O.A. și O.C., I.C.

și I.S., la 300.000.000 lei credit restant, la 270.038.719 lei, reprezentând

dobânzi, care se vor plăti în continuare până la achitarea debitului și la

16.802.831 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Instanța a reținut că SC L.C. SRL,

prin B.A., a primit un credit de 300.000.000 lei prin contractul de credit din

20 decembrie 1996, credit nerestituit.

Creditul a fost garantat cu garanții

reale de C.G. și C.V., P.I. și P.E., S.L. și S.U., O.G., C.A. și C.T., S.V. și S.A.,

B.C. și B.E., O.F. și O.A., Z.V. și I.C. și I.S.

Apelurile declarate de C.G., C.V., C.A.

și C.A., au fost admise prin decizia nr. 130 pronunțată la 6 iulie 2004 de secția

comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Suceava, efectele

lor fiind extinse și asupra pârâților B.A., B.T., P.I., P.E., S.L., S.U., S.V.,

S.A., B.C., B.E., O.A., O.C., I.C., I.S. și Z.V., cu consecința schimbării

parțiale a sentinței apelate, în sensul că a fost înlăturată obligarea solidară

cu SC L.C. SRL a celorlalți pârâți.

Apelul SC L.C. SRL a fost respins ca

nefondat, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe.

Pentru a pronunța această decizie,

instanța de apel a reținut că în contractele de garanție încheiate de pârâții

persoane fizice nu există obligarea la răspunderea în solidar cu împrumutatul

în caz de nerestituire a creditului, situație în care acest mod de a răspunde

nu poate funcționa, art. 42 C. com., nefiind aplicabil în speță.

Împotriva deciziei instanței de apel

a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru faptul că în mod greșit a fost

înlăturată răspunderea solidară a garanților.

Critica nu este întemeiată.

Invocarea art. 7 al contractului de

credit pentru răspunderea solidară a garanților nu poate fi reținută drept

temei al răspunderii solidare a acestora.

Obligația solidară a garanților

trebuie să fie expresă, așa cum o cere art. 1041 C. civ., ea neprezumându-se.

Semnarea contractului de credit s-a

făcut în urma vicierii consimțământului garanților, fapt reținut în cuprinsul

sentinței penale nr. 21 din 1 martie 2000 a secției penale a Tribunalului

Suceava, iar din cuprinsul contractelor de garanție nu rezultă obligarea

solidară a acestor pârâți, stipulându-se numai o răspundere subsidiară a

acestora.

Așa fiind, recursul declarat de

reclamantă urmează a fi respins ca nefondat conform art. 312 C. proc. civ.,

neexistând motive pentru care instanța ar putea reforma din oficiu hotărârea

atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta SC B.C.C.B. SA, sucursala Suceava, prin lichidator SC P.C.M.C.

SRL și SC M.S. SA, împotriva deciziei nr. 130 din 6 iulie 2004 a Curții de Apel

București.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 12 mai 2005.