ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1082/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 267, pronunțată în

ședința publică din 23 aprilie 1999 de Tribunalul Suceava, secția comercială și

de contencios administrativ, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta B.P.

SA Suceava împotriva pârâților SC S.C. SRL, cu sediul în Suceava, S.I. și S.V. domiciliați

în Suceava, în sensul obligării pârâților, în solidar, să plătească reclamantei

suma de 95.934.724 lei, credit restant; suma de 5.172.636 lei dobânzi bancare

și în continuare, până la achitarea integrală a debitului, precum și suma de

5.737.147 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, prin actele anexate acțiunii, reclamanta a făcut dovada

pretențiilor formulate, pretenții, de altfel, necontestate de prima pârâtă.

Conform întâmpinării depuse la dosar de prima pârâtă, aceasta nu a contestat

încheierea cu reclamanta a contractului de credit despre care aceasta face

vorbire în acțiune, dar a susținut că nerambursarea creditului s-a datorat

faptului că a investit suma în procurarea de mărfuri ambalate, care, la punerea

în vânzare și dezambalare, s-au constatat a fi necorespunzătoare calitativ,

solicitând, totodată, un termen de grație până la care să restituie reclamantei

împrumutul contractat.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 82 din 22 februarie

2001, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta SC S.C. SRL Suceava împotriva

sentinței nr. 267 din 23 aprilie 1999 a Tribunalului Suceava, secția comercială

și de contencios administrativ.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a stabilit că pârâta, până în decembrie 1999, nu a consemnat nici o sumă

în contul reclamantei-intimate, cu care a încheiat cele două contracte de

împrumut, iar, conform clauzelor contractuale, părțile au convenit și plata

dobânzilor aferente, care se plătesc lunar. De asemenea, s-a motivat că este

real aspectul relatat de apelantă, că, în prezent, conform situației soldurilor,

nu mai au la credit nici o sumă restantă, însă, datorează dobânzi, astfel încât

corect prima instanță a admis acțiunea reclamantei și a obligat-o la plată.

Împotriva deciziei nr. 82 din 22

februarie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de

contencios administrativ, a declarat recurs pârâta SC S.C. SRL Suceava, care a criticat

hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul

că, față de actele depuse la dosar, creditul restant, în sumă de 95.934.724 lei,

și dobânzile bancare, în cuantum de 5.172.736 lei, au fost plătite, astfel că

obligația de plată fiind stinsă, acțiunea rămâne fără obiect.

Intimata-reclamantă, B.P. SA, bancă

în faliment, prin lichidatori SC R.V.A. SA și SC P.W.H. SRL, agenția Suceava,

au formulat întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care au solicitat

respingerea recursului.

Curtea, analizând materialul

probator administrat în cauză, în raport cu criticile aduse în cererea de

recurs, constată că acestea sunt fondate, recursul fiind întemeiat pentru

următoarele considerente.

Prin contractul de credit nr. 250

din 28 februarie 1996, reclamanta B.P. SA, sucursala județului Suceava, a

acordat pârâtei un împrumut, în cuantum de 100.000.000 lei, pe o perioadă de 12

luni, cu destinația de a fi utilizat pentru achiziționarea de mărfuri în

vederea comercializării lor prin rețeaua de magazine proprii, dobânda fiind de

62% pe an și un comision de 2% (a se vedea dosarul de la fond). Acest credit a

fost garantat de S.I. și S.V. cu bunuri mobile, identificate conform

contractelor de garanție mobiliară nr. 135 și 136 din 29 februarie 1996 (dosar

fond).

În faza procesuală a soluționării

apelului, pârâta a făcut dovada cu acte noi, respectiv, ordinele de plată și

extrasele de cont, că, la data de 10 decembrie 1999, a achitat reclamantei

creditul în sumă de 95.934.724 lei, precum și dobânzile corespunzătoare, astfel

încât capătul de cerere, privind plata creditului și a dobânzilor, a rămas fără

obiect.

Raportat la acest context juridic,

este greșită soluția adoptată de instanța de apel de a respinge, ca nefondat,

apelul, cu atât mai mult, cu cât, în motivarea deciziei, această instanță a

reținut, în mod corect, aspectul esențial al cauzei, și anume, că, „în prezent,

apelanta, conform situației soldurilor, nu mai are la credit nici o sumă

restantă”.

Pentru aceste considerente, urmează

a admite recursul declarat de pârâta SC S.C. SRL Suceava împotriva deciziei nr.

82 din 22 februarie 2001 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de

contencios administrativ, pe care o modifică, în sensul că admite apelul

pârâtei declarat împotriva sentinței civile nr. 267 din 23 aprilie 1999 a

Tribunalului Suceava, pe care o schimbă în parte, în sensul că respinge capătul

de cerere privind plata creditului și a dobânzilor, ca rămas fără obiect,

menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

În temeiul art. 272 C. proc. civ.

urmează a obliga intimata-reclamantă B.P. SA Suceava la plata sumei de

3.230.542 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta

SC S.C. SRL Suceava, împotriva deciziei nr. 82 din 22 februarie 2001 a Curții

de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică,

în sensul că admite apelul pârâtei, declarat împotriva sentinței civile nr. 267

din 23 aprilie 1999 a Tribunalului Suceava, pe care o schimbă în parte, în

sensul că respinge capătul de cerere privind plata creditului și a dobânzilor,

ca rămas fără obiect.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Obligă intimata B.P. SA Suceava la

plata sumei de 3.320.542 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 21 februarie 2003.