ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4115/2005

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 9 octombrie 2000 reclamantul V.A. a chemat în judecată pe pârâții R.A., R.M.I. și N.C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați să-i restituie suma de 44.000 dolari SUA sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând împrumut nerestituit, precum și obligarea la plata de dobânzi calculate de la data scadenței, până la executarea sentinței. Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr. 59 din 14 februarie 2001, a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat-o pe pârâta R.A. la plata sumei de 19.000 dolari SUA sau echivalentul în lei la data plății, precum și dobânda practicată de Banca Națională a României, cu începere de la data rămânerii definitive a sentinței și până la plata integrală a datoriei.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia nr. 149 din 5 iulie 2001, a admis apelul declarat de reclamant, a schimbat în parte sentința tribunalului în sensul că a obligat-o pe pârâta R.A. la plata sumei de 44.000 dolari SUA sau echivalentul în lei la data plății, precum și la dobânda practicată de Banca Națională a României. A fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâta R.A. Recursul declarat de pârâta R.A. împotriva deciziei dată în apel a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 1447 din 9 aprilie 2003 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția civilă. La data de 18 februarie 2004 pârâta R.A. a formulat, în temeiul art. 318 C. proc. civ., contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1447 din 9 aprilie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția civilă, cu motivarea că instanța de recurs, respingând recursul, nu a motivat soluția de respingere pe fiecare motiv de recurs în parte și a dat o motivare generală soluției pronunțate.

Contestația în anulare nu este fondată. Potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. Examinând contestația în anulare se constată că instanța de casare a procedat la o sistematizare a motivelor de recurs invocate de pârâtă și le-a examinat împreună, într-o legătură logică, răspunzând prin considerentele comune acestora. În realitate, contestatoarea este nemulțumită că instanța de casare nu a răspuns punct cu punct la toate argumentele aduse de recurentă în sprijinul motivelor de casare, dar care, oricât de larg ar fi dezvoltate, ele sunt întotdeauna subsumate motivelor de recurs.

Față de cele ce preced, contestația în anulare este nefondată și va fi respinsă în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge contestația în anulare formulată de R.A. împotriva deciziei nr. 1447 din 9 aprilie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 18 mai 2005.