ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5024/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 9 iulie 2003, reclamanta SC R.I.O. SA Bacău a chemat în judecată pârâtele R.A.T.E.I. și SC A. SA Iași, pentru a fi obligate la plata sumei de 4.386.739.014 lei și la cheltuieli de judecată, urmare executării contractelor din 5 martie 2001 și 5 august 2002. Prin sentința civilă nr. 2444 din 14 octombrie 2003, Tribunalul Iași, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor, a admis acțiunea și a obligat pârâtele, în solidar, la plata sumei de 2.472.606.932 lei cu titlu de preț, 1.842.537.142 lei cu titlu de penalități de întârziere și la cheltuieli de judecată. Împotriva acestei hotărâri au formulat apel ambele pârâte și prin decizia civilă nr. 24 din 7 februarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Iași au fost admise și sentința instanței de fond schimbată în sensul că s-a admis în parte acțiunea și pârâta R.A.T.E.I.

a fost obligată către reclamantă la plata sumei de 397.893.369 lei cu titlu de penalități de întârziere și la 27.256.626 lei cheltuieli de judecată, constatând ca rămasă fără obiect cererea de obligare la plata prețului de 350.237.950 lei și a respins restul cererilor, iar pârâta SC A. SA a fost obligată la plata sumelor de 2.168.107.682 lei cu titlu de preț, 355.240.569 lei cu titlu de dobândă și 55.345.482 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin aceeași hotărâre a respins cererile de obligare la plata sumelor de 350.237.950 lei cu titlu de preț, 1.842.537.142 lei cu titlu de penalități și a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs doar pârâta SC A. SA Iași invocând, în drept, dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 C. proc.

civ. și a susținut, în esență că, în cauză, au fost încălcate dispozițiile art. 720 1 C. proc. civ., procedura de conciliere prevăzută de acest text de lege nefiind realizată decât cu pârâta R.A.T.E.I.; s-au acordat dobânzi comerciale deși prin acțiune s-au pretins doar penalități de întârziere; motivarea hotărârii este contradictorie deoarece deși reține, pe de o parte, că recurenta pârâtă nu a semnat contractele totuși aceasta trebuie să răspundă pentru neachitarea prețului aferent activității preluate, obligând-o la dobândă care însă nu a fost calculată la valoarea prevăzută în contract; instanța a dat o interpretare greșită raportului de expertiză contabilă schimbând înțelesul lămurit al acesteia; s-au nesocotit dispozițiile art. 10 din H.C.L.

nr. 308/2002, prin care s-a stabilit că urmare divizării societatea nou înființată preia toate drepturile și obligațiile R.A.T.E.I. aferente activității de transport public cu autobuze și nu pentru toate autovehiculele consumatoare de motorină; s-a dispus obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată fără a exista culpă procesuală. Recursul este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare. Potrivit art. 720 1 alin. (1) C. proc. civ., în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere cu cealaltă parte.

Din modul de redactare al dispozițiilor rezultă caracterul imperativ al normei și caracterul direct al procedurii care se realizează cu fiecare parte, indiferent câți pârâți sunt chemați în judecată și de faptul că procesul are ca obiect un raport litigios unic, având în vedere principiul divizibilității judecății și independența coparticipanților. Simpla asociere procedurală nu poate afecta drepturile fiecărei părți, ori în speță reclamanta a încercat concilierea cu recurenta prin intermediul celeilalte intimate pârâte, fapt care, de altfel, nici nu rezultă clar că s-ar fi și finalizat. Așa fiind, motivul de recurs încadrat în art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este fondat și atrage modificarea hotărârii instanței de apel prin care s-a dat o rezolvare nelegală excepției de prematuritate a acțiunii cercetarea celorlalte motive de recurs care vizează fondul litigiului fiind astfel, lipsită de interes.

Prin urmare, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi admis și decizia schimbată în parte în sensul că se va admite apelul pârâtei SC A. SA și se va schimba în parte sentința instanței de fond, respingându-se acțiunea față de această parte, ca prematur introdusă, menținând restul dispozițiilor sentinței. Se vor menține, de asemenea, restul dispozițiilor deciziei privind apelul celeilalte pârâte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC A. SA Iași. Modifică decizia nr. 24 din 7 februarie 2005 a Curții de Apel Iași, în parte, admite apelul pârâtei SC A. SA și schimbă, în parte, sentința nr. 2444 din 14 octombrie 2003 a Tribunalului Iași, în sensul că respinge acțiunea reclamantei formulată împotriva acestei pârâte, ca prematură, menținând restul dispozițiilor sentinței. Menține restul dispozițiilor deciziei privind apelul pârâtei R.A.T.E.I. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2005.