ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5024/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5024/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 9 iulie
2003, reclamanta SC R.I.O. SA Bacău a chemat în judecată pârâtele R.A.T.E.I. și
SC A. SA Iași, pentru a fi obligate la plata sumei de 4.386.739.014 lei și la
cheltuieli de judecată, urmare executării contractelor din 5 martie 2001 și 5
august 2002.
Prin sentința civilă nr. 2444 din 14
octombrie 2003, Tribunalul Iași, respingând excepția lipsei calității
procesuale pasive a pârâtelor, a admis acțiunea și a obligat pârâtele, în
solidar, la plata sumei de 2.472.606.932 lei cu titlu de preț, 1.842.537.142
lei cu titlu de penalități de întârziere și la cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au
formulat apel ambele pârâte și prin decizia civilă nr. 24 din 7 februarie 2005,
pronunțată de Curtea de Apel Iași au fost admise și sentința instanței de fond
schimbată în sensul că s-a admis în parte acțiunea și pârâta R.A.T.E.I. a fost
obligată către reclamantă la plata sumei de 397.893.369 lei cu titlu de
penalități de întârziere și la 27.256.626 lei cheltuieli de judecată,
constatând ca rămasă fără obiect cererea de obligare la plata prețului de
350.237.950 lei și a respins restul cererilor, iar pârâta SC A. SA a fost
obligată la plata sumelor de 2.168.107.682 lei cu titlu de preț, 355.240.569
lei cu titlu de dobândă și 55.345.482 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin aceeași hotărâre a respins
cererile de obligare la plata sumelor de 350.237.950 lei cu titlu de preț,
1.842.537.142 lei cu titlu de penalități și a menținut restul dispozițiilor
sentinței apelate.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs doar pârâta SC A. SA Iași invocând, în drept, dispozițiile art.
304 pct. 6, 7, 8, 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență că, în cauză, au
fost încălcate dispozițiile art. 720
1
C. proc. civ., procedura de
conciliere prevăzută de acest text de lege nefiind realizată decât cu pârâta R.A.T.E.I.;
s-au acordat dobânzi comerciale deși prin acțiune s-au pretins doar penalități
de întârziere; motivarea hotărârii este contradictorie deoarece deși reține, pe
de o parte, că recurenta pârâtă nu a semnat contractele totuși aceasta trebuie
să răspundă pentru neachitarea prețului aferent activității preluate,
obligând-o la dobândă care însă nu a fost calculată la valoarea prevăzută în
contract; instanța a dat o interpretare greșită raportului de expertiză
contabilă schimbând înțelesul lămurit al acesteia; s-au nesocotit dispozițiile art.
10 din H.C.L. nr. 308/2002, prin care s-a stabilit că urmare divizării
societatea nou înființată preia toate drepturile și obligațiile R.A.T.E.I.
aferente activității de transport public cu autobuze și nu pentru toate
autovehiculele consumatoare de motorină; s-a dispus obligarea acesteia la plata
cheltuielilor de judecată fără a exista culpă procesuală.
Recursul este fondat pentru cele ce
se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 720
1
alin. (1)
C. proc. civ., în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în
bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va
încerca soluționarea litigiului prin conciliere cu cealaltă parte. Din modul de
redactare al dispozițiilor rezultă caracterul imperativ al normei și caracterul
direct al procedurii care se realizează cu fiecare parte, indiferent câți
pârâți sunt chemați în judecată și de faptul că procesul are ca obiect un
raport litigios unic, având în vedere principiul divizibilității judecății și
independența coparticipanților.
Simpla asociere procedurală nu poate
afecta drepturile fiecărei părți, ori în speță reclamanta a încercat
concilierea cu recurenta prin intermediul celeilalte intimate pârâte, fapt
care, de altfel, nici nu rezultă clar că s-ar fi și finalizat.
Așa fiind, motivul de recurs
încadrat în art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este fondat și atrage modificarea
hotărârii instanței de apel prin care s-a dat o rezolvare nelegală excepției de
prematuritate a acțiunii cercetarea celorlalte motive de recurs care vizează
fondul litigiului fiind astfel, lipsită de interes.
Prin urmare, în baza art. 312 alin.
(1) C. proc. civ., recursul va fi admis și decizia schimbată în parte în sensul
că se va admite apelul pârâtei SC A. SA și se va schimba în parte sentința
instanței de fond, respingându-se acțiunea față de această parte, ca prematur
introdusă, menținând restul dispozițiilor sentinței. Se vor menține, de
asemenea, restul dispozițiilor deciziei privind apelul celeilalte pârâte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta
SC A. SA Iași.
Modifică decizia nr. 24 din 7
februarie 2005 a Curții de Apel Iași, în parte, admite apelul pârâtei SC A. SA
și schimbă, în parte, sentința nr. 2444 din 14 octombrie 2003 a Tribunalului
Iași, în sensul că respinge acțiunea reclamantei formulată împotriva acestei
pârâte, ca prematură, menținând restul dispozițiilor sentinței.
Menține restul dispozițiilor deciziei
privind apelul pârâtei R.A.T.E.I.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 26 octombrie 2005.