ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5299/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5299/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6439 din 24
septembrie 2003 pronunțată de judecătoria sectorului 3 București a fost
respinsă ca nefondată acțiunea civilă introdusă de reclamanții P.V. și P.E. împotriva
pârâtului C.E. având ca obiect anularea pentru cauză de dol a contractului de
vânzare–cumpărare între părți și repunerea părților în situația anterioară.
Apelul declarat de reclamanți a fost
anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr. 300/A din 19 februarie 2004
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III a civilă.
Reclamanții au declarat recurs,
invocând cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., în
dezvoltarea căruia susțin că nu au primit citații pentru judecarea cauzei în
apel și ,implicit, nu au cunoscut nici obligația timbrării apelului.
Recursul nu este întemeiat și va fi
respins ca nefondat în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
Prin acțiunea de primă instanță
reclamanții au indicat că au domiciliul în București.
La toate termenele judecării cauzei
în primă instanță reclamanții au fost reprezentați prin avocat, fără ca
personal, prin avocat sau prin petiție la dosar să aducă la cunoștința
instanței schimbarea domiciliului lor.
Prin declarația de apel reclamanții
nu și-au arătat domiciliul, ceea ce înseamnă că au înțeles ca actele de
procedură să le fie comunicate la adresa menționată în acțiunea de primă
instanță.
Pentru termenul la care s-a judecat
apelul (19 februarie 2004), reclamanții au fost citați la singura adresă
arătată judecății, adică în București, citațiile conținând și mențiunea
obligației plății taxei judiciare de timbru în valoare de 51.500 lei și a
timbrului judiciar în valoare de 1.500 lei.
Potrivit dovezilor aflate în dosarul
din apel, citațiile de mai sus au fost afișate de către agentul procedural la
data de 22 ianuarie 2004 pe ușa principală a locuinței reclamanților, întrucât
nici reclamanții și nici una din persoanele prevăzute de art. 92 alin. (3) C.
proc. civ. ca putând primi citațiile nu au fost găsite la domiciliul
reclamanților.
Asemenea modalitate de îndeplinire a
procedurilor este în concordanță cu dispozițiile art. 92 alin. (4) C. proc.
civ., astfel că este evident nefondată susținerea din recurs în sensul că, prin
hotărârea dată, instanța de apel a încălcat formele de procedură prevăzute sub
sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de P.V. și P.E. împotriva deciziei nr. 300/A din 19 februarie 2004 a
Curții de Apel București, secția a III a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică,
astăzi 16 iunie 2005.