ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6279/2005

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 761 din 19 octombrie 2004, Tribunalul Bihor a admis contestația la executare formulată în baza art. 461 lit. d) C. proc. pen., de către condamnatul A.V. cu privire la executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 640 din 15 noiembrie 2001 a Tribunalului Iași definitivă prin decizia penală nr. 1356 din 18 martie 2003 a Curții Supreme de Justiție. În consecință, a dispus repunerea în individualitate a pedepselor aplicate prin sentința penală nr. 640/2001 a Tribunalului Iași și anume: - un an de închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 312 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 și art. 80 C. pen.

- un an închisoare, stabilită ca urmare a revocării beneficiului liberării condiționate a executării acestei pedepse aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 90 din 26 februarie 1999 a Judecătoriei Huși. A constatat grațiată această pedeapsă de un an închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 C. pen. S-a constatat că executarea pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 640/2001 a Judecătoriei Iași a expirat la 23 octombrie 2004 și s-a dispus punerea în libertate a condamnatului.

Împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași considerând că în mod greșit s-a dispus grațierea pedepsei de un an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 90 din 26 februarie 1999 a Judecătoriei Huși aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 181 C. pen., întrucât nu putea beneficia de dispozițiile deciziei nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse, fiind recidivist în condițiile art. 37 lit. a) C. pen. Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 543/2001, dispozițiile privind grațierea unor pedepse nu se aplică pentru infracțiuni comise în stare de recidivă sau cei care sunt recidiviști prin condamnări anterioare. Apelul Parchetului a fost admis de Curtea de Apel Iași, care prin decizia penală nr. 242 din 23 iunie 2005 a respins contestația la executare.

Împotriva deciziei, condamnatul A.V. a declarat recurs. Examinând temeinicia și legalitatea deciziei, se constată că în cauză nu au fost verificate ambele cauze în care s-a dispus condamnarea contestatorului, ci numai dosarul nr. 6115/2004 al Tribunalului Iași, secția penală. Pentru a putea admite sau respinge contestația la executare, la fel ca în orice altă cauză este necesară examinarea tuturor dosarelor la care se referă contestatorul, pentru ca instanțele să se pronunțe în mod temeinic și legal, asupra cererii cu care este investită. Față de aceste motive, conform art. 385 15 pct. 1 lit. d) C. proc. pen., recursul va fi admis și cauza trimisă spre rejudecare la Curtea de Apel Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de condamnatul contestator A.V. împotriva deciziei penale nr. 242 din 23 iunie 2005 a Curții de Apel Iași. Casează decizia penală atacată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Iași. Suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul condamnat contestator se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 noiembrie 2005.