ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6279/2005

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 761 din 19

octombrie 2004, Tribunalul Bihor a admis contestația la executare formulată în

baza art. 461 lit. d) C. proc. pen., de către condamnatul A.V. cu privire la

executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 640

din 15 noiembrie 2001 a Tribunalului Iași definitivă prin decizia penală nr. 1356

din 18 martie 2003 a Curții Supreme de Justiție.

În consecință, a dispus repunerea în

individualitate a pedepselor aplicate prin sentința penală nr. 640/2001 a

Tribunalului Iași și anume:

- un an de închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 312 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C.

pen., art. 74 și art. 80 C. pen.

- un an închisoare, stabilită ca

urmare a revocării beneficiului liberării condiționate a executării acestei

pedepse aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 90 din 26 februarie

1999 a Judecătoriei Huși.

A constatat grațiată această

pedeapsă de un an închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 181

C. pen.

S-a constatat că executarea pedepsei

de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 640/2001 a Judecătoriei

Iași a expirat la 23 octombrie 2004 și s-a dispus punerea în libertate a condamnatului.

Împotriva sentinței a declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași considerând că în mod greșit s-a dispus

grațierea pedepsei de un an închisoare aplicată inculpatului prin sentința

penală nr. 90 din 26 februarie 1999 a Judecătoriei Huși aplicată pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 181 C. pen., întrucât nu putea

beneficia de dispozițiile deciziei nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse,

fiind recidivist în condițiile art. 37 lit. a) C. pen.

Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr.

543/2001, dispozițiile privind grațierea unor pedepse nu se aplică pentru

infracțiuni comise în stare de recidivă sau cei care sunt recidiviști prin

condamnări anterioare.

Apelul Parchetului a fost admis de

Curtea de Apel Iași, care prin decizia penală nr. 242 din 23 iunie 2005 a

respins contestația la executare.

Împotriva deciziei, condamnatul A.V.

a declarat recurs.

Examinând temeinicia și legalitatea

deciziei, se constată că în cauză nu au fost verificate ambele cauze în care

s-a dispus condamnarea contestatorului, ci numai dosarul nr. 6115/2004 al

Tribunalului Iași, secția penală.

Pentru a putea admite sau respinge contestația

la executare, la fel ca în orice altă cauză este necesară examinarea tuturor dosarelor

la care se referă contestatorul, pentru ca instanțele să se pronunțe în mod

temeinic și legal, asupra cererii cu care este investită.

Față de aceste motive, conform art. 385

15

pct. 1 lit. d) C. proc. pen., recursul va fi admis și cauza trimisă spre rejudecare

la Curtea de Apel Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de condamnatul

contestator A.V. împotriva deciziei penale nr. 242 din 23 iunie 2005 a Curții

de Apel Iași.

Casează decizia penală atacată și

trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Iași.

Suma de 100 lei reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul condamnat

contestator se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7

noiembrie 2005.