ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3269/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 303

din 17 noiembrie 2004 a Tribunalului Sibiu, inculpatul S.M. a fost condamnat

pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art.

20, raportat la art. 174 alin. (1) și (2) și art. 175 alin. (1) lit. i) C.

pen., la pedeapsa de 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 88

C. pen., s-a dedus din pedeapsă prevenția de la 30 martie 2004, la zi.

În baza art. 14, raportat la

art. 346 C. proc. pen., coroborat cu art. 998 C. civ., inculpatul a fost

obligat la plata către partea civilă D.A. a sumelor de 14.700.000 lei cu titlu

de despăgubiri civile și 200.000.000 lei cu titlu de daune morale.

Inculpatul a fost obligat și

la plata sumei de 6.484.374 lei cu dobânda legală către C.A.S. a județului Sibiu

reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare.

Acțiunea civilă a Spitalului

Clinic Județean Sibiu a fost respinsă.

În baza art. 118 lit. b) C.

pen., s-a dispus confiscarea bâtei proprietatea inculpatului, folosită la

săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 193 C. proc.

pen., inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de 5.000.000

lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariul avocatului.

În baza art. 191 C. proc.

pen., inculpatul a fost obligat și la plata către stat a cheltuielilor

judiciare în sumă de 4.000.000 lei din care 800.000 lei reprezintă onorariul

apărătorului din oficiu.

S-a reținut că, în ziua de

29 martie 2004, orele 20,30, inculpatul S.M. s-a întâlnit la intrarea în satul

Hașag, județul Sibiu, cu partea vătămată și martora O.E. Aflat în stare de

ebrietate, inculpatul s-a postat în fața martorei, blocându-i deplasarea; la

solicitarea părții vătămate de a avea un comportament civilizat, inculpatul a

răspuns lovindu-l puternic cu bâta în cap. După ce partea vătămată s-a ridicat

de la pământ și s-a îndepărtat de la locul faptei, inculpatul a urmărit-o și a

continuat să-i aplice lovituri.

Partea vătămată D.A. a

suferit un traumatism cranio-cerebral acut deschis, fractură liniară

temporo-parietală dreapta și un masiv hematom extradural care au impus

internarea sa și supunerea unei intervenții chirurgicale.

Leziunile traumatice

suferite au necesitat 40-50 zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața în

primejdie (raport de constatare medico-legală nr. 232/II/a/17 din 30 martie 2004

al Serviciului de medicină legală județean Sibiu).

Situația de fapt și

vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator

administrat în cauză: proces-verbal de sesizare din oficiu, acte medico-legale,

declarațiile martorilor O.E., V.F.T., V.C.I., P.D., B.D., B.T., declarațiile

inculpatului care a susținut că regretă fapta comisă.

Curtea de Apel Alba Iulia,

prin decizia penală nr. 52/ A din 22 februarie 2005, a respins, ca nefondat,

apelul declarat de inculpat, menținând starea de arest a acestuia și deducând

prevenția la zi.

Apelantul a fost obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.200.000 lei și a

cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă intimată D.A. în sumă de

2.000.000 lei.

Instanța de control judiciar

a apreciat că motivele de apel invocate de inculpat privind greșita

individualizare a pedepsei aplicate și nereținerea prevederilor art. 73 lit. b)

C. pen., sunt neîntemeiate.

Împotriva acestei decizii

penale a declarat recurs inculpatul S.M. care, reiterând motivele susținute în apel,

a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârilor pronunțate și reducerea

cuantumului pedepsei aplicate.

Temeiul juridic al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen.

Examinând recursul, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat.

Individualizarea pedepsei

aplicate inculpatului S.M. s-a făcut în concordanță cu prevederile art. 72 C.

pen.

Instanța de judecată a

aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru

infracțiunea săvârșită, coroborându-se criteriile generale de individualizare

referitoare atât la pericolul social concret al infracțiunii săvârșite, cât și

cele referitoare la persoana inculpatului.

Curtea constată că, prin

cuantumul său, pedeapsa aplicată inculpatului S.M. este în măsură să asigure

realizarea scopului preventiv-educativ stabilit de articolul 52 C. pen. și să

conducă la resocializarea făptuitorului.

Din nici o probă a dosarului

nu rezultă că reacția violentă de agresare a părții vătămate de către inculpat

a fost generată de conduita acesteia, astfel că în cauză nu este posibilă

aplicarea prevederilor art. 73 lit. b) C. pen., privind circumstanța atenuantă

a provocării.

Pentru aceste considerente

și constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să

respingă, ca nefondat, recursul inculpatului.

Timpul reținerii și

arestării preventive se va deduce din durata pedepsei aplicate de la 30 martie

2004, la zi.

Recurentul inculpat va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. și art.

88 C. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul S.M. împotriva deciziei penale nr. 52 din 22

februarie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 30 martie 2004 la

25 mai 2005.

Obligă pe recurent să

plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 mai 2005.