ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.06.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5059/2005

HOTĂRÂRE
09.06.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5059/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele;

Prin acțiunea formulată, reclamantul

M.N. a chemat în judecată pe pârâta T.E., solicitând ca prin hotărârea ce se va

pronunța să se stabilească o cale de acces pentru reclamant la drumul public,

pe terenul pârâtei.

În

motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul unei suprafețe de

teren, care se învecinează cu terenul proprietatea pârâtei și nu are acces la

drumul public.

Judecătoria Dorohoi, prin sentința

civilă nr. 1202 din 6 decembrie 2003, a admis acțiunea și a stabilit calea de

acces la drumul public, respectiv strada F., pe terenul în suprafață de 248 mp

aparținând pârâtei, teren în lungime de 62 metri și lățime de 4 metri

reprezentat în schița anexă la expertiză.

Prin decizia civilă nr. 42 din 15

ianuarie 2004, Curtea de Apel Suceava a respins apelul pârâtei declarat

împotriva deciziei nr. 1202 din 6 decembrie 2003 a Judecătoriei Dorohoi.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut următoarele:

Susținerea pârâtei „că nu ar exista

înfundătură”, deoarece fondul dominant este legat de un alt teren al

reclamantului care are deschidere la str. N. este fără temei.

Expertiza a arătat că întreaga

proprietate a reclamantului de 13.000 mp este alcătuită din două trupuri

principale, unul în suprafață de 10.500 mp arabil, pășune, livadă, în favoarea

căruia se cere servitutea, și altul de 2.500 mp arabil și construcții.

Deși cele două trupuri sunt

alăturate această ultimă parcelă având deschidere la drum public, forma de

legătură este foarte îngustă, accidentată, plantată cu pomi, fiind inaccesibilă

vreunui mijloc de transport.

O eventuală amenajare, pe lângă

faptul că apare a fi foarte costisitoare, ar presupune și tăierea pomilor, care

au rolul de a stabiliza solul de pe un versant.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs pârâta T.E. susținând că hotărârea a fost dată cu

încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. întrucât.

S-a stabilit,

inclusiv prin expertiza topometrică efectuată, că accesul la terenul

reclamantului se poate face prin strada N.T. unde acesta își are casa și

grădina, fiind extrem de clar că nu este îndeplinită condiția de loc înfundat,

conform art. 616 C. civ.

Simplul fapt că accesul ar impune

anumite amenajări pe terenul reclamantului, nu justifică crearea unei

servituți.

Prin crearea, în acest mod, a

servituții sunt defalcate cca. 250 sj. de teren intravilan diminuându-se astfel,

foarte mult, prin crearea a două loturi, valoarea terenului pârâtei.

Sub un alt aspect, s-a invocat lipsa

calității procesuale active, reclamantul legitimându-se numai cu certificat de

calitate succesorală după mama sa, situație în care acesta nu și-a dovedit

calitatea de proprietar al imobilului.

Recursul este fondat potrivit celor

ce urmează.

Este adevărat că potrivit art. 616 C.

civ. poate reclama o trecere pe locul vecinului său, proprietarul al cărui loc

este înfundat, adică nu are ieșire la calea publică.

Din acest punct de vedere, ca o

chestiune de fapt, „loc înfundat” există chiar dacă are ieșire, dar aceasta

prezintă inconveniente grave sau prezintă pericol pentru proprietarul fondului

dominant.

Totodată, nu există loc înfundat,

dacă trecerea poate deveni practicabilă, cu anumite cheltuieli.

Tocmai de aceea, stabilirea unei

asemenea chestiuni, rămâne la lumina judecătorului care nu poate aprecia asupra

ei decât pe baza unui material probator suficient, din care nu poate lipsi

cercetarea locală.

În acest sens și, eventual, pentru

efectuarea unui supliment de expertiză prin care să se stabilească lucrările și

cheltuielile necesare și posibile pentru ipoteza în care trecerea ar deveni

practicabilă, având în vedere prevederile art. 314 C. proc. civ. recursul

urmează a fi admis, hotărârea atacată și cauza trimisă spre rejudecare.

Admite

recursul declarat de pârâta T.E. împotriva deciziei civile nr. 42 din 15

ianuarie 2004 a Curții de Apel Suceava, pe care o casează și trimite cauza

aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 9 iunie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-06-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5663/2005
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 23 iulie 2003, reclamanta S.E. a chemat în judecată pe pârâta K.M., solicitând stabilirea unei servituții de trecere, spre și de la garajul perso
ÎCCJ 2005-06-06
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4886/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 412 din 30 septembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Făurei a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâ
ÎCCJ 2005-07-08
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6185/2005
tului de către pârât va deveni efectivă și actuală, acesta are la îndemână acțiunea în revendicare. Referitor la capătul de cerere privind instituirea unei servituți de trecere conform art. 616 C. civ., la cererea reclamantului s-a efectuat
ÎCCJ 2005-03-01
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1569/2005
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Costești, la 6 ianuarie 2003, reclamanta R.V.E. a chemat în judecată pe pârâții D.D.I., D.F.D. și Consiliu
ÎCCJ 2005-02-03
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 761/2005
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul C.C. a chemat în judecată pe pârâta B.M. și a solicitat obligarea acesteia să-i lase în proprietate și posesie o suprafață de teren de 1
Sursă