ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2064/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2064/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față

În baza actelor

și lucrărilor dosarului reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Curții de apel Iași sub nr. 325/45/2011, inculpații A.C.C., T.T., P.V.,

A.M.R., O.F., C.S.M., M.G.G., A.V., D.L., B.R.N., M.O., B.I., B.I., G.V.,

N.A.A., C.D.M., l.G., F.M., F.C., P.M.A. și R.C.C. au formulat cereri de

liberare provizorie sub control judiciar solicitând în baza art. 160

2

C. proc. pen. liberarea provizorie sub control judiciar de sub puterea

mandatelor de arestare preventivă după cum urmează:

- l.G. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 97/ UP din 22 februarie 2011 emis

de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- D.L. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 109/ UP din 22 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- N.A.A. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 4/U din 3 martie 2011 emis de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011,

- F.C. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 107/ UP din 22 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- A.V. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 110/ UP din 22 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- B.I. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 9/U din 3 martie 2011 emis de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011.

- A.M.R. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 103/ UP din 22 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- B.I.de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 119/ UP din 23 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011;

- G.V. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 120/ UP din 23 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011;

- P.V. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 98/ UP din 22 februarie 2011 emis

de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- C.S.M. (de

sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 104/ UP din 22 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- O.F. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 96/ UP din 22 februarie 2011 emis

de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- M.G.G. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 106/ UP din 22 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- C.D.M. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 121/ UP din 23 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011;

- P.M.A. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 123/ UP din 23 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011;

- T. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 122/ UP din 23 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011;

- A.C.C. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 117/ UP din 23 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011;

- R.C.C. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 95/ UP din 22 februarie 2011 emis

de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- B.R.N. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 108/ UP din 22 februarie 2011

emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011;

- M.O. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 7/U din 3 martie 2011 emis de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011

- F.M. de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 94/ UP din 22 februarie 2011 emis

de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011.

Curtea,

analizând cererile formulate a constat acestea îndeplinesc condițiile prevăzute

de lege sub aspectul admisibilității în principiu.

Astfel, s-a

constat că la termenul la care au avut loc dezbaterile, inculpații și-a însușit

cererea de liberare provizorie sub control judiciar, conform art. 160

6

și următoarele C. proc. pen., prin declarația orală făcută în fața instanței.

Examinând pe

fond cererile inculpaților instanța a constatat că aceasta sunt neîntemeiate,

reținându-se că inculpații sunt trimiși în judecată întrucât aceștia, în

repetate rânduri, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale au pretins,

primit opri acceptat, direct sau indirect prin intermediul colegilor de tură,

sume de bani și bunuri de la persoane care au tranzitat frontiera, în perioada

noiembrie 2010 - ianuarie 2011, în vederea neîndeplinirii ori îndeplinirii unor

acte de serviciu sau contrare atribuțiilor de serviciu la controlul de

frontieră, toți în calitate de lucrători de poliție de frontieră.

Inculpații au

fost acuzați că au constituit un grup infracțional organizat structurat pe

turele deserviciu și au acționat în mod coordonat în scopul comiterii

infracțiunii de luare de mită pentru o obține beneficii financiare și

materiale.

În speță, având

în vedere natura infracțiunilor reținute a fi săvârșite de către inculpat

(infracțiuni de corupție, constituire de grup organizat), gradul ridicat de

pericol social al acestor infracțiuni, dat în primul rând de limitele de

pedeapsă prevăzute pentru acestea, de calitatea inculpatului, modalitatea de

săvârșire, perioada de timp pe durata căreia s-a desfășurat activitatea

reținută în sarcina sa, apartenența sa la un grup infracțional organizat,

constituit în vederea săvârșirii unor infracțiune de corupție, Curtea a

apreciat că nu se impune lăsarea în libertate a acestora.

Pe de altă

parte, s-a apreciat că lăsarea în liberate a inculpaților în acest moment, nu

se impune nici prin prisma jurisprudenței C.E.D.O., dezvoltată pe marginea art.

5 din Convenție, care impun statelor obligația de a lua în discuție, chiar din

oficiu, a posibilității adoptării unor măsuri alternative față de inculpatul

arestat (liberarea provizorie, obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara),

după trecerea unei anumite perioade de timp de la luarea măsurii arestării.

S-a reținut

totodată că, în conformitate art. 160

2

alin. (1) C. proc. pen.,

liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul

infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor pentru

care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.

Raportat la

încadrarea juridică dată faptelor presupus în mod rezonabil a fi comise de

inculpați, condiția înscrisă în art. 160

2

alin. (1) C. proc. pen.

s-a constatat a fi îndeplinită, pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru

infracțiuni fiind de 15 ani închisoare.

S-a reținut

totodată, că liberarea provizorie presupune existența arestării preventive

legitime în executare, arestare preventivă dispusă cu respectarea tuturor

condițiilor prevăzute de lege, fiind efectivă și la momentul formulării cererilor

subzistând temeiurile care au determinat luarea ei.

Curtea de apel

a reținut că inculpații au fost arestați preventiv în cursul urmăririi penale,

măsură menținută prin încheierea instanței în temeiul art. 148 lit. f) C. proc.

pen., temei actual și subzistând și în prezent. Natura și gradul de pericol

social al infracțiunii presupus în mod rezonabil a fi comise de inculpați, grad

de pericol determinat de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, modalitățile

de comitere, coordonarea activităților și desfășurarea lor în cadru structurat,

organizat în scopul obținerii unor foloase ilicite prin luare de mită cât și

calitatea inculpaților în care au acționat, lucrători de poliție de frontieră,

funcționari cu atribuții de control, aparținând organelor autorităților

statului chemate să vegheze la respectarea legii prin faptele de care sunt

acuzați aducând atingere relațiilor sociale de serviciu, în speță activității

de interes public a poliției de frontieră, au fost apreciate ce fiind elemente

de natură să facă necesară continuarea privării de libertate a inculpaților, în

scopul prevăzut de art. 136 C. proc. pen.

Cu privire la

gradul de instrucție și educație invocat de inculpați în sensul cunoașterii

condițiilor de liberare provizorie și asumării respectării obligațiilor și a

consecințelor nerespectării lor s-a apreciat că acestea nu sunt garanții

suficiente oferite pentru liberarea provizorie sub control judiciar care să fie

de natură a asigura scopul măsurii preventive, aceeași realitate

neîmpiedecându-i pe inculpați să dezvolte un grup infracțional organizat în

interiorul unei autorități publice, aflată în serviciul public, în scopul

pretinderii, primirii, acceptării de sume de bani și bunuri materiale prin acte

materiale multiple, la intervale scurte de timp, astfel cum se presupune în mod

rezonabil că au acționat.

Nici garanțiile

de ordin personal oferite de inculpați nu au fost apreciate ca fiind suficiente

pentru acordarea liberării provizorii sub control judiciar sau pentru a înlătura

pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă lăsarea în

libertate a inculpaților și, raportat la momentul arestării și menținerii

măsurii, nu se constată o diluare a pericolului concret pentru ordinea publică.

Durata

arestării preventive a inculpaților se circumscrise duratei rezonabile iar

pericolul pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpaților o

reprezintă continuă să fie actual și nu s-a diminuat prin trecerea timpului.

Față de toate

acestea, Curtea, în temeiul art. 160

8a

C. proc. pen., a respins ca

nefondate cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de

inculpații A.C.C., T.T., P.V., A.M.R., O.F., C.S.M., M.G.G., A.V., D.L., B.R.N.,

M.O., B.I., B.I., G.V., N.A.A., C.D.M., I.G., F.M., F.C., P.M.A. și R.C.C., cu

obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art.

192 alin. (2) C. proc. pen.

Împotriva acestei

încheieri, în termen legal au declarat recurs inculpații I.G., D.L., N.A.A., F.C.,

A.V., B.I., A.M.R., B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T.,

A.C.C., R.C.C., B.R.N., M.O. și F.M., care au criticat hotărârea pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Concluziile

apărătorilor recurenților inculpați, ale reprezentantului M.P., precum și

ultimul cuvânt al fiecărui inculpat au fost consemnate în partea introductivă a

prezentei hotărâri, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, conform dispozițiilor art. 385

6

C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt

fondate, urmând a fi admise pentru considerentele ce se vor arăta;

Acordarea

liberării condiționate sub control judiciar nu este un drept absolut și nici

formal al inculpaților, fapt ce rezultă din dispozițiile legale în materie.

Astfel, dispozițiile

art. 160

1

alin. (1) C. proc. pen. prevăd că liberarea provizorie sub

control judiciar poate fi acordată de către instanță, ceea ce implică dreptul

de apreciere al instanței asupra cererii în raport cu probele administrate în

cauză.

În același

sens, dispozițiile art. 160

8a

C. proc. pen. fac distincție între

condițiile formale prevăzute de lege privind cererea de liberare provizorie sub

control judiciar și condițiile privind temeinicia acesteia.

Intenția

legiuitorului de a realiza o astfel de distincție rezultă și din dispozițiile art.

160

8

C. proc. pen., care reglementează examinarea și admiterea în

principiu a unei astfel de cereri.

O astfel de

analiză, în cazul cererii de liberare provizorie sub control judiciar are în

vedere îndeplinirea condițiilor formale prevăzute de dispozițiile art. 160

2

alin. (1) și (2) C. proc. pen.

Prin urmare,

temeinicia cererii de liberare provizorie sub control judiciar se referă la

alte aspecte, rezultate din probatoriul administrat în cauză, precum și la

verificarea îndeplinirii condiției prevăzută de art. 136 alin. (2) C. proc.

pen.

Subliniind

funcționalitatea măsurilor preventive, art. 136 C. proc. pen. arată că acestea

se iau pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se

împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală ori

de la judecarea cauzei.

Raportat la

dispozițiile legale menționate și la cele ce preced, se constată că în speță

sunt îndeplinite condițiile formale ale legii privind cererea formulată de

inculpați, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută

în sarcina acestora în faza de urmărire penală nu depășește 18 ani închisoare.

În ceea ce

privește temeinicia cererilor formulate de inculpați, Curtea constată că

aceștia sunt cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție care au

impact social deosebit asupra valorilor și relațiilor sociale, ce formează

conceptul de ordine publică. În ceea ce privește natura și pericolul social al

infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, este adevărat că - în

măsura în care se va dovedi că ele există și au fost comise cu vinovăție de

acesta - sunt grave, dar natura și gravitatea faptelor nu pot constitui

criterii care să îi excludă de plano pe aceștia de la beneficiul legal și constituțional

al liberării provizorii. Aceasta cu atât mai mult cu cât, o dată cu trecerea

timpului rezonanța socială negativă a faptelor se estompează.

A considera că

o persoană acuzată de fapte de o anumită gravitate trebuie arestată preventiv

și menținută în această stare până la soluționarea fondului cauzei sau până la

rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, care eventual s-ar pronunța în

cauză, fără posibilitatea de a fi pusă în libertate în cursul procedurii este

nepermis, fiind contrar legii.

Pe de altă

parte, regula respectării libertății individuale stabilită în art. 5 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale,

consacrată, așa cum s-a arătat și de legislația internă, inclusiv la nivel constituțional,

permite derogări,  numai  în cazuri excepționale care reclamă protejarea

interesului public.

Tulburarea

ordinii publice provocată ca urmare a comiterii unei infracțiuni, nu poate

constitui un motiv pertinent și suficient pentru refuzul de liberare din

detenție provizorie decât dacă, indicii concrete demonstrează că prin lăsarea

acuzatului în libertate ordinea publică, ar fi realmente amenințată.

Ori de câte ori

acest risc nu poate fi în mod rezonabil reținut, persoana acuzată este

îndreptățită să obțină punerea sa în libertate, înainte de a fi judecată.

Natura

faptelor, gravitatea și efectele lor nu justifică în sine necesitatea

continuării prevenției în lipsa unor fapte care să demonstreze că eliberarea

acuzatului ar aduce cu adevărat prejudicii ordinii publice.

Potrivit

dispozițiilor art. 136 alin. (2) C. proc. pen., liberarea provizorie sub

control judiciar poate fi acordată dacă scopul măsurii arestării preventive

poate fi realizat și prin admiterea unei astfel de cereri.

În cauză, s-a

constatat că măsura arestării preventive a fost luată, invocându-se ca temei

dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., în principal aspectul că lăsarea

în liberate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În absența unor

criterii legale care să stea la baza aprecierii organului judiciar asupra

temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, înalta Curte

de Casație și Justiție apreciază că aceasta trebuie să se raporteze atât la

elementele care țin de circumstanțele concrete ale cauzei, cât și la datele

care circumstanțiază persoana fiecărui inculpat.

Din datele

existente la dosarul cauzei, rezultă că inculpații anterior comiterii faptelor

pentru care sunt cercetați, au avut o comportate bună și și-au exercitat în

bune condiții atribuțiile de serviciu.

Jurisprudența C.E.D.O.

a statuat că la menținerea unei persoane în detenție, instanțele de judecată

trebuie să se raporteze atât la gravitatea faptei pentru care sunt

cercetate,cât și la alte circumstanțe, în special cu privire la caracterul

persoanei în cauză, la moralitatea sa, domiciliul său, profesia, resursele

materiale, legăturile cu familia (cauza N. Contra Austriei, hotărârea din 27

iunie 1968).

Întrucât starea

de libertate a persoanei este cea firească, Codul de procedură penală a

prevăzut regula că în cadrul procesului penal trebuie să existe modalități și

forme care să permită persoanei arestate să ceară și să obțină, dacă sunt

întrunite condițiile legale, punerea în libertate provizorie, fie sub control

judiciar, fie pe cauțiune, conform art. 5 C. proc. pen.

Curtea

apreciază astfel că dată fiind persoana fiecărui inculpat, cunoscut până la

începutul cercetărilor în prezenta cauză cu un bun comportament în societate,

având familii organizate și fiind bine integrați în societate, și dat fiind și

avertismentul pe care l-a constituit arestarea preventivă nu subzistă temerile

că puși în libertate aceștia vor periclita ordinea publică și securitatea

cetățenilor sau vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin

influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea

mijloacelor de probă sau prin alte mijloace de probă.

În ceea ce

privește oportunitatea unei asemenea măsuri, la evaluarea acesteia, Înalta Curte

are în vedere că în aceeași cauză, inculpați cu o activitate infracțională mai

bogată sunt cercetați în stare de libertate și pentru asigurarea egalității de

tratament cererile formulate de inculpați poat fi admise.

În jurisprudența

C.E.D.O. s-a subliniat că problema liberării este una distinctă de analiza

privării de libertate și se antamează numai după analizarea conformității

arestării cu prevederile Convenției (cauza M.K. contra Marii Britanii) și s-au

conturat patru motive importante pentru care se poate refuza liberarea

provizorie în condițiile art. 5 paragraful 3:

- riscul ca

odată pus în libertate inculpatul să comită fapte care aduc atingere

administrării justiției;

- riscul ca

persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni să nu se prezinte la proces;

- prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni;

- apărarea

ordinii publice.

Înalta Curte

apreciază că în cauză nu există temeri că se va produce vreuna din aceste

situații, motiv pentru care și din perspectiva Convenției Europene, reflectată

în jurisprudența Curții de la Strasbourg, o asemenea cerere este întemeiată.

Având în vedere

aceste considerente, Înalta Curte va admite cererile de liberare provizorie sub

control judiciar formulate de inculpații I.G., D.L., N.A.A., V.C., A.V., B.I., A.M.R.,

B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C. , R.C.C., B.R.N.,

M.O. și F.M. și va dispune punerea, de îndată, în libertate provizorie a a

cestora, dacă nu sunt arestați în altă cauză.

În baza art. 160

8a

alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 160

2

alin. (3) și (3

1

)

C. proc. pen. pe timpul liberării provizorii sub control judiciar, inculpații

sunt obligați să respecte următoarele obligații :

a) să nu

depășească limita teritorială a județului de domiciliu, respectiv a județului

Vaslui, fără încuviințarea instanței;

b) să se

prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată

ori de câte ori sunt chemați;

c) să se

prezinte la organul de poliție în a cărei rază teritorială locuiesc, conform

programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt

chemați;

d) să nu își

schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

e) să nu

dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.

f) să nu se

apropie de ceilalți inculpați și de martorii din dosar și să nu comunice cu

aceștia direct sau indirect;

g) să nu

exercite profesia de polițist pe perioada soluționării prezentei cauze.

Conform art. 160

4

alin. (2) raportat la art. 160

2

alin. (3

2

) C. proc. pen.

atrage atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea - credință a

obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării

preventive.

În baza art. 160

2

alin. (4) C. proc. pen. dispune comunicarea prezentei decizii administrației

locului de deținere, inculpaților I.G., D.L., N.A.A., F.C., A.V., B.I., A.M.R.,

B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C., R.C.C., B.R.N.,

M.O. și F.M. și tuturor instituțiilor prevăzute la art. 145 alin. (2

1

)

C. proc. pen.

În temeiul art.

192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina

statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite

recursurile declarate de inculpații I.G., D.L., N.A.A., F.C., A.V., B.I., A.M.R.,

B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C., R.C.C., B.R.N.,

M.O. și F.M. împotriva încheierii din 11 mai 2011 a Curții de Apel Iași, secția

penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 325/45/2011.

Casează, în

parte, încheierea atacată și rejudecând:

Admite cererile

de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații I.G., D.L.,

N.A.A., F.C., A.V., B.I., A.M.R., B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M.,

P.M.A., T.T., A.C.C. , R.C.C., B.R.N., M.O. și F.M.

În baza art. 160

8a

alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 160

2

alin. (3) și (3

1

)

C. proc. pen. pe timpul liberării provizorii sub control judiciar, inculpații

sunt obligați să respecte următoarele obligații :

a) să nu

depășească limita teritorială a județului de domiciliu, respectiv a județului

Vaslui, fără încuviințarea instanței;

b) să se

prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată

ori de câte ori sunt chemați;

c) să se

prezinte la organul de poliție în a cărei rază teritorială locuiesc, conform

programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori

sunt chemați;

d) să nu își

schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

e) să nu

dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

f) să nu se

apropie de ceilalți inculpați și de martorii din dosar și să nu comunice cu

aceștia direct sau indirect;

g) să nu

exercite profesia de polițist pe perioada soluționării

prezentei

cauze.

Conform art. 160

4

alin. (2) raportat la art. 160

2

alin. (3

2

) C. proc. pen.

atrage atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea-credință a

obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării

preventive.

În baza art. 160

2

alin. (4) C. proc. pen. dispune comunicarea prezentei decizii administrației

locului de deținere, inculpaților I.G., D.L., N.A.A., F.C., A.V., B.I., A.M.R.,

B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C. , R.C.C., B.R.N.,

M.O. și F.M. și tuturor instituțiilor prevăzute la art. 145 alin. (2

1

)

C. proc. pen.

Dispune punerea

de îndată în libertate provizorie sub control judiciar a inculpaților:

- I.G. (fiul lui

G. și C.M., în prezent aflat în Arestul Penitenciarului lași) de sub puterea

mandatului de arestare preventivă nr. 97/ UP din 22 februarie 2011 emis de

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011,

dacă nu este arestat în altă cauză;

- D.L. (fiul

Iui V. și M., în prezent deținut în Penitenciarul Iași) de sub puterea

mandatului de arestare preventivă nr. 109/ UP din 22 februarie 2011 emis de

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011,

dacă nu este arestat în altă cauză;

-N.A.A. (fiul

lui E. și M., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 4/ U din 3 martie 2011 emis de înalta Curte de

Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este

arestat în altă cauză.

-F.C. (fiul lui

C. și E., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de

arestare preventivă nr. 107/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București,

secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă

cauză;

- A.V. (fiul

lui P. și V., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 110/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel

București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este

arestat în altă cauză;

- B.I. (fiul

lui C. și M., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 9/ U din 3 martie 2011 emis de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este

arestat în altă cauză.

- A.M.R. (fiica

lui D. și D., în prezent aflată în Penitenciarul Iași) de sub puterea

mandatului de arestare preventivă nr. 103/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea

de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu

este arestat în altă cauză;

- B.I. (fiul

lui C. și I.N., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea

mandatului de arestare preventivă nr. 119/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea

de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu

este arestat în altă cauză;

- G.V. (fiul

lui I. și E., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 120/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel

București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu este

arestat în altă cauză;

- P.V. (fiul

lui l. și G., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 98/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București,

secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă

cauză;

- C.S.M. (fiul

lui F. și E., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 104/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel

București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este

arestat în altă cauză;

- O.F. (fiul

lui E. și R., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 96/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București,

secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă

cauză;

- M.G.G. (fiul

lui l. și M., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 106/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel

București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este

arestat în altă cauză;

- C.D.M. (fiul

lui G. și T., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 121/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel

București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu este

arestat în altă cauză;

- P.M.A. (fiul

lui A. și R., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 123/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel

București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu este

arestat în altă cauză;

- T.T. (fiul

lui l. și D., în prezent aflat în Penitenciarul Iași ) de sub puterea

mandatului de arestare preventivă nr. 122/ UP din 23 februarie 2011 emis de

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011,

dacă nu este arestat în altă cauză;

- A.C.C. (fiul

lui l. și E., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 117/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel

București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu este arestat

în altă cauză;

- R.C.C. (fiul

lui l. și M., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 95/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București,

secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă

cauză;

- B.R.N. (fiul

lui L.S. și M., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea

mandatului de arestare preventivă nr. 108/ UP din 22 februarie 2011 emis de

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011,

dacă nu este arestat în altă cauză;

- M.O. (fiul

lui I. și A., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 7/ U din 3 martie 2011 emis de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este

arestat în altă cauză și

- F.M. (fiul

lui P. și D., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului

de arestare preventivă nr. 94/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel,

secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă

cauză.

Menține

celelalte dispoziții ale încheierii recurate.

Cheltuielile

judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile

parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpații l.G., D.L., N.A.A.,

F.C., A.V., B.I., A.M.R., B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A.,

T.T., A.C.C. și R.C.C., în sumă de câte 25 lei, se vor plăti din fondul M.J.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații B.R.N., M.O. și F.M., în

sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 18 mai 2011.