ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2064/2011

Asupra recursului de față În baza actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de apel Iași sub nr. 325/45/2011, inculpații A.C.C., T.T., P.V., A.M.R., O.F., C.S.M., M.G.G., A.V., D.L., B.R.N., M.O., B.I., B.I., G.V., N.A.A., C.D.M., l.G., F.M., F.C., P.M.A. și R.C.C. au formulat cereri de liberare provizorie sub control judiciar solicitând în baza art. 160 2 C. proc. pen. liberarea provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatelor de arestare preventivă după cum urmează: - l.G. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 97/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011; - D.L.

de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 109/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011; - N.A.A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 4/U din 3 martie 2011 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, - F.C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 107/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în Dosarul nr. 1582/2/2011; - A.V. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 110/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011; - B.I. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 9/U din 3 martie 2011 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011.

- A.M.R. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 103/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011; - B.I.de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 119/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011; - G.V. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 120/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011; - P.V. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 98/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011; - C.S.M.

(de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 104/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011; - O.F. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 96/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011; - M.G.G. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 106/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011; - C.D.M. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 121/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011; - P.M.A.

de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 123/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011; - T. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 122/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011; - A.C.C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 117/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011; - R.C.C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 95/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011; - B.R.N. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 108/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011; - M.O.

de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 7/U din 3 martie 2011 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011 - F.M. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 94/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011. Curtea, analizând cererile formulate a constat acestea îndeplinesc condițiile prevăzute de lege sub aspectul admisibilității în principiu. Astfel, s-a constat că la termenul la care au avut loc dezbaterile, inculpații și-a însușit cererea de liberare provizorie sub control judiciar, conform art. 160 6 și următoarele C. proc. pen., prin declarația orală făcută în fața instanței.

Examinând pe fond cererile inculpaților instanța a constatat că aceasta sunt neîntemeiate, reținându-se că inculpații sunt trimiși în judecată întrucât aceștia, în repetate rânduri, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale au pretins, primit opri acceptat, direct sau indirect prin intermediul colegilor de tură, sume de bani și bunuri de la persoane care au tranzitat frontiera, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, în vederea neîndeplinirii ori îndeplinirii unor acte de serviciu sau contrare atribuțiilor de serviciu la controlul de frontieră, toți în calitate de lucrători de poliție de frontieră. Inculpații au fost acuzați că au constituit un grup infracțional organizat structurat pe turele deserviciu și au acționat în mod coordonat în scopul comiterii infracțiunii de luare de mită pentru o obține beneficii financiare și materiale.

În speță, având în vedere natura infracțiunilor reținute a fi săvârșite de către inculpat (infracțiuni de corupție, constituire de grup organizat), gradul ridicat de pericol social al acestor infracțiuni, dat în primul rând de limitele de pedeapsă prevăzute pentru acestea, de calitatea inculpatului, modalitatea de săvârșire, perioada de timp pe durata căreia s-a desfășurat activitatea reținută în sarcina sa, apartenența sa la un grup infracțional organizat, constituit în vederea săvârșirii unor infracțiune de corupție, Curtea a apreciat că nu se impune lăsarea în libertate a acestora.

Pe de altă parte, s-a apreciat că lăsarea în liberate a inculpaților în acest moment, nu se impune nici prin prisma jurisprudenței C.E.D.O., dezvoltată pe marginea art. 5 din Convenție, care impun statelor obligația de a lua în discuție, chiar din oficiu, a posibilității adoptării unor măsuri alternative față de inculpatul arestat (liberarea provizorie, obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara), după trecerea unei anumite perioade de timp de la luarea măsurii arestării. S-a reținut totodată că, în conformitate art. 160 2 alin. (1) C. proc. pen., liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.

Raportat la încadrarea juridică dată faptelor presupus în mod rezonabil a fi comise de inculpați, condiția înscrisă în art. 160 2 alin. (1) C. proc. pen. s-a constatat a fi îndeplinită, pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracțiuni fiind de 15 ani închisoare. S-a reținut totodată, că liberarea provizorie presupune existența arestării preventive legitime în executare, arestare preventivă dispusă cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege, fiind efectivă și la momentul formulării cererilor subzistând temeiurile care au determinat luarea ei. Curtea de apel a reținut că inculpații au fost arestați preventiv în cursul urmăririi penale, măsură menținută prin încheierea instanței în temeiul art. 148 lit. f) C. proc.

pen., temei actual și subzistând și în prezent. Natura și gradul de pericol social al infracțiunii presupus în mod rezonabil a fi comise de inculpați, grad de pericol determinat de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, modalitățile de comitere, coordonarea activităților și desfășurarea lor în cadru structurat, organizat în scopul obținerii unor foloase ilicite prin luare de mită cât și calitatea inculpaților în care au acționat, lucrători de poliție de frontieră, funcționari cu atribuții de control, aparținând organelor autorităților statului chemate să vegheze la respectarea legii prin faptele de care sunt acuzați aducând atingere relațiilor sociale de serviciu, în speță activității de interes public a poliției de frontieră, au fost apreciate ce fiind elemente de natură să facă necesară continuarea privării de libertate a inculpaților, în scopul prevăzut de art. 136 C. proc.

pen. Cu privire la gradul de instrucție și educație invocat de inculpați în sensul cunoașterii condițiilor de liberare provizorie și asumării respectării obligațiilor și a consecințelor nerespectării lor s-a apreciat că acestea nu sunt garanții suficiente oferite pentru liberarea provizorie sub control judiciar care să fie de natură a asigura scopul măsurii preventive, aceeași realitate neîmpiedecându-i pe inculpați să dezvolte un grup infracțional organizat în interiorul unei autorități publice, aflată în serviciul public, în scopul pretinderii, primirii, acceptării de sume de bani și bunuri materiale prin acte materiale multiple, la intervale scurte de timp, astfel cum se presupune în mod rezonabil că au acționat.

Nici garanțiile de ordin personal oferite de inculpați nu au fost apreciate ca fiind suficiente pentru acordarea liberării provizorii sub control judiciar sau pentru a înlătura pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a inculpaților și, raportat la momentul arestării și menținerii măsurii, nu se constată o diluare a pericolului concret pentru ordinea publică. Durata arestării preventive a inculpaților se circumscrise duratei rezonabile iar pericolul pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpaților o reprezintă continuă să fie actual și nu s-a diminuat prin trecerea timpului. Față de toate acestea, Curtea, în temeiul art. 160 8a C. proc.

pen., a respins ca nefondate cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații A.C.C., T.T., P.V., A.M.R., O.F., C.S.M., M.G.G., A.V., D.L., B.R.N., M.O., B.I., B.I., G.V., N.A.A., C.D.M., I.G., F.M., F.C., P.M.A. și R.C.C., cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. Împotriva acestei încheieri, în termen legal au declarat recurs inculpații I.G., D.L., N.A.A., F.C., A.V., B.I., A.M.R., B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C., R.C.C., B.R.N., M.O. și F.M., care au criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie. Concluziile apărătorilor recurenților inculpați, ale reprezentantului M.P., precum și ultimul cuvânt al fiecărui inculpat au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, conform dispozițiilor art. 385 6 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt fondate, urmând a fi admise pentru considerentele ce se vor arăta; Acordarea liberării condiționate sub control judiciar nu este un drept absolut și nici formal al inculpaților, fapt ce rezultă din dispozițiile legale în materie. Astfel, dispozițiile art. 160 1 alin. (1) C. proc. pen. prevăd că liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordată de către instanță, ceea ce implică dreptul de apreciere al instanței asupra cererii în raport cu probele administrate în cauză. În același sens, dispozițiile art. 160 8a C. proc. pen.

fac distincție între condițiile formale prevăzute de lege privind cererea de liberare provizorie sub control judiciar și condițiile privind temeinicia acesteia. Intenția legiuitorului de a realiza o astfel de distincție rezultă și din dispozițiile art. 160 8 C. proc. pen., care reglementează examinarea și admiterea în principiu a unei astfel de cereri. O astfel de analiză, în cazul cererii de liberare provizorie sub control judiciar are în vedere îndeplinirea condițiilor formale prevăzute de dispozițiile art. 160 2 alin. (1) și (2) C. proc. pen. Prin urmare, temeinicia cererii de liberare provizorie sub control judiciar se referă la alte aspecte, rezultate din probatoriul administrat în cauză, precum și la verificarea îndeplinirii condiției prevăzută de art. 136 alin. (2) C. proc.

pen. Subliniind funcționalitatea măsurilor preventive, art. 136 C. proc. pen. arată că acestea se iau pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală ori de la judecarea cauzei. Raportat la dispozițiile legale menționate și la cele ce preced, se constată că în speță sunt îndeplinite condițiile formale ale legii privind cererea formulată de inculpați, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina acestora în faza de urmărire penală nu depășește 18 ani închisoare. În ceea ce privește temeinicia cererilor formulate de inculpați, Curtea constată că aceștia sunt cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție care au impact social deosebit asupra valorilor și relațiilor sociale, ce formează conceptul de ordine publică.

În ceea ce privește natura și pericolul social al infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, este adevărat că - în măsura în care se va dovedi că ele există și au fost comise cu vinovăție de acesta - sunt grave, dar natura și gravitatea faptelor nu pot constitui criterii care să îi excludă de plano pe aceștia de la beneficiul legal și constituțional al liberării provizorii. Aceasta cu atât mai mult cu cât, o dată cu trecerea timpului rezonanța socială negativă a faptelor se estompează. A considera că o persoană acuzată de fapte de o anumită gravitate trebuie arestată preventiv și menținută în această stare până la soluționarea fondului cauzei sau până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, care eventual s-ar pronunța în cauză, fără posibilitatea de a fi pusă în libertate în cursul procedurii este nepermis, fiind contrar legii.

Pe de altă parte, regula respectării libertății individuale stabilită în art. 5 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, consacrată, așa cum s-a arătat și de legislația internă, inclusiv la nivel constituțional, permite derogări, numai în cazuri excepționale care reclamă protejarea interesului public. Tulburarea ordinii publice provocată ca urmare a comiterii unei infracțiuni, nu poate constitui un motiv pertinent și suficient pentru refuzul de liberare din detenție provizorie decât dacă, indicii concrete demonstrează că prin lăsarea acuzatului în libertate ordinea publică, ar fi realmente amenințată. Ori de câte ori acest risc nu poate fi în mod rezonabil reținut, persoana acuzată este îndreptățită să obțină punerea sa în libertate, înainte de a fi judecată.

Natura faptelor, gravitatea și efectele lor nu justifică în sine necesitatea continuării prevenției în lipsa unor fapte care să demonstreze că eliberarea acuzatului ar aduce cu adevărat prejudicii ordinii publice. Potrivit dispozițiilor art. 136 alin. (2) C. proc. pen., liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordată dacă scopul măsurii arestării preventive poate fi realizat și prin admiterea unei astfel de cereri. În cauză, s-a constatat că măsura arestării preventive a fost luată, invocându-se ca temei dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., în principal aspectul că lăsarea în liberate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În absența unor criterii legale care să stea la baza aprecierii organului judiciar asupra temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că aceasta trebuie să se raporteze atât la elementele care țin de circumstanțele concrete ale cauzei, cât și la datele care circumstanțiază persoana fiecărui inculpat. Din datele existente la dosarul cauzei, rezultă că inculpații anterior comiterii faptelor pentru care sunt cercetați, au avut o comportate bună și și-au exercitat în bune condiții atribuțiile de serviciu. Jurisprudența C.E.D.O.

a statuat că la menținerea unei persoane în detenție, instanțele de judecată trebuie să se raporteze atât la gravitatea faptei pentru care sunt cercetate,cât și la alte circumstanțe, în special cu privire la caracterul persoanei în cauză, la moralitatea sa, domiciliul său, profesia, resursele materiale, legăturile cu familia (cauza N. Contra Austriei, hotărârea din 27 iunie 1968). Întrucât starea de libertate a persoanei este cea firească, Codul de procedură penală a prevăzut regula că în cadrul procesului penal trebuie să existe modalități și forme care să permită persoanei arestate să ceară și să obțină, dacă sunt întrunite condițiile legale, punerea în libertate provizorie, fie sub control judiciar, fie pe cauțiune, conform art. 5 C. proc.

pen. Curtea apreciază astfel că dată fiind persoana fiecărui inculpat, cunoscut până la începutul cercetărilor în prezenta cauză cu un bun comportament în societate, având familii organizate și fiind bine integrați în societate, și dat fiind și avertismentul pe care l-a constituit arestarea preventivă nu subzistă temerile că puși în libertate aceștia vor periclita ordinea publică și securitatea cetățenilor sau vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte mijloace de probă. În ceea ce privește oportunitatea unei asemenea măsuri, la evaluarea acesteia, Înalta Curte are în vedere că în aceeași cauză, inculpați cu o activitate infracțională mai bogată sunt cercetați în stare de libertate și pentru asigurarea egalității de tratament cererile formulate de inculpați poat fi admise.

În jurisprudența C.E.D.O. s-a subliniat că problema liberării este una distinctă de analiza privării de libertate și se antamează numai după analizarea conformității arestării cu prevederile Convenției (cauza M.K. contra Marii Britanii) și s-au conturat patru motive importante pentru care se poate refuza liberarea provizorie în condițiile art. 5 paragraful 3: - riscul ca odată pus în libertate inculpatul să comită fapte care aduc atingere administrării justiției; - riscul ca persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni să nu se prezinte la proces; - prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; - apărarea ordinii publice. Înalta Curte apreciază că în cauză nu există temeri că se va produce vreuna din aceste situații, motiv pentru care și din perspectiva Convenției Europene, reflectată în jurisprudența Curții de la Strasbourg, o asemenea cerere este întemeiată.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte va admite cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații I.G., D.L., N.A.A., V.C., A.V., B.I., A.M.R., B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C. , R.C.C., B.R.N., M.O. și F.M. și va dispune punerea, de îndată, în libertate provizorie a a cestora, dacă nu sunt arestați în altă cauză. În baza art. 160 8a alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 160 2 alin. (3) și (3 1 ) C. proc. pen.

pe timpul liberării provizorii sub control judiciar, inculpații sunt obligați să respecte următoarele obligații : a) să nu depășească limita teritorială a județului de domiciliu, respectiv a județului Vaslui, fără încuviințarea instanței; b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați; c) să se prezinte la organul de poliție în a cărei rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați; d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme. f) să nu se apropie de ceilalți inculpați și de martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect; g) să nu exercite profesia de polițist pe perioada soluționării prezentei cauze.

Conform art. 160 4 alin. (2) raportat la art. 160 2 alin. (3 2 ) C. proc. pen. atrage atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea - credință a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive. În baza art. 160 2 alin. (4) C. proc. pen. dispune comunicarea prezentei decizii administrației locului de deținere, inculpaților I.G., D.L., N.A.A., F.C., A.V., B.I., A.M.R., B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C., R.C.C., B.R.N., M.O. și F.M. și tuturor instituțiilor prevăzute la art. 145 alin. (2 1 ) C. proc. pen. În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E Admite recursurile declarate de inculpații I.G., D.L., N.A.A., F.C., A.V., B.I., A.M.R., B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C., R.C.C., B.R.N., M.O. și F.M. împotriva încheierii din 11 mai 2011 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 325/45/2011. Casează, în parte, încheierea atacată și rejudecând: Admite cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații I.G., D.L., N.A.A., F.C., A.V., B.I., A.M.R., B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C. , R.C.C., B.R.N., M.O. și F.M. În baza art. 160 8a alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 160 2 alin. (3) și (3 1 ) C. proc.

pen. pe timpul liberării provizorii sub control judiciar, inculpații sunt obligați să respecte următoarele obligații : a) să nu depășească limita teritorială a județului de domiciliu, respectiv a județului Vaslui, fără încuviințarea instanței; b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați; c) să se prezinte la organul de poliție în a cărei rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați; d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme. f) să nu se apropie de ceilalți inculpați și de martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect; g) să nu exercite profesia de polițist pe perioada soluționării prezentei cauze.

Conform art. 160 4 alin. (2) raportat la art. 160 2 alin. (3 2 ) C. proc. pen. atrage atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive. În baza art. 160 2 alin. (4) C. proc. pen. dispune comunicarea prezentei decizii administrației locului de deținere, inculpaților I.G., D.L., N.A.A., F.C., A.V., B.I., A.M.R., B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C. , R.C.C., B.R.N., M.O. și F.M. și tuturor instituțiilor prevăzute la art. 145 alin. (2 1 ) C. proc. pen. Dispune punerea de îndată în libertate provizorie sub control judiciar a inculpaților: - I.G. (fiul lui G. și C.M., în prezent aflat în Arestul Penitenciarului lași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 97/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - D.L.

(fiul Iui V. și M., în prezent deținut în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 109/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; -N.A.A. (fiul lui E. și M., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 4/ U din 3 martie 2011 emis de înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză. -F.C. (fiul lui C. și E., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 107/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - A.V.

(fiul lui P. și V., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 110/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - B.I. (fiul lui C. și M., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 9/ U din 3 martie 2011 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză. - A.M.R. (fiica lui D. și D., în prezent aflată în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 103/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - B.I.

(fiul lui C. și I.N., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 119/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - G.V. (fiul lui I. și E., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 120/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - P.V. (fiul lui l. și G., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 98/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - C.S.M.

(fiul lui F. și E., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 104/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - O.F. (fiul lui E. și R., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 96/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - M.G.G. (fiul lui l. și M., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 106/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - C.D.M.

(fiul lui G. și T., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 121/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - P.M.A. (fiul lui A. și R., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 123/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - T.T. (fiul lui l. și D., în prezent aflat în Penitenciarul Iași ) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 122/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - A.C.C.

(fiul lui l. și E., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 117/ UP din 23 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1581/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - R.C.C. (fiul lui l. și M., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 95/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - B.R.N. (fiul lui L.S. și M., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 108/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză; - M.O.

(fiul lui I. și A., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 7/ U din 3 martie 2011 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză și - F.M. (fiul lui P. și D., în prezent aflat în Penitenciarul Iași) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 94/ UP din 22 februarie 2011 emis de Curtea de Apel, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1582/2/2011, dacă nu este arestat în altă cauză. Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariile parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpații l.G., D.L., N.A.A., F.C., A.V., B.I., A.M.R., B.I., G.V., P.V., C.S.M., O.F., M.G.G., C.D.M., P.M.A., T.T., A.C.C.

și R.C.C., în sumă de câte 25 lei, se vor plăti din fondul M.J. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații B.R.N., M.O. și F.M., în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 mai 2011.