ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 625/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 625/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra

recursului penal de față;

Prin sentința

penală nr. 260 din 7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în

baza art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen.,

a fost condamnat inculpatul M.l. la 3 ani închisoare cu interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. în cond. art.

71 C. pen.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară,

drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de

2 ani.

În baza art. 271

din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat

același inculpat la 4 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile

prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 70

alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., a fost

condamnat inculpatul la 1 an închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 70

alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., a fost

condamnat inculpatul la 1 an închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71.

În baza art. 33-34

C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare cu interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 35

alin. (3) C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturile

prev. de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani,

pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88

C. pen., s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestul preventiv din 03 iulie 2009

la zi și menține starea de arest.

În baza art. 118

alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea unei arme artizanale, marca T.,

rezultată din modificarea unei arme G., 48 de cartușe de cal. 5,6 mm și 5

tuburi de cartuș, în prezent depozitate la Camera de corpuri delicte a I.J.P.F.

Mehedinți.

S-a admis

acțiunea civilă formulată de partea civilă Direcția Regională pentru Accize și

Operațiuni Vamale Timișoara.

A fost

obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 3.474 lei, reprezentând

taxe vamale, accize și T.V.A, cu majorări de întârziere până la plata integrală

și la 700 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul întocmit de D.I.I.C.O.T.

- Biroul Teritorial Mehedinți, nr. 54/D/P/2009, s-a dispus trimiterea în

judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului M.I. pentru săvârșirea

infracțiunilor prev. de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 271 din

Legea nr. 86/2006, art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001 și art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001,

cu aplic. art. 33-34 C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

Examinând

actele și lucrările dosarului instanța de fond a constatat și reținut

următoarele:

Așa cum a

rezultat din declarațiile inculpatului M.l., date pe parcursul procesului

penal, acesta, în luna decembrie 2008 a ieșit fraudulos din țară, traversând

înot Dunărea, cu ajutorul unei camere de cauciuc până pe malul sârbesc,

stabilindu-se temporar în Republica Serbia.

În dimineața

zilei de 03 iulie 2009, în jurul orei 04,00, la Km Flv. 867, inculpatul a fost

surprins de către patrula poliției de frontieră în timp ce, cu o barcă

metalică, a trecut fraudulos frontiera, traversând Dunărea de pe malul sârbesc

pe malul românesc, introducând în țară mai multe bunuri: calculatoare, ceasuri,

brățări metalice, undițe de pescuit, o bicicletă, etc.

În hainele

abandonate de inculpat, în Dunăre, în apropiere de mal, a fost descoperită o

pușcă letală și 53 de cartușe.

S-a reținut

că această stare de fapt a rezultat din întregul material probator administrat

în cauză, respectiv: procesul-verbal de constatare, procesul verbal de

reconstituire, raportul de constatare tehnico-științifică din 17 iulie 2009

declarații de martori coroborate și cu declarațiile inculpatului.

Astfel, așa

cum a rezultat din procesul verbal de constatare, la acea dată - 03 iulie 2009,

ora 04,00 - lucrătorii de poliție din cadrul S.P.F. Porțile de Fier II, l-au

văzut pe inculpat când a acostat cu barca pe malul românesc, după care a

început să care, peste dig, mai multe obiecte și bagaje, după care a scufundat

barca și atunci lucrătorii de poliție l-au prins și identificat, conducându-l

la sediul S.P.F. Porțile de Fier II unde, în prezența martorilor asistenți, N.P.M.

și D.I., l-au audiat.

La acea dată

inculpatul a declarat că a intrat ilegal în România întrucât nu deținea

pașaport turistic românesc și că, ajungând pe malul românesc a descărcat bagaj

ele pe care Ie-a depozitat în păduri cea de pe malul digului însă a fost prins

și imobilizat de lucrătorii de poliție după ce a terminat de transportat

bagajele.

În urma

controlului efectuat asupra bagajelor inculpatului, depozitate în acea

pădurice, au fost identificate mai multe componente de calculator (unitate

centrală, tastatură, cabluri, boxe), aparat foto digital, telefoane mobile,

articole, de îmbrăcăminte, ceasuri, obiecte din metal alb și galben, etc.)

enumerate în cuprinsul procesului-verbal de constatare și evaluate la

aproximativ 8000 lei.

Referitor la

aceste bunuri, inculpatul a susținut că Ie-a primit, în Serbia, de la

persoanele la care a lucrat iar barca a furat-o și a revenit și a afirmat că

barca și-a construit-o singur folosind materiale date de un cetățean sârb la

care a lucrat.

S-a mai

reținut că din procesul-verbal de constatare, coroborat și cu declarațiile

martorilor asistenți N.P.M. și D.I., a rezultat că fiind cercetat malul apei

pentru a se găsi barca metalică - pe care o scufundase inculpatul - la câțiva

metri de mal a fost găsit un pistol, cu 4 cartușe pe încărcător, confecționat

artizanal, pistol care era înfășurat într-un prosop împreună cu o cutie cu 48

de cartușe calibru 5,6 mm peste care s-au aflat hainele pe care inculpatul le

aruncase în apă după ce s-a schimbat.

Ulterior, a

fost găsită și barca, la aproximativ 15-20 metri în larg, în apropierea locului

unde au fost descoperite hainele inculpatului, arma și muniția menționată

anterior.

S-a reținut

că în drept, fapta inculpatului M.l., de a introduce în țară, la data de 03

iulie 2009, în jurul orei 04,00, prin alte locuri decât cele stabilite pentru

controlul vamal (traversând Dunărea, din Serbia în România, la km. fl. 867, cu

o barcă metalică) a unor bunuri, în valoare de aproximativ 8000 lei întrunește

elementele constitutive ale in fracțiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin.

(1) din Legea nr. 86/2000 iar fapta aceluiași inculpat de a introduce în țară,

la aceeași dată, și în același mod, fără drept, o armă și muniția aferentă,

constituie infracțiunea de contrabandă calificată prev. de art. 271 din Legea nr.

86/2006.

Totodată s-a

constatat că faptele inculpatului de ieșire ilegală din țară, în luna decembrie

2008 și de intrare ilegală în România în data de 03 iulie 2009 întrunesc

elementele constitutive a două infracțiuni de trecere ilegală a frontierei de

stat prev. de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

La

individualizarea judiciară a pedepselor aplicate au fost avute în vedere

criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., respectiv

gradul de pericol social al faptelor comise dat și de limitele de pedeapsă

prevăzute de lege, în special pentru infracțiunea de contrabandă calificată -

închisoare de la 3 la 12 ani, de împrejurările în care a comis faptele și de

persoana inculpatului care este recidivist - în cond art. 37 lit. b) C. pen. -perseverând

în comiterea aceluiași gen de infracțiuni (conform cazierului judiciar de la

dosar din care rezultă că în anul 1999, prin s.p. nr. 318 a Tribunalului

Mehedinți a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru art. 279 alin.

(1) și (2) C. pen. iar prin s.p. nr. 324/2001 a Tribunalului Mehedinți a fost

condamnat la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare pentru art. 279 C. pen.,

art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001 și art. 175, 176 din Legea nr. 141/1997) și

poziția sa procesuală parțial sinceră.

Față de

aceste criterii s-a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea, într-un

cuantum, de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de. contrabandă, de 4 ani închisoare

pentru infracțiunea de contrabandă calificată și de câte 1 an închisoare pentru

infracțiunile de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cu executare în

regim de detenție, sunt de natură a atinge scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen.

și a duce la reeducarea inculpatului.

Cu privire la

bunurile care au făcut obiectul infracțiunii de contrabandă, în valoare de

aproximativ 8000 lei s-a apreciat că nu se impune confiscarea lor întrucât din

cuprinsul rechizitoriului rezultă că, referitor la aceste bunuri, U.P.F.

Mehedinți împreună cu autoritățile statului sârb efectuează cercetări pentru

comiterea infracțiunii de furt, de către inculpat, urmând ca aceste bunuri să

fie restituite eventualelor părți vătămate, cetățeni sârbi, după identificarea

acestora.

S-a apreciat

că, partea civilă și-a dovedit în întregime pretențiile civile cu actele depuse

la dosar, în special adresa din 21 septembrie 2009 a Direcției Vamale Mehedinți

în care s-a efectuat calculul drepturilor vamale aferente bunurilor ce au făcut

obiectul infracțiunii.

Împotriva

acestei sentințe, a declarat apel inculpatul M.l.

În motivarea

apelului, inculpatul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie,

arătând că în mod greșit s-a reținut vinovăția sa pentru infracțiunea de

contrabandă calificată, singurele probe care confirmă săvârșirea acestei fapte

de către inculpat, fiind depozițiile martorilor N.P. și D.I., însă acești

martori asistenți au fost prezenți numai la descoperirea bărcii scufundate de

inculpat și nu au fost prezenți când s-a descoperit arma. în plus, sa solicitat

respingerea acțiunii civile întrucât bunurile au fost confiscate.

În subsidiar

a fost criticată sentința în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei

aplicate, solicitând aplicarea circumstanțelor atenuante.

Prin Decizia penală

nr. 248 din 3 decembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru

cauze cu minori, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către inculpat.

S-a dedus

prevenția la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.

A fost

obligat inculpatul la 230 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut

că instanța de fond, pe baza unui probatoriu just administrat și apreciat, a

stabilit o situație de fapt corectă în sensul că în dimineața zilei de 3 iulie

2009, în jurul orei 4,00, inculpatul a fost surprins de patrula poliției de

frontieră în timp ce introducea în țară, prin alte locuri decât cele stabilite

pentru controlul vamal, bunuri în valoare de aproximativ 8000 lei, inculpatul

fiind surprins pe malul românesc al fluviului Dunărea de organele de frontieră

în timp ce transporta bunurile din barcă în pădurea din apropiere iar în

hainele ascunse de inculpat în Dunăre, aproape de mal, s-a descoperit o armă

(un pistol) și 53 cartușe.

S-a mai

reținut că inculpatul a ieșit fraudulos din țară în Republica Serbia în luna

decembrie 2008 și de asemenea a intrat fraudulos în țară prin trecerea ilegală

a frontierei în dimineața de 3 iulie 2009.

Faptele au

primit o corectă încadrare juridică, instanța reținând în mod just că faptele

inculpatului, de ieșire și, ulterior, intrare ilegală din/în țară prin trecerea

frauduloasă a frontierei de stat, întrunesc elementele constitutive a două

infracțiuni prevăzute de art. 270 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

S-a stabilit

în mod just că fapta aceluiași inculpat, de a introduce bunuri în valoare de

8000 lei în țară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă prevăzută de

art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

De asemenea,

s-a reținut corect că fapta inculpatului, de a introduce în țară fără drept

armă și muniție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

contrabandă calificată prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006.

Criticile

formulate de inculpat, în sensul greșitei rețineri a vinovăției sale pentru

infracțiunea de contrabandă calificată - sunt nefondate, nefiind susținute de

probele administrate, respectiv proces verbal de constatare, proces verbal de

reconstituire, raport de constatare tehnico-științifică și declarații de

martori.

Astfel,

contrar susținerilor inculpatului, martorii asistenți D.I. și N.P. audiați la

urmărirea penală și instanța de fond, au relatat că au participat personal la

cercetarea la fața locului efectuată în scopul de a se căuta barca cu care

inculpatul se deplasase pe Dunăre și cu aceeași ocazie, în apropiere de locul

unde a fost scufundată barca, în apropierea malului, la mică adâncime sub apă,

cei doi martori au constatat că s-a descoperit arma și muniția aferentă,

împreună cu hainele inculpatului, martorii afirmând că toate acestea erau

"împachetate ca un balot" (filele 77, 78 dosar fond).

Susținerile

inculpatului din cuprinsul motivelor de apel - în sensul că cei doi martori nu

ar fi fost prezenți la cercetarea la fața locului efectuată de lucrătorii de

poliție, în realitate martorii semnând procesul verbal, fără ca cele consemnate

să fie rezultatul propriilor constatări - nu au suport probatoriu, chiar

martorii asistenți audiați la urmărirea penală și instanța de fond infirmând

susținerile inculpatului. Mai mult, procesul verbal de constatare a fost semnat

de către inculpat fără obiecțiuni, procesul verbal conținând descrierea

detaliată a cercetărilor efectuate, respectiv a locului și împrejurărilor în

care a fost găsit pistolul și muniția, aspecte care la data respectivă nu au

fost contestate de inculpat și nici de martorii asistenți (filele 4-11 dosar

u.p.).

Având în

vedere întreg ansamblul probator, Curtea de Apel constată că vinovăția

inculpatului în ce privește infracțiunea de contrabandă calificată a fost

corect reținută de instanța de fond, săvârșirea acestei infracțiuni de către

inculpat rezultând și din împrejurările în care au fost depistate arma și cele

53 cartușe, respectiv sub apă, la mică adâncime, aproape de mal, arma și

muniția fiind învelite în hainele inculpatului, fiind evidentă intenția

acestuia de a le recupera ulterior în eventualitatea în care nu ar fi fost

depistat de poliția de frontieră.

Pentru

considerentele expuse anterior, criticile formulate de inculpat, referitoare la

reținerea vinovăției sale în ce privește infracțiunea de contrabandă

calificată, au fost apreciat ca nefondate.

În ce

privește celelalte infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, acestea sunt de

asemenea dovedite cu probele administrate în cauză (proces verbal de

reconstituire, proces verbal de constatare, declarații de martori care se

coroborează cu declarațiile inculpatului în care recunoscut săvârșirea acestor

fapte).

Criticile

formulate de inculpat în ce privește latura civilă nu sunt fondate, instanța de

fond dispunând în mod corect obligarea inculpatului la plata sumei de 3.474 lei

reprezentând taxe vamale, accize, TVA și majorări de întârziere, sumă

reprezentând drepturi vamale aferente bunurilor în valoare de 8000 lei,

introduse de inculpat în țară prin alte locuri decât cele stabilite pentru

controlul vamal, fiind îndeplinite condițiile art. 998, 999 C. civ., art. 119

și următoarea din O.U.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc.

Criticile

formulate de inculpat în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei au

fost apreciate ca nefondate, Curtea constatând că pedepsele aplicate

inculpatului au fost just individualizate atât sub aspectul cuantumului, cât și

al modalității de executare, instanța de fond dând eficiență criteriilor

generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen.

Susținerea

inculpatului în sensul că se impunea reținerea circumstanțelor atenuante nu

este întemeiată, având în vedere circumstanțele reale de săvârșire a faptei cât

și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv atitudinea procesuală

nesinceră și faptul că este recidivist, fiind anterior condamnat pentru același

gen de infracțiuni, ceea ce denotă perseverență infracțională.

Pentru aceste

considerente, Curtea de Apel a constatat că pedeapsa rezultantă de 4 ani

închisoare cu executare în regim de detenție și 2 ani pedeapsă complementară a

interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C.

pen., este de natură să realizeze scopul pedepsei, astfel cum este definită în art.

52 C. pen., iar pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit.

a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe durata prev.de art. 71 C. pen. este proporțională

și justificată față de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite de

inculpat.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs inculpatul M.l., solicitând achitarea, în

baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru

infracțiunea de contrabandă calificată, susținând că singurele probe sunt

declarațiile martorilor că ar fi găsit arma în apropierea bărcii scufundate. în

subsidiar, a invocat temeiul art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., sens

în care a solicitat reducerea pedepsei aplicate inculpatului, pe baza

circumstanțelor sale reale și personale.

Examinând

hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare în

care se în cadrează, Înalta Curte constată că recursul inculpatului este

nefondat.

Din actele și

lucrările dosarului rezultă că inculpatul contestă în parte situația de fapt

reținută în rechizitoriu și însușită în cursul judecății de către instanțele de

fond și apel, în sensul că arma care s-a găsit la fața locului nu îi aparținea.

Susținerile inculpatului

au fost analizate și înlăturate motivat de către aceste instanțe,în condițiile

în care celelalte mijloace de probă dovedesc contrariul.

Astfel, atât

din procesul verbal de cercetare la fața locului,cât și din declarațiile

constante ale martorilor asistenți D.I. și N.P. rezultă că în apropiere de

locul unde s-a găsit scufundată barca folosită de inculpat. În apă s-a

descoperit un pachet, în care se găsea o armă învelită într-un prosop, acesta

fiind băgat la rândul său în haine, iar toate erau învelite ca un balot cu o

foaie de cort.

Inculpatul a

negat că arma găsita i-ar fi aparținut.însă a recunoscut că hainele în care

aceasta se afla erau ale sale, situație în care, ținând seama de modalitatea în

care se prezenta obiectul găsit (învelit în propriile haine) este exclusă

prezența accidentală și independentă de orice contribuție a acestuia, în

apropierea de locul în care inculpatul a fost depistat, a respectivei arme.

Pe de altă

parte,nu este de neglijat nici faptul că în trecut inculpatul a mai fost

condamnat pentru fapte de același gen (contrabandă calificată și trecerea

ilegală a frontierei dintre Serbia și România).

Prin urmare, nu

se poate vorbi despre o gravă eroare comisă în stabilirea situației de

fapt.aceasta fiind pe deplin dovedită de probatoriul administrat în cauză.

Nici sub

aspectul individualizării pedepselor criticile inculpatului nu pot fi primite. Potrivit

celor deja expuse, inculpatul nu este doar recidivist,suferind până în prezent

6 condamnări, ci s-a specializat în comiterea infracțiunilor de genul celor

deduse judecății în prezenta cauză,circumstanțe personale care, alături de

gradul de pericol social concret al faptelor comise, nu justifică clemența

instanței de recurs.

În fine,cu

referire la cele susținute de Parchet cu ocazia dezbaterilor, Curtea constată

că despăgubirile la care inculpatul a fost obligat nu reprezintă contravaloarea

bunurilor care au făcut obiectul contrabandei, ci drepturile vamale aferente

acestora,astfel încât nu se poate vorbi despre o încălcare a art. 277 C. vam.

În

consecință, recursul declarat de către inculpat este nefondat și va fi respins

conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu deducerea

prevenției la zi și obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat

conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat M.l. împotriva Deciziei penale

nr. 248 din 3 decembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Deduce din

cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, durata reținerii și a arestării

preventive de la 3 iulie 2009 la 18 februarie 2010.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 18 februarie 2010.