ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5176/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei

Prin Sentința civilă nr. 286 din 16 decembrie

2010, Curtea de Apel Ploiești, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. „M.” S.A. - Filipeștii de

Pădure, prin administrator judiciar R. SPRL - Ploiești, în contradictoriu cu

pârâtele Administrația Finanțelor Publice Florești și Direcția Generală a

Finanțelor Publice Prahova, a anulat:

- Decizia nr. 19056

din 18 noiembrie 2009 emisă de Administrația Finanțelor Publice Florești

privind soluționarea contestației formulată de S.C. „M.” S.A. - Filipeștii de

Pădure;

- Nota nr. 14617 din

18 septembrie 2009 emisă de Administrația Finanțelor Publice Florești.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța, a reținut, în esență, așa cum rezultă din considerentele

sentinței următoarele:

Prin Adresa nr. 14619

din 18 septembrie 2009, Administrația Finanțelor Publice Florești a adus la

cunoștința administratorului judiciar R. SPRL - spre știință S.C. „M.” S.A. -

Filipeștii de Pădure că, în conformitate cu prevederile art. 115, art. 169 C.

proc. fisc., s-a efectuat distribuirea din contul S.C. „M.” S.A. - Filipeștii

de Pădure, a sumei de 550.000 RON, reprezentând sumă achitată cu O.P. nr. 15

din 30 iunie 2009 de către lichidator, societatea aflându-se în procedură de

insolvență din data de 11 iunie 2007. Această distribuire s-a făcut cu

respectarea ordinii de stingere a obligațiilor fiscale ale contribuabililor

aflați în insolvență, așa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 46/2009 și

anume: obligații fiscale cu termene de plată după data deschiderii procedurii

insolvenței, în ordinea vechimii, cu excepția celor prevăzute în planul de

reorganizare.

De asemenea, prin

Nota nr. 14617 din 18 septembrie 2009 privind distribuirea impozitelor,

taxelor, contribuțiilor și altor obligații către bugetul general consolidat

emisă de aceeași instituție, s-a transferat suma de 550.000 RON achitată, în

contul obligațiilor de plată scadente și neachitate de către debitoarea S.C.

„M.” S.A. - Filipeștii de Pădure, potrivit adresei anterioare, sumă ce

reprezintă TVA, CAS angajator, șomaj angajator, impozit pe profit, CASS

angajator, fond risc și accidente, vărsăminte de la PJ neîncadrate.

Prin Decizia nr.

19056 din 18 noiembrie 2009, a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația

formulată împotriva Notei nr. 14617 din 18 septembrie 2009.

Pentru a hotărî

astfel, pârâta a motivat că plata a stins, în ordinea vechimii, obligații

fiscale scadente după data deschiderii procedurii insolvenței, respectiv 11

iunie 2007, în sumă de 550.000 RON formată din obligații fiscale în sumă de

293.473 RON reprezentând impozite și contribuții neachitate cu scadență în

perioada de la data deschiderii procedurii de insolvență până la data aprobării

planului de reorganizare, precum și parte din impozitul pe profit aferent

trimestrului I 2009 (în sumă de 256.257 RON) cu termen de plată 25 aprilie

2009, potrivit art. 115 alin. (3) C. proc. fisc., republicat.

Această modalitate de

stingere a obligațiilor fiscale efectuate de pârâtă nu respectă însă

dispozițiile legale, așa cum susține reclamanta, deoarece societatea se află în

procedură de insolvență, iar judecătorul-sindic a confirmat un plan de

reorganizare și un grafic de plăți, care trebuia respectat întocmai.

Astfel, pârâtele nu

au posibilitatea legală de distribuire a sumei de 500.000 RON din contul în

care a fost vărsată de către administratorul judiciar, în alt cont, în vederea

stingerii obligațiilor fiscale în ordinea dorită de organul fiscal.

Ca atare, suma în discuție

a avut o destinație precisă, și anume stingerea unor creanțe prevăzute în

planul de reorganizare și în graficul de plăți confirmat de judecătorul-sindic,

organul fiscal având numai posibilitatea legală de contestare a celor stabilite

potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, iar nicidecum de a

proceda la redistribuirea sumei de 500.000 RON, așa cum greșit s-a întâmplat.

Procedând astfel,

pârâtele au încălcat măsurile votate și aprobate de adunarea creditorilor și

confirmate de judecătorul-sindic, iar eventualele distribuiri în alt cont a

sumelor vărsate, se puteau face numai în cadrul procedurii prevăzute de Legea

nr. 85/2006.

exercitată în cauză

Împotriva hotărârii

curții de apel au declarat recurs pârâtele Direcția Generală a Finanțelor

Publice Prahova și Administrația Finanțelor Publice a Comunei Florești,

invocând generic dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Recurentele critică

sentința prin prisma aplicării greșite a dispozițiilor art. 115 alin. (3) din

C. proc. fisc., în forma modificată prin O.U.G. nr. 46/2009, susținând că

legiuitorul a acordat prioritate în ceea ce privește stingerea obligațiilor,

acelor datorii cu termen de plată scadent după data deschiderii procedurii

insolvenței în raport cu cele prevăzute în programele de plăți incluse în

planurile de reorganizare judiciară.

formulate de S.C. „M.” S.A. - Filipeștii de Pădure, prin administrator judiciar

R. SPRL - Ploiești

Prin întâmpinarea

înregistrată la data de 4 octombrie 2011, intimata a solicitat respingerea

recursului ca nefondat.

Intimata a insistat

asupra ideii că prevederile art. 115 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 nu pot fi

interpretate în sensul dorit de recurente întrucât trebuie coroborate cu cele

cuprinse în art. 114 alin. (2

7

) din același act normativ. Schimbarea

destinației precise a plății de către recurente a determinat încălcarea

măsurilor votate și aprobate de Adunarea creditorilor în care organul fiscal

deține procentul majoritar, încălcându-și, practic, propria voință exprimată în

Adunarea creditorilor.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

atacată prin prisma criticilor formulate, a apărărilor cuprinse în întâmpinare,

cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele expuse în

continuare.

și de drept relevante

Intimata-reclamantă a

supus controlului de legalitate Nota nr. 14617 din 18 septembrie 2009 privind

distribuirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor obligații către

bugetul general consolidat precum și Decizia nr. 19056 din 18 noiembrie 2009 de

respingere ca neîntemeiată a contestației administrative, emise de

Administrația Finanțelor Publice a Comunei Florești - Direcția Generală a

Finanțelor Publice Prahova.

SC M. SA se află în

procedură de insolvență potrivit Sentinței nr. 308 din 11 iunie 2007 a

Tribunalului Prahova și și-a manifestat opțiunea de reorganizare judiciară,

propunând un plan de reorganizare și un grafic de plăți ce au fost votate și

aprobate de Adunarea creditorilor, planul fiind confirmat de judecătorul-sindic

prin Sentința nr. 138 din 11 februarie 2008 a Tribunalului Prahova.

În acest cadru,

conform graficului de plăți din planul de reorganizare judiciară, la data de 30

iunie 2009, intimata a plătit cu O.P. nr. 15 suma de 550.000 RON, în contul

special „Venituri obținute în procesul de stingere a creanțelor bugetare” dar

organul fiscal teritorial, prin nota atacată, a schimbat destinația plății,

invocând prevederile art. 115 alin. (3) lit. a) din O.G. nr. 92/2003 în forma

modificată prin O.U.G. nr. 46/2009.

Acest text are

următorul cuprins:

„(3) Pentru debitorii

care se află sub incidența Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu

modificările și completările ulterioare, ordinea de stingere este următoarea:

a) obligații fiscale

cu termen de plată după data deschiderii procedurii insolvenței, în ordinea

vechimii, cu excepția celor prevăzute în planul de reorganizare confirmat.”

Prima instanță a

interpretat și aplicat corect cadrul normativ aplicabil speței, dezlegarea dată

fiind însușită și de instanța de recurs.

Într-adevăr, chiar

din dispoziția legală citată, invocată de recurente, rezultă că ordinea de

preferință stabilită în text nu funcționează („cu excepția”) în situația

existenței unui plan de reorganizare confirmat, adică exact situația în care se

găsește intimata.

Pe de altă parte,

prevederea normativă în discuție a fost introdusă prin O.U.G. nr. 46/2009, act

normativ care a intrat în vigoare după data pronunțării Sentinței nr. 138 din

11 februarie 2008 a Tribunalului Prahova, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, Biroul Faliment prin care judecătorul-sindic a

confirmat planul de reorganizare propus de debitoarea S.C. „M.” S.A., așa încât

în cazul concret nu poate avea eficiență.

Nu în ultimul rând,

din procesul-verbal din data de 11 februarie 2008 întocmit cu prilejul Adunării

creditorilor intimatei, rezultă că planul de reorganizare propus de aceasta a

fost votat în unanimitate de creditorii bugetari. Or, schimbând destinația

sumelor plătite de debitoare, creditorii bugetari n-au făcut decât să-și

încalce voința exprimată în Adunarea creditorilor și aceasta fără o motivare

pertinentă, mai ales că, necontestat, S.C. „M.” S.A. și-a îndeplinit planul

asumat, suma în discuție reprezentând rata a IV-a din graficul de plăți ce face

obiectul planului de reorganizare.

Conchizând, Înalta

Curte reține la fel ca judecătorul fondului, în acord cu concluziile expertizei

contabile extrajudiciare, că plata sumei de 550.000 RON a avut o destinație

precisă: stingerea unor creanțe prevăzute în planul de reorganizare confirmat

de judecătorul-sindic, ea neintrând sub incidența art. 114 alin. (2

2

),

(2

7

) întrucât nu a vizat un cont unic ori a art. 115 alin. (3) lit.

a) teza I din O.G. nr. 92/2003, creditorul bugetar, la fel ca toți creditorii,

având posibilitatea de contestare a celor astfel stabilite numai în termenele

și condițiile impuse prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

soluției instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse la punctul anterior, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art.

20 din Legea nr. 554/2004, se va respinge recursul de față ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova, în nume propriu și

în numele Administrației Finanțelor Publice Florești, împotriva Sentinței

civile nr. 286 din 16 decembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială

și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 3 noiembrie 2011.