ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 754/2010

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 566/ F din 09 decembrie 2008 a Tribunalului Galați, în baza dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpații D.G., D.R.C., I.M.C. și R.M. din infracțiunea prev. de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) și alin. (3) teza l C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și în această încadrare juridică au fost condamnați: - inculpatul D.G. la o pedeapsă de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza l-a C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.

(faptă din 16 mai 2005). În baza art. 36 alin. (1) C. pen. în referire la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a contopit pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată inculpatului D.G. pentru infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză cu pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen. (faptă din 28 ianuarie 2006) prin sentința penală nr. 530 din 19 octombrie 2007 a Tribunalului Galați, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2770 din 12 septembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare sporită la 7 (șapte) ani închisoare.

S-a menținut starea de arest a inculpatului D.G. și în baza art. 36 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta perioadă executată de la 29 martie 2007 la zi. S-a anulat mandatul de executare din 18 septembrie 2008, emis în baza sentinței penale nr. 530 din 19 octombrie 2007 a Tribunalului Galați și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 530 din 19 octombrie 2007 a Tribunalului Galați. - inculpatul D.R.C. la o pedeapsă de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza l-a C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.

(faptă din 16 mai 2005). - inculpatul I.M.C. la o pedeapsă de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza l-a C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., (faptă din 16 mai 2005). În baza art. 85 alin. (1) C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului I.M.C. prin sentința penală nr. 1714 din 29 iunie 2006 a Judecătoriei Galați rămasă definitivă prin neapelare la 24 iulie 2006. În baza art. 36 alin. (1) C. pen., în referire la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a contopit pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată inculpatului I.M.C.

prin sentința penală apelată, cu pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. Cod, art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen. prin sentința penală nr. 1714 din 29 iunie 2006 a Judecătoriei Galați rămasă definitivă prin neapelare la 24 iulie 2006, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 (șase) ani închisoare sporită la 6 (șase) ani și 2 (două) luni închisoare. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 1714 din 29 iunie 2006 a Judecătoriei Galați. - inculpatul R.M. la o pedeapsă de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) și alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.

(faptă din 16 mai 2005 ). În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpaților D.G., D.R.C., I.M.C. și R.M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 14 C. proc. pen., și art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. și art. 1000 alin. (2) C. civ. au fost obligați, în solidar inculpații D.G., D.R.C., I.M.C. și R.M., inculpatul D.G. în solidar și cu părțile responsabile civilmente D.G. și D.C., inculpatul D.R.C. în solidar și cu partea responsabilă civilmente D.N., inculpatul I.M.C. și în solidar cu partea responsabilă civilmente I.F., iar inculpatul R.M. în solidar și cu părțile responsabile civilmente R.V.

și R.Z. la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile - daune morale către partea civilă V.C.C. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele: Partea vătămată V.C.C. are vârsta de 13 ani și 9 luni, este cunoscută cu diagnosticul „tulburare afectiv - comportamentală pe fond de intelect limitat" și este elev în cadrul Școlii Generale N.M. din Galați. În ziua de 16 mai 2005, partea vătămată s-a hotărât, în timp ce se deplasa către școală, să treacă pe la domiciliul martorei M.L. (colegă de clasă), după care împreună au mers acasă la inculpatul D.G. La domiciliul acestuia se afla și martora G.N. și, toți patru au decis să nu mai meargă la școală ci să se plimbe prin oraș.

Astfel, au lăsat ghiozdanele la locuința inculpatului D.G. și au plecat la o sală de jocuri în cartierul Ț. unde s-au întâlnit cu inculpații D.R.C., I.M.C. și R.M. Cei patru inculpați fiind colegi de școală și prieteni, au discutat între ei despre faptul că în cartier se zvonește că partea vătămată obișnuiește să întrețină relații sexuale orale și anale cu diferite persoane. În fapt, și inculpatul D.G. mai întreținuse relații sexuale orale cu partea vătămată cu câteva zile mai înainte, însă nu le-a spus celorlalți inculpați. În acest context, acesta a vorbit cu partea vătămată căreia i-a propus să întrețină relații sexuale orale și anale, promițându-i o sumă de bani de la întregul grup. Datorită dizabilității mentale, partea vătămată nu a avut posibilitatea să reacționeze, deoarece inculpații l-au amenințat că îl vor bate și îl vor arunca de la etaj dacă nu acceptă.

În aceste condiții, tot grupul s-a deplasat în zona U., la blocul aflat în construcție, și au urcat la ultimul etaj unde, pe rând, inculpații au întreținut relații sexuale orale și anale cu partea vătămată, în intervalul orelor 13,00 - 15,00. În acest interval de timp, cele două martore au rămas la nivelul unui etaj inferior celui unde se aflau inculpații și partea vătămată și, întrucât la un moment dat au auzit râsete, au urcat și au văzut cum inculpatul R.M. întreținea relații sexuale orale cu partea vătămată, iar în apropierea lui, inculpatul D.R.C. era dezbrăcat și aștepta râzând. În aceste împrejurări, cele două martore s-au speriat și au coborât la parterul blocului unde au așteptat până când cei patru inculpați au coborât și ei împreună cu partea vătămată.

Ulterior, în zona de la parterul blocului, inculpații au găsit o cască pe care au pus-o pe capul părții vătămate, după care au început să învârtă și să lovească pe partea vătămată, batjocorind-o. Apreciind că se poate întâmpla ceva grav, inculpatul D.G. a intervenit și i-a rugat pe ceilalți să se liniștească, după care partea vătămată împreună cu cele două martore și inculpatul D.G. au plecat la domiciliul acestuia din urmă, de unde și-au luat ghiozdanele și au plecat fiecare la casele lor. Ajunsă acasă, partea vătămată nu a relatat nimic părinților. Abia a doua zi, datorită faptului că fratele martorei G.N. a povestit la școală ce știa de la sora sa, directorul școlii s-a sesizat și a anunțat pe tatăl părții vătămate.

În aceeași zi, partea vătămată a fost internată la Spitalul de Urgență S.A.A. Galați, Secția Neurochirurgie, unde a fost examinată medico - legal. În urma examinării medico-legale a părții vătămate s-a constatat că aceasta prezenta: traumatism cranian minor produs prin lovire cu corp dur și excoriație facială posibil produsă prin lovire cu sau de corp dur. Leziunile pot data din 16 mai 2005, traumatismul cranian necesitând pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale. Leziunile nu i-au pus în primejdie viața; în secreția anală nu s-au pus în evidență spermatozoizi. Partea vătămată a fost externată la data de 19 mai 2005 cu diagnosticul traumatism cranian minor, comoție cerebrală și retard mintal.

Prima instanță a apreciat că faptele inculpaților minori, care în data de 16 mai 2005 au întreținut relații sexuale orale și anale cu partea vătămată V.C.C., în vârstă de 13 ani și 9 luni, profitând de imposibilitatea acestuia de a se apăra și de a-și exprima voința, raportat la boala de care suferea, respectiv tulburare afectiv comportamentală pe fond intelect limitat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (1) alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza I C. pen., sens în care a dispus schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpaților. S-a reținut că în mod greșit s-a reținut circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen. în condițiile în care în conținutul agravant al infracțiunii (alin. (2) lit. a)) intră ca element circumstanțial săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună.

Împotriva sentinței primei instanțe au declarat apel inculpații D.G., D.R.C., R.M. și partea vătămată V.C.C., pentru acesta din urmă luându-se act de retragerea apelului. Inculpații au criticat, în principal, încadrarea juridică a faptelor, susținând că se impunea reținerea infracțiunii de act sexual cu un minor, prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 75 lit. a) C. pen. și achitarea pentru această infracțiune întrucât nu au cunoscut că partea vătămată nu are împlinită vârsta de 15 ani. În subsidiar au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate, sub aspectul cuantumului și al modalității de executare. Instanța de apel a apreciat ca întemeiate apelurile inculpaților, dar numai în ceea ce privește critica individualizării pedepselor, reținând că pedeapsa aplicată inculpatului D.G.

este prea aspră în raport de atitudinea acesteia în proces și față de partea vătămată, iar pentru ceilalți doi inculpați s-au reținut circumstanțe atenuante și s-a apreciat că aceștia pot beneficia de dispozițiile art. 86 1 C. pen. Cu referire la solicitarea de schimbare a încadrării juridice s-a apreciat că cererea nu poate fi primită, probele din dosar dovedind că partea vătămată a acceptat să întrețină relații sexuale cu inculpații datorită faptului că a fost amenințată cu bătaia și că va fi aruncată de la etaj. Pe de altă parte, s-a avut în vedere și boala de care suferă partea vătămată și care-i afectează capacitatea de apreciere și discernământul critic asupra gravității actelor comise.

De asemenea, a fost înlăturată și apărarea inculpaților, în sensul că nu cunoșteau vârsta reală a părții vătămate, probele administrate, inclusiv declarațiile inculpaților, dovedind că aceștia știau că partea vătămată are aproximativ 14 ani. În baza acestor considerente, Curtea de Apel Galați, prin Decizia penală nr. 40/ A din 2 decembrie 2009 a admis apelurile inculpaților și a luat act de retragerea apelului declarat de partea vătămată. A desființat în parte sentința penală apelată și, rejudecând, a redus pedeapsa aplicată inculpatului D.G. pentru viol de la 6 ani închisoare la 5 ani închisoare, stabilind că în final, ca efect al contopirii cu pedeapsa dintr-o condamnare anterioară, acesta are de executat o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare.

Pentru inculpații D.R.C. și R.M. a făcut aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. și a redus pedepsele aplicate acestora de la 6 ani la 4 ani închisoare, dispunând, în baza art. 86 1 și art. 110 C. pen., suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor pe o durată de 5 ani și 6 luni, cu măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86 3 C. pen. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței. Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații D.R.C. și R.M., reiterând criticile formulate în apel și solicitând, în principal, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de viol în infracțiunea de act sexual cu un minor și achitarea pentru această infracțiune întrucât nu au cunoscut vârsta reală a părții vătămate.

În subsidiar s-a solicitat reindividualizarea pedepselor în sensul suspendării condiționate a executării acestora. În drept, s-au invocat cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 17 și 14 C. proc. pen. Recursurile sunt neîntemeiate. Înalta Curte, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate de recurenți și în conformitate cu dispozițiile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică. Prima critică formulată de inculpați în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17 C. proc. pen. nu este fondată. Apărările inculpaților, în sensul că partea vătămată a fost de acord să întrețină raporturi sexuale și că inițiativa a aparținut acestuia sunt nefondate, nefiind susținute de probele administrate în cauză.

Astfel, fiind audiat, în faza de urmărire penală, la judecarea cauzei și la judecarea cauzei în apel, partea vătămată V.C.C. a susținut în mod constant că nu a fost de acord cu propunerea inculpaților de a întreține relații sexuale, însă la insistențele acestora care l-au amenințat că îl vor bate și-l vor arunca de la etaj, a acceptat și a întreținut relații sexuale orale și anale cu toți cei patru inculpați. În declarația dată pe data de 17 mai 2005, deci la numai o zi de la săvârșirea faptelor, partea vătămată a arătat că inculpații au profitat de el deoarece este bolnav, având diagnosticul de retard mintal și se afla în evidența Spitalului de Copii Galați. Audiat la judecarea cauzei în fond, a susținut că inculpatul I.C.

i-a cerut să meargă cu ei și să întrețină relații sexuale, amenințându-l că dacă va refuza, îl vor bate. Arată că a fost dus cu forța în scara blocului, loc în care constrâns fiind, a întreținut raporturi sexuale cu cei patru inculpați. A declarat că, înainte de a întreține relații sexuale a fost lovit cu palma de către inculpatul D.R., că nu a pretins și nu i s-au promis bani. Declarația părții vătămate se coroborează cu cea a reprezentantului legal al acestuia - tatăl V.V. - căruia acesta i-a povestit, a doua zi după ce se sesizase și conducerea școlii la care studia inculpatul, că patru tineri l-au abuzat sexual, forțându-l să întrețină cu ei raporturi sexuale orale și anale. A precizat acesta că în seara de 16 mai 2006, când fiul său a venit la domiciliu, a observat că era murdar de verdeață pe mâneca cămășii și de var și ciment pe vestă și avea pantalonii mototoliți.

De asemenea, a observat că avea pielea capului crăpată, iar pe față, în zona tâmplei avea zgârieturi. În același sens a fost și declarația martorei G.I. - concubina tatălui părții vătămate, care a precizat că în seara zilei de 16 mai 2005, când aceasta s-a întors acasă, a văzut că avea atât pantalonul, cât și chiloții murdari; de asemenea, în cursul aceleiași seri l-a văzut pe acesta supărat. Martora a precizat că a doua zi a aflat despre cele petrecute de la conducerea școlii, iar ulterior, din relatările părții vătămate, acesta i-a precizat că a fost forțat, ba chiar și amenințat că va fi aruncat de sus. Relevantă sub acest aspect este declarația părții responsabile civilmente D.C. care, la judecarea cauzei în fond, a declarat că a aflat de la fiul său că a acceptat să întrețină relații sexuale cu partea vătămată întrucât a fost amenințat de inculpatul I.M.C.

că în caz contrar va fi bătut. Această declarație se coroborează cu declarația dată de partea vătămată la judecarea cauzei în apel, când a relatat că nu a putut cere ajutorul inculpatului D.G., deoarece și acesta a fost amenințat de către inculpatul I.M.C. De asemenea, relevante sub acest aspect sunt declarațiile martorilor G.N. și M.E., care au arătat că în momentul în care au văzut ce se întâmplă, s-au speriat și au coborât la parter, martora M.E. declarând și faptul că a doua zi partea vătămată i-a povestit că a fost forțată de cei patru inculpați. Susținerile inculpaților în sensul că au discutat cu partea vătămată și că aceasta ar fi fost de acord să întrețină raporturi sexuale încă din timpul deplasării pe stradă contra unei sume de bani, sunt infirmate de probele administrate în cauză.

Astfel, din declarațiile martorelor G.N. și M.E. rezultă că discuția inițială a fost să meargă să se plimbe în parcul de la inelul de rocadă și că, abia în momentul în care au ajuns în intersecție, inculpatul D.R. le-a propus să meargă în blocul în construcție. Cele două martore nu au confirmat că ar fi auzit vreo discuție între inculpați și partea vătămată cu privire la eventuale relații sexuale, ceea ce înseamnă că aceste discuții s-au purtat numai între inculpați. Este greu de crezut că în condițiile în care partea vătămată ar fi acceptat să întrețină relații sexuale contra unei sume de bani și inculpații au declarat că nu s-a plătit această sumă, partea vătămată nu ar fi pretins plata acestei sume în prezența martorelor G.N.

și M.E. Faptul că partea vătămată nu a avut inițiativa și nu a fost de acord să întrețină relații sexuale este confirmat și de contradicțiile existente între declarațiile inculpaților. Astfel, inculpatul D.G. a declarat că a fost întrebat de către ceilalți trei inculpați dacă partea vătămată obișnuiește să întrețină relații sexuale anale și orale, a răspuns că nu știe, însă l-a întrebat și acesta a acceptat. Inculpatul I.M.C. a declarat că partea vătămată a fost convinsă de către inculpatul D.R.C. Inculpatul D.R.C. a declarat că discuțiile au existat între partea vătămată care a discutat cu inculpatul R.M., că inițial el a rămas cu fetele și că ulterior a fost strigat de către inculpatul D.G., iar inculpatul R.M.

a susținut că propunerea a venit din partea inculpatului D.G. În condițiile în care partea vătămată V.C.C. era de unul singur, avea doar vârsta de 13 ani și 9 luni, iar inculpații erau în număr de 4 și aveau vârste cuprinse între 15 ani și 3 luni și 17 ani și 6 luni, faptele au fost săvârșite într-un bloc în construcție și în care nici inculpații, nici martorele și nici partea vătămată nu au confirmat existența unor muncitori, deci în condiții improprii de a cere ajutorul cuiva, ținând cont și de faptul că partea vătămată prezenta retard mintal, este evident că partea vătămată nu a avut nici măcar reprezentarea cu ceea ce semnifică, biologic și moral, un act sexual pentru a putea lua o hotărâre în deplină cunoștință.

Este evident că, în aceste condiții, partea vătămată a acceptat să întrețină relații sexuale orale și anale cu inculpații, numai datorită faptului că partea vătămată a fost amenințată cu bătaia și că va fi aruncată de la etaj. Nici apărările inculpaților că nu au cunoscut vârsta reală a părții vătămate nu sunt fondate, aceștia declarând inițial, la urmărirea penală, că o cunoșteau pe partea vătămată și știau că are aproximativ 14 ani. Înalta Curte apreciază, de asemenea, că nici critica subsidiară formulată de inculpați în baza cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. (individualizarea pedepselor) nu este fondată. Opțiunea instanței de apel de a dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor este pe deplin justificată de necesitatea ca reinserția socială a inculpaților să fie atent urmărită și coordonată, pentru a se preîntâmpina orice posibilă abatere a acestora către o conduită antisocială.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați, cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu pentru recurentul inculpat R.M. urmând a fi avansat din fondul M.J.L.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații R.M. și D.R.C. împotriva Deciziei penale nr. 40/ A din 2 decembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția de minori și familie. Obligă recurentul inculpat R.M. la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C. Obligă recurentul inculpat D.R.C. la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2010.