ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 208/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 208/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
acestei instanțe, petenta SC M.T.S. SRL a solicitat, în contradictoriu cu
intimata SC M.T.S. SRL revizuirea deciziei nr. 1189 din 4 august 2010,
pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ
și fiscal, în dosarul nr. 2536./281/2010.
Motivând cererea de revizuire, petenta arată că
decizia atacată și decizia nr. 57 din 8 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul
Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr. 12593./281/2009
sunt potrivnice și privesc aceleași părți, având aceeași calitate.
Se mai arată că prin decizia nr. 57 din 8
aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul Prahova s-a admis recursul declarat de
petenta din prezenta cauză împotriva încheierii de ședință din data de 3
noiembrie 2009 prin care se dispusese înființarea popririi asigurătorii asupra
sumei de 97.098,60 lei la terțul poprit U.T. Ploiești, s-a casat încheierea,
iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la Judecătoria Ploiești.
Ulterior s-a mai formulat o nouă cerere de
înființare a popririi asigurătorii de către aceeași creditoare (intimata din
prezenta cauză) ce a fost soluționată irevocabil prin decizia nr. 1189 din 4
august 2010, decizie prin care s-a respins recursul declarat de pârâta SC
M.T.S. SRL, împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 14 iunie 2010
de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta SC D. SA și terțul
poprit B.U.T.B. Ploiești, încheiere prin care, Tribunalul Prahova a dispus
înființarea unei popriri asigurătorii până la concurența sumei de 234.696,81
lei, asupra disponibilităților bănești deținute de debitoare la terțul poprit B.U.T.B.
Ploiești.
Revizuenta mai arată că ambele cauze au avut
același obiect, respectiv înființarea popririi asigurătorii (fiind modificată
doar câtimea sumei ce a făcut obiectul măsurilor dispuse), aceleași părți cu
aceeași calitate procesuală, respectiv SC D. SA - în calitate de creditoare,
iar SC M.T.S. SRL – în calitate de debitoare și U.T.B. Ploiești – în calitate
de terț poprit.
Revizuenta își justifică prezentul
demers judiciar prin aceea Tribunalul Prahova, ca instanță de recurs, a reținut
că înființarea popririi este condiționată de stabilirea unei cauțiuni anterior
admiterii cererii, iar ca instanță de fond a stabilit înființarea popririi
asigurătorii cu plata ulterioară a cauțiunii. Mai mult, se arată că instanța de
recurs - Curtea de apel – a reținut că nu există o condiționare a înființării
măsurii asigurătorii de plata anticipată a cauțiunii.
Analizând cele două decizii invocate
de revizuentă ca fiind pretins potrivnice prin prisma motivelor invocate și a
prevederilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Cererea revizuentei este întemeiată pe dispozițiile art. 322
pct. 7 C. proc. civ. potrivit cu care – revizuirea unei hotărâri (...) date de
o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere și atunci când
există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de
grade diferite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având
aceeași calitate.
Rațiunea prevederilor enunțate
constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului
judecat, în situația în care instanțele au pronunțat soluții contrare, în
dosare diferite, având același obiect, cauză și părți.
Pentru
a avea incidență aceste prevederi, respectiv pentru existența hotărârilor
potrivnice, trebuiesc a fi îndeplinite cumulativ mai multe condiții și anume:
să fie vorba de două hotărâri definitive, să fie date de instanțe de același
grad sau de grade diferite, în una și aceeași pricină dar în dosare diferite,
să fie vorba de același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți, având
aceeași calitate.
De
asemenea, atunci când cele două hotărâri potrivnice sunt date de instanțe de
recurs se impune ca hotărârile să fi antamat fondul cauzei, deoarece altfel nu
poate exista autoritate de lucru judecat și, implicit, nu se poate vorbi de
hotărâri potrivnice.
În cauza dedusă judecății, chiar
dacă cele două hotărâri evocate de revizuentă au fost pronunțate între aceleași
părți, având aceeași calitate, în una și aceeași pricină, dar în dosare
diferite, nu este îndeplinită condiția ca hotărârile să fi evocat fondul
întrucât prin decizia nr. 57 din 8 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul
Prahova s-a admis recursul împotriva încheierii de ședință din data de 3
noiembrie 2009, cauza fiind trimisă spre rejudecare, iar prin decizia nr. 1189
din 4 august 2010 s-a respins recursul declarat împotriva încheierii de ședință
pronunțată la data de 14 iunie 2010 de Tribunalul Prahova.
În consecință, constatând că nu sunt
îndeplinite condițiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, Înalta Curte
o va respinge ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
cererea de revizuire formulată de
revizuenta SC M.T.S. SRL Ploiești cu privire la decizia nr. 1189 din 4 august
2010, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios
administrativ și fiscal, în dosarul nr. 2536./105/2010, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi
19 ianuarie 2011.