ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 398/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 398/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față, în baza

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 118 din data

de 29 iulie 2011, pronunțată de Tribunalul Călărași, au fost admise cererile

formulate de inculpații R.A., I.V., N.C. și D.T., prin apărători, privind

soluționarea cauzei în procedura recunoașterii vinovăției prev. de art. 320

1

C. proc. pen.

În baza art. 208

alin. (1)

-209

alin. (1)

lit. a), g) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și cu aplicarea art. 37

alin. (1)

C. pen. cu referire la art. 320

1

C. proc. pen. a fost condamnat

inculpatul R.A. la 3 ani închisoare.

În baza art. 86

4

C. pen.

s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani

închisoare dispusă împotriva inculpatului R.A. prin sentința penală nr. 230 din

25 octombrie 2010 a Judecătoriei Oltenița, pedeapsă pe care inculpatul o va

executa pe lângă pedeapsa pronunțată prin prezenta sentință, inculpatul având,

astfel de executat în total 6 ani închisoare.

În baza art. 255

alin. (1)

C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și cu referire la

art. 320

1

C. proc. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la

2 ani închisoare.

În baza art. 86

4

C. pen.

s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani

închisoare dispusă împotriva inculpatului R.A. prin sentința penală nr. 230 din

25 octombrie 2010 a Judecătoriei Oltenița, pedeapsă pe care inculpatul o va

executa pe lângă pedeapsa pronunțată prin prezenta sentință, inculpatul având

de executat în total 5 ani închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen.

inculpatul R.A. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și în baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția acestuia, perioada

de la 15 aprilie 2011 la zi.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis

inculpatului R.A., pe perioada executării pedepsei, exercițiul drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la

art.2 08 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g), C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și cu referire la art. 320

1

C. proc. pen. a fost condamnat

inculpatul N.C. la 3 ani închisoare.

În baza art. 254

alin. (1)

C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la 3 ani

închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen.

inculpatul N.C. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis

inculpatului N.C., pe durata executării pedepsei pronunțată prin prezenta,

exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la

art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g), C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și cu referire la art. 320

1

C. proc. pen. a fost

condamnat inculpatul I.V. la 3 ani închisoare.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat

la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen.

inculpatul I.V. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis

inculpatului I.V., pe durata executării pedepsei pronunțată prin prezenta,

exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la

art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și cu referire la art. 320

1

C. proc. pen. a fost

condamnat inculpatul D.T. la 3 ani închisoare.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat

la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen.

inculpatul D.T. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis

inculpatului D.T., pe durata executării pedepsei pronunțată prin prezenta,

exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la

art. 208

alin. (1)

- 209 alin. (1)

lit. a), g) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat

inculpatul C.A. la 4 ani închisoare.

În baza art. 254

alin. (1)

C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la 4 ani

închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen.

inculpatul C.A. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis

inculpatului C.A., pe durata executării pedepsei pronunțată prin prezenta,

exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

A fost admisă cererea formulată de

partea civilă SC A.C. SA BUZĂU și s-a dispus obligarea în solidar a inculpaților

R.A., I.V., N.C., D.T. și C.A., și aceștia în solidar cu SC N.S. SRL la plata

sumei de 127.832,92 lei, contravaloarea cantității de floarea soarelui sustrasă

de inculpați din patrimoniul societății parte civilă.

În baza art. 118 C. pen. s-a dispus confiscarea

specială în folosul statului de la inculpatul C.A. a sumei de 2400 lei, de la

inculpatul I.V. a sumei de 2400 lei, de la inculpatul N.C. a sumei de 900 lei

și de la inculpatul D.T. a sumei de 800 lei, sume primite de aceștia cu titlu

de mită.

A fost obligat inculpatul R.A. la

plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat, pe inculpatul N.C. la

1000 lei cheltuieli judiciare către stat, pe inculpatul D.T. la 1000 lei

cheltuieli judiciare către stat, pe inculpatul I.V. la 1000 lei cheltuieli

judiciare către stat și pe inculpatul C.A. la 1000 lei cheltuieli judiciare

către stat.

În fapt,

Tribunalul a reținut că, în 4 rânduri,

în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada februarie - martie 2011,

inculpații au comis mai multe fapte penale în dauna părții civile SC A.C.V. SA

Buzău, după cum urmează:

Partea vătămată SC A.C.V. SA BUZĂU are

deschis punct de lucru la Baza Siloz Budești, în incinta căreia se află mai

multe magazii unde se depozitează cereale.

Pentru paza silozului, SC A.C.V. SA a

încheiat contractul de prestări servicii cu firma de pază SC N.S. SRL București

(contract nr. 9041 din 11 decembrie 2009).

În incinta silozului funcționează trei

posturi de pază: postul nr. 1 (punct de pază fix între orele 08,00- 17,00 și

mobil între orele 17,00-08,00) amplasat la poarta de acces persoane și

autovehicule și două posturi de pază mobile.

În luna februarie 2011, inculpații

N.C., C.A. și I.V. erau angajați ai SC N.S. SRL, desfășurându-și activitatea la

obiectivul „Baza Siloz Budești", cu următoarea amplasare: inculpatul N.C.

la postul de pază nr. 1 (acces în unitate), inculpatul C.A. la postul de pază

nr. 2, iar inculpatul I.V. la postul de pază nr. 3.

Inculpatul N.C. îl cunoștea pe

inculpatul R.A. (zis S.), întrucât locuiseră amândoi în comuna Curcani.

În luna februarie 2011, cei doi s-au

întâlnit și inculpatul R.A. i-a propus lui N.C. să-i permită să sustragă, pe

tura sa, cu autoutilitara, semințe de floarea soarelui din siloz, urmând să-i

dea acestuia și colegilor lui de tură, suma de 2.500 lei.

Inculpatul N.C. a fost de acord cu

propunerea, stabilind să discute și cu colegii lui - inculpații I.V. și C.A.

pentru a vedea dacă sunt și ei de acord.

Auzind de suma de bani ce le-ar fi

revenit (aproximativ 800 lei fiecare) și inculpații I.V. și C.A. au fost de

acord să-și încalce atribuțiile de serviciu și să-i permită inculpatului R.A.

să sustragă cereale.

Odată obținut acceptul colegilor,

inculpatul N.C. l-a sunat pe inculpatul R.A. căruia i-a spus că se poate

prezenta a doua zi, după-amiază (ora exactă urmând să i-o comunice ulterior,

după ce, și ultimul angajat al SC A.C.V. SA va părăsi incinta silozului) pentru

a sustrage floarea-soarelui.

Inculpatul R.A. a achiziționat în

acest scop saci de rafie (aproximativ 175 saci) și a luat legătura telefonic cu

martorul R.I. - administrator al SC D.I.R. I. SRL despre care aflase că

achiziționează cereale și l-a întrebat dacă este interesat să cumpere floarea

soarelui importată din Bulgaria. Martorul a fost de acord, stabilind să

plătească floarea soarelui la prețul pieței, respectiv 1,85 lei/kg.

Pe la jumătatea lunii februarie 2011,

după orele 16,00, după ce angajații SC A.C.V. SA au părăsit incinta silozului,

inculpatul N.C. l-a contactat pe inculpatul R.A., căruia i-a spus că poate veni

să sustragă floarea soarelui.

Inculpatul R.A. i-a luat pe N.G.,

P.F., L.F. și L.V. - persoane cu situație materială și personală modestă,

lucrând ca zilieri la diverse persoane și care, în schimbul sumei de câte 100

lei, au fost de acord să-l ajute la încărcarea și apoi, la descărcarea

cerealelor.

Inculpatul R.A. i-a luat pe cei patru

învinuiți arătați mai sus din comuna Curcani, pe care i-a urcat în spatele

autoutilitarei și s-a deplasat la Budești, la siloz, unde, la poarta de acces

în unitate era așteptat de inculpații N.C. și I.V.

Inculpatul N.C. i-a deschis poarta de

acces, după ce anterior, inculpatul C.A. a întrerupt sistemul de supraveghere

video al incintei (panoul de comandă aflându-se la postul de pază nr. 2 unde se

afla inculpatul C.A.). Inculpatul I.V. a urcat în dreapta inculpatului R.A. și

l-a condus pe acesta la magazia nr.3 unde știau că erau depozitate cantități

mari de floarea soarelui.

Ajunși la poarta de intrare în magazia

nr.3, aceasta era deja deschisă de către inculpatul C.A., astfel că inculpatul

R.A. a intrat cu autoutilitara în magazie.

Inculpații C.A. și I.V. au deschis ușa

magaziei și au pus lacătul de formă la ușă, după care C.A. a repornit sistemul

de supraveghere video.

Inculpatul R.A. împreună cu învinuiții

N.G., P.F., L.F. și L.V. au început să încarce sacii cu floarea soarelui în

autoutilitară.

Inculpatul N.C. ținea legătura cu

inculpatul R.A. pentru a ști când termină de încărcat.

În momentul în care inculpatul R.A. a

anunțat că a terminat încărcarea, prin stația de emisie-recepție, învinuitul

N.C. l-a anunțat din nou pe C.A. să oprească sistemul de supraveghere video,

după care N.C. s-a deplasat în magazia nr. 3, unde inculpatul R.A. i-a dat

paznicului suma de 2.500 lei pe care urma să o împartă cu ceilalți doi paznici.

În continuare, inculpatul R.A. s-a

urcat la volanul autoutilitarei iar cei patru învinuiți, care l-au ajutat la

încărcat, s-au urcat, de această dată în dreapta lângă el, autoutilitara fiind

încărcată cu saci.

La poarta de acces în unitate erau

așteptați de inculpatul I.V. care le-a deschis poarta pentru a putea părăsi

incinta silozului.

După ieșirea autoutilitarei,

inculpatul N.C. a închis din nou ușa magaziei nr. 3 și, ajuns la post i-a cerut

prin sistemul de emisie-recepție, inculpatului C.A., să repornească sistemul de

supraveghere video.

După plecarea inculpatului R.A.,

inculpatul N.C. le-a dat banii primiți de la R.A. și colegilor săi - inculpații

C.A. și I.V., câte 800 lei/fiecare.

Cu autoutilitara plină de

floarea-soarelui, inculpatul R.A. s-a deplasat în comuna Chirnogi, la depozitul

martorului R.I.

Aici, au urcat autovehiculul plin pe

cântar, apoi inculpatul R.A. împreună cu învinuiții N.G., P.F., L.F. și L.V. au

descărcat sacii în depozit.

După descărcarea sacilor, au cântărit

ulterior autovehiculul gol pentru a stabili cantitatea de floarea-soarelui

adusă, rezultând aproximativ 4 tone.

Martorul R.I. i-a dat pe loc

inculpatului R.A. contravaloarea cerealelor (aproximativ 7000-8000 lei).

După descărcarea sacilor, inculpatul

R.A. i-a dus pe învinuiții N.G., P.F., L.F. și L.V. înapoi, în comuna Curcani

și le-a dat acestora din urmă câte 100 lei/fiecare pentru ajutorul acordat.

După aproximativ o săptămână, tot în

luna februarie, înainte de data de 21 februarie 2011, inculpatul R.A. a luat

iar legătura cu inculpatul N.C. și au stabilit, de comun acord, să meargă

pentru a mai sustrage floarea soarelui.

Și de această dată, s-a procedat de

aceeași manieră ca și prima dată, paznicii împărțind banii primiți de la

inculpatul R.A.

În aceeași zi, inculpatul C.A. a

observat că sigiliul de la ușa unei hale era rupt, probabil din cauza vântului.

Inculpatul C.A. a relevat acest aspect

inculpatului N.C. care, fiind la poarta nr. 1, avea obligația raportării

incidentelor.

Deși sigiliul rupt aparținea unei alte

magazii și nu celei de unde se sustrăgea floarea soarelui, inculpatul N.C. nu a

raportat incidentul, întrucât chiar în acea zi fusese la furat inculpatul

R.A.(zis S.) și nu dorea să riște să se facă investigații.

Echipa de paznici care a preluat tura,

a observat sigiliul rupt și a raportat incidentul astfel că reprezentanții SC

N.S. SRL l-au întrebat pe N.C. de ce nu a raportat situația, în urma

discuțiilor purtate, inculpatul N.C. hotărându-se să-și dea demisia.

In urma demisiei inculpatului N.C., SC

N.S. l-a angajat pe inculpatul D.T., care a fost pus să facă de pază la postul

nr. 3 iar inculpatul I.V. a fost mutat la postul de pază nr. 1.

Întrucât avea nevoie de bani, având o

situație materială grea, inculpatul I.V. s-a hotărât să-l contacteze pe

inculpatul R.A. pentru a continua practica anterioară.

Inculpatul I.V. a vorbit cu inculpații

C.A. și D.T., aceștia fiind de acord, astfel că l-a sunat pe R.A. căruia i-a

spus că poate veni să sustragă floarea soarelui.

Conform înțelegerii, la începutul

lunii martie 2011, inculpatul R.A., însoțit de N.G., P.F., L.F. și L.V., a

venit la Baza Siloz Budești aparținând SC A.C.V. SA după amiază, după

terminarea orelor de program.

Inculpatul R.A. era așteptat la poarta

de acces în unitate de inculpații I.V. și D.T.

La apropierea autoutilitarei, inculpatul

I.V. l-a anunțat pe inculpatul C.A., prin stația de emisie recepție să oprească

sistemul de supraveghere video.

Inculpatul I.V. a deschis porțile

autoutilitarei, inculpatul R.A. a pătruns în incintă, a oprit autoutilitara

pentru a urca inculpatul D.T. care i-a condus până la magazia nr. 3.

După intrarea mașinii în magazie,

inculpatul D.T. a închis ușa și l-a anunțat pe inculpatul I.V. care, la rândul

său, l-a anunțat pe inculpatul C.A. să redeschidă sistemul de supraveghere

video.

După terminarea încărcatului,

inculpatul I.V. a primit de la inculpatul R.A. suma de 2500 lei, după care,

acesta din urmă a părăsit incinta silozului, nu înainte ca inculpatul C.A. să

oprească sistemul de supraveghere video.

Și de această dată inculpatul R.A. a

vândut cerealele la SC D.D.R. SRL obținând suma de 7.000 - 8.000 lei.

Inculpatul I.V. a împărțit banii

primiți de la inculpatul R.A., dându-le și inculpaților C.A. și D.T. câte 800

lei/fiecare.

Pe data de 30 martie 2011, inculpatul

R.A. a venit din nou la Baza Siloz Budești pentru a sustrage cereale, conform

înțelegerii avute cu agenții de pază.

În acea seară însă, organele de

poliție din cadrul Poliției Orașului Budești efectuau o pândă pentru a stabili

dacă se sustrag cereale din siloz, aceștia primind informații în acest sens.

După intrarea autoutilitarei în

magazia nr. 3, inculpatul C.A. a ieșit din incinta silozului, la solicitarea

inculpatul I.V., pentru a verifica zona.

În apropierea silozului, acesta a fost

oprit de organele de poliție care l-au întrebat dacă există în siloz vreo

mașină care încarcă cereale. Inculpatul a confirmat, astfel că organele de

poliție au pătruns în siloz și, în magazia nr.3 au găsit autoutilitara cu

numărul de înmatriculare și pe inculpatul R.A. împreună cu N.G., P.F., L.F. și

L.V. care încărcau floarea soarelui.

În autoutilitară erau deja încărcați

150 de saci plini cu floarea soarelui, 2 saci plini cu floarea-soarelui au fost

găsiți lângă autoutilitară precum și alți 26 de saci goi.

În urma cântăririi sacilor plini cu

floarea - soarelui, a rezultat cantitatea de 4.060 kg floarea soarelui.

La termenul din data de 28 iulie 2011,

inculpații R.A., I.V., N.C. și D.T. au solicitat judecarea cauzei în procedura

prevăzută de art. 320

1

C. proc. pen. recunoscând în totalitate

faptele reținute în sarcina lor și însușindu-și probatoriile administrate în

faza de urmărire penală fără obiecțiuni.

Inculpatul C.A. nu s-a prezentat în

instanță, nu a putut fi interogat astfel că în sarcina acestuia s-a reținut

participația sa penală la toate faptele reținute în rechizitoriu, urmând a fi

condamnat.

Pentru inculpații care au recunoscut

faptele s-au aplicat dispozițiile Legii nr. 202/2010 însă la individualizarea pedepselor

si modalitatea de executare a acestora, instanța a avut în vedere modul în care

inculpații au conceput săvârșirea faptelor, calitatea de paznici pentru unii

dintre ei și prejudiciul foarte mare produs în dauna părții civile,

apreciindu-se că pedepsele aplicate nu pot fi executate decât în regim de

detenție.

Și pentru inculpatul C.A. instanța a

avut în vedere aceleași considerente la individualizarea pedepsei si la

modalitatea de executate a acesteia.

Soluționând latura civilă a cauzei,

instanța a obligat inculpații în solidar la acoperirea prejudiciului așa cum

este precizat prin adresa nr. 6515 din 30 iunie 2011, întrucât adresa nr. 3258

din 31 martie 2011 emisă de partea civilă și consemnată în rechizitoriu se

referă doar la contravaloarea parțială a prejudiciului, respectiv la ultima

infracțiune de furt, ocazie cu care s-a sustras cantitatea de 4060 kg floarea

soarelui, inculpații fiind obligați să acopere, așa cum s-a precizat mai sus,

întregul prejudiciul creat în patrimoniul părții civile.

Sumele primite cu titlu de mită de

inculpați, au fost confiscate în folosul statului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat

apel inculpații I.V., D.T., N.C., R.A. și parte responsabilă civilmente S.C

N.S. S.R.L.

Inculpații au criticat sentința pentru

netemeinicie, sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor și a

modalității de executare( cu excepția inculpatului R.A.), solicitând reducerea

cuantumului acestora și aplicarea dispozițiilor art. 81 sau art. 86

1

C. pen. În privința laturii civile, inculpații au considerat că prima instanță

a evaluat în mod greșit prejudiciul produs părții civile SC A.C.V. SA BUZĂU,

din materialul probator administrat rezultând că a fost sustrasă cantitatea de

12 tone de floarea soarelui, respectiv nu a ținut seama de faptul că N.C. și

D.T. nu au participat la toate actele materiale de furt calificat.

Motivele invocate de partea

responsabilă civilmente S.C N.S. S.R.L. au vizat aceleași aspecte în privința

laturii civile, în plus solicitând să fie obligată la repararea prejudiciului

în solidar doar cu inculpații care au avut calitatea de angajați ai societății

de pază și doar pentru cotele lor cumulate din valoarea prejudiciului,

considerând că se impune obligarea cu prioritate a acestora la plata

despăgubirilor, reținând beneficiul de discuție în favoarea părții responsabile

civilmente.

Prin decizia penală nr. 349/A din 18

noiembrie 2011, Curtea de Apel București a admis apelurile declarate de

inculpații R.A., I.V., N.C. și D.T., respectiv de partea responsabilă

civilmente SC N.S. SRL, împotriva sentinței penale nr. 118 din 29 iulie 2011,

pronunțată de Tribunalul Călărași și a extins efectele pentru inculpatul C.A.

A fost desființată în parte sentința

apelată și în rejudecare au fost reduse pedepsele aplicate inculpaților D.T.,

N.C. și I.V. și schimbate modalitatea de executare astfel.

I. Î

n baza art. 26 C. pen. raportat la

art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., a condamnat pe

inculpatul D.T. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., a

condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit.

b) C. pen., a aplicat inculpatului D.T. pedeapsa de 2 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

71-64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

Conform art. 81 alin. (1) C. pen. cu

referire la art. 71 alin. ultim C. pen., a suspendat condiționat executarea

pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 4 ani,

stabilit potrivit art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen., a

atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 C. pen.

privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

II. Î

n baza art. 26 C. pen., raportat la

art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 320 indice 1 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul

N.C. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., a

condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit.

b) C. pen., a aplicat inculpatului N.C. pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

7l-64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În temeiul art. 86

1

și art.

86

2

C. pen., a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o

durată de 5 ani ce reprezintă termen de încercare.

Pe durata termenului de încercare,

inculpatul va respecta măsurile de supraveghere prev. de art. 86

3

alin. (1) C. pen. și anume:

a) să se prezinte la Serviciul de

protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă

Tribunalul Călărași, la datele fixate de această instituție;

b) să anunțe în prealabil orice

schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

d)

să comunice informații de natură a

putea fi controlate mijloacele sale de existentă.

În baza art. 359 C. proc. pen., a

atras atenția asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., a căror

nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., a

suspendat executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării executării

pedepsei.

III. În baza art. 26 C. pen., raportat

la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 320 indice 1 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul

I.V. la pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., a

condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare.

In temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit.

b) C. pen., a aplicat inculpatului I.V. pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

71-64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

In temeiul art. 86

1

și art.

86

2

C. pen., a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o

durată de 5 ani și 6 luni ce reprezintă termen de încercare.

Pe durata termenului de încercare,

inculpatul va respecta măsurile de supraveghere prev. de art. 86 alin. (1) C.

pen. și anume:

a) să se prezinte la Serviciul de

protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă

Tribunalul Călărași, la datele fixate de această instituție;

b) să anunțe în prealabil orice

schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

d)

să comunice informații de natură a

putea fi controlate mijloacele sale de existentă.

În baza art. 359 C. proc. pen., a

atras atenția asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., a căror

nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., a

suspendat executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării executării

pedepsei.

IV. Î

n baza art. 26 C. pen., raportat la

art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.A. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la

pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit.

b) C. pen., a aplicat inculpatului C.A. pedeapsa de 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

7l-64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În temeiul art. 86

1

și art.

86

2

C. pen., a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o

durată de 6 ani ce reprezintă termen de încercare.

Pe durata termenului de încercare,

inculpatul va respecta măsurile de supraveghere prev. de art. 86

3

alin. (1) C. pen. și anume:

a) să se prezinte la Serviciul de

protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă

Tribunalul Călărași, la datele fixate de această instituție;

b) să anunțe în prealabil orice

schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)

să comunice și să justifice schimbarea

locului de muncă;

d)

să comunice informații de natură a

putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., a

atras atenția asupra, dispozițiilor art. 86

4

C. pen., a căror

nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., a

suspendat executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării executării

pedepsei.

V.

În baza art. 14 raportat la art. 346

alin. (1) C. proc. pen., a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea

civilă SC A.C.V. SA BUZĂU.

Au fost obligați în solidar inculpații

N.C., I.V., C.A. și R.A., iar inculpații N.C., I.V., C.A. în solidar și cu

partea responsabilă civilmente SC N.S. SRL la plata sumei de 14116,8 lei către

partea civilă SC A.C.V. SA BUZĂU, reprezentând despăgubiri materiale.

Au fost obligați în solidar inculpații

D.T., I.V., C.A. și R.A., iar inculpații D.T., I.V., C.A. în solidar și cu

partea responsabilă civilmente SC N.S. SRL la plata sumei de 7058,4 lei, către

partea civilă SC A.C.V. SA BUZĂU, reprezentând despăgubiri materiale.

Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

S-a dedus prevenția inculpatului R.A.,

de la 15 aprilie 2011, la zi și s-a menținut starea de arest preventiv a

acestuia.

Pentru a decide astfel instanța de

apel a apreciat că prima instanță a reținut corect că acuzarea a făcut pe

deplin dovada situației de fapt expuse în actul de sesizare, din materialul

probator administrat în cauză rezultând indubitabil că, în perioada februarie -

martie 2011, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul R.A., cu

complicitatea agenților de pază I.V., N.C., D.T. și C.A., a comis 4 acte

materiale de furt calificat (ultimul rămas în faza de tentativă) în dauna părții

vătămate SC A.C.V. SA, sustrăgând din depozitul societății cantitatea totală de

12 tone de semințe floarea soarelui, Ruse oferind paznicilor sume de bani pe

care aceștia le-au primit pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu.

În privința rezultatului produs,

instanța fondului a constatat însă în mod eronat că patrimoniul SC A.C.V. SA a

fost diminuat cu suma de 127 832,92 lei, reprezentând contravaloarea cantității

de 72 443 kg. semințe floarea soarelui.

Așa cum s-a reținut și prin

rechizitoriu, la fiecare dintre cele trei acțiuni (consumarea celui de-al

patrulea act material a fost întreruptă de intervenția organelor de poliție) inculpatul

R.A. a sustras câte 4 tone semințe de floarea soarelui, de fiecare dată

cantitatea fiind vândută martorului R.I. la prețul pieței de 1,80 lei/kg,

astfel cum rezultă din declarațiile inculpatului și martorului, neexistând

probe care să conducă la ipoteza că prejudiciul cauzat în aceste împrejurări

este cel menționat de reprezentanții părții vătămate.

De asemenea, și critica privind

individualizarea pedepselor, formulată de inculpații I.V., N.C. și D.T. este

fondată, prima instanță neluând în considerare rolul și contribuția fiecăruia

dintre inculpați în activitatea infracțională, numărul actelor materiale la

care au participat, beneficiul realizat, circumstanțele personale ale acestora,

prejudiciul real cauzat părții vătămate.

Astfel, inculpatul D.T. a participat

doar la ultimele două acte materiale de furt, ultimul rămânând în faza de

tentativă, nu are antecedente penale, este căsătorit, are în întreținere doi

copii minori, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal și a

achitat o parte din prejudiciu, în sumă de 3500 lei, conform recipisei de

consemnare nr. 351851/l (fila74).

Inculpatul N.C. a fost implicat în

primele două acte materiale de furt, este necunoscut cu antecedente penale, a

avut o conduită corespunzătoare pe parcursul procesului penal dar și înainte de

comiterea infracțiunii, astfel cum rezultă din caracterizarea întocmită de

Primăria Curcani, județul Călărași.

Inculpații I.V. și C.A. au participat

la întreaga activitate infracțională, sunt la primul conflict cu legea penală,

Ivan are loc de muncă și se află în relații bune cu membrii comunității din

care provine, conform caracterizării realizate de Primăria orașului Budești, a

recunoscut săvârșirea faptei; deși inculpatul Constantin a lipsit de la

judecată, fiind plecat în străinătate, acesta a colaborat pe parcursul

urmăririi penale cu organele de anchetă contribuind, alături de ceilalți inculpați,

la clarificarea situației de fapt.

Așadar, Curtea a apreciat că se impune

o reducere a pedepselor aplicate acestor inculpați, în mod diferențiat,

raportat la elemente sus menționate, fără însă a reține circumstanțele

atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b) și c) C. pen.( având în vedere

împrejurările și modalitatea în care au fost comise faptele) considerând că

scopul pedepsei, așa cum este reglementat la art. 52 C. pen., poate fi atins și

fără privare de libertate, urmând să dispună aplicarea dispozițiilor art. 81 C.

pen. față de inculpatul D. și art. 86

1

C. pen. în privința

inculpaților N., I. și C.

În opinia Curții, prin stabilirea

pedepselor aplicate inculpatului R.A. spre minimul special, acesta a beneficiat

de suficientă clemență , în condițiile în care este recidivist, a fost

inițiatorul și principalul beneficiar al activității infracționale, aspecte ce

reliefează o periculozitate sporită a inculpatului, critica formulată de

apelant pe acest aspect fiind neîntemeiată.

În ce privește latura civilă, în

considerarea celor anterior expuse, Curtea a constatat că prejudiciul total

cauzat părții civile prin faptele ilicite săvârșite de inculpați se ridică la

suma de 21 175,2 lei și reprezintă contravaloarea cantității de 12 tone semințe

de floarea soarelui, luând în considerare prețul mediu de 1,7646 lei/kg, astfel

cum rezultă din adresa nr. 6515 din 30 iunie 2011 emisă de SC A.C.V. SA .

Ținând seama de principiile

răspunderii civile delictuale ce guvernează acțiunea civilă exercitată în

cadrul procesului penal, în mod greșit prima instanță a obligat în solidar pe

inculpații N.C. și D.T. la repararea întregului prejudiciu în condițiile în

care aceștia nu au participat la toate actele materiale de furt calificat.

Astfel, inculpatul N.C. a participat alături

de inculpații I.V., C.A. și R.A. doar la primele două fapte ilicite prin care

s-a produs un prejudiciu de 14116,8 lei, iar inculpatul D.T., împreună cu I.V.,

C.A. și R.A., la ultimele două acte materiale de furt, ultimul rămânând în faza

de tentativă, fiind cauzată o pagubă evaluată la suma de 7058,4 lei, conform

criteriilor mai sus prezentate.

De asemenea, în raport de regula ce

decurge din prevederile art. 1000 alin. (3) C. civ., conform căreia comitentul

este garantul propriului prepus, în mod eronat instanța a obligat partea

responsabilă civilmente în solidar și cu inculpatul R.A. la plata

despăgubirilor, în condițiile în care acesta nu era angajat al societății

respective.

Potrivit aceluiași principiu, partea

civilă are posibilitatea de a se adresa, la alegerea sa, pentru întreaga

despăgubire, fie comitentului, fie comitentului și prepusului deodată ori

succesiv, fie numai prepusului, partea responsabilă civilmente neputând invoca,

în speță, beneficiul de discuție, având însă dreptul de a se regresa pentru

eventualele sume pe care le va plăti, împotriva inculpaților I.V., C.A., N.C.

și D.T. ținându-se seama, în faza de executare a dispozițiilor civile, de suma

achitată de D.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul R.A. solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei atacate

pentru motivele expuse în partea introductivă a acestei hotărâri.

Examinând recursul declarat prin

prisma dispozițiilor legale, Înalta Curte constată că este nefondat pentru

următoarele considerente:

Potrivit art. 385

9

pct. 14

C. proc. pen. hotărârile judecătorești sunt supuse casării când s-au aplicat

pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în

alte limite decât cele prevăzute de lege.

Înalta Curte constată că în cauză s-a

făcut de către instanțele de fond și de apel o interpretare judicioasă a

probelor administrate și o analiză corespunzătoare a acestora, reținându-se

corect situația de fapt, vinovăția inculpatului cât și încadrarea juridică a

faptelor penale săvârșite.

Vinovăția inculpatului a fost pe

deplin dovedită de întreg materialul probator administrat în cauză relevante

fiind chiar declarațiile de recunoaștere din faza de urmărire penală precum și

declarația acestuia prin care a solicitat să i se aplice dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen.

Referitor la pedeapsa de 3 ani

aplicată inculpatului și menținută de instanța de apel, pentru infracțiunile de

furt și 2 ani închisoare pentru infracțiunea de dare de mită, Înalta Curte

apreciază că, față de natura și gravitatea faptelor comise, a circumstanțelor

reale de săvârșire a acestora și a celor personale ale inculpatului( acesta

fiind anterior condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare) pedeapsa închisorii

este aptă să conducă la realizarea scopului sancțiunii, astfel după cum este

reglementat de art. 52 C. pen., contribuind la reeducarea inculpatului, la

formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept , regulile

de conviețuire socială și principiile morale.

Sub aspectul individualizării pedepsei

rezultante ce a fost aplicată inculpatului, se constată că, atât instanța de

fond cât și cea de apel au reținut corect că nu se impune reținerea

circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen. și reducerea

cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile

comise.

În conformitate cu dispozițiile art.

52 C. pen. pedeapsa este deopotrivă un mijloc de constrângere dar și de

reeducare a celui condamnat, având un rol preventiv-educativ. Ca măsură de

constrângere pedeapsa pe lângă scopul represiv trebuie să reflecte dezaprobarea

legală și judiciară, atât cu privire la faptele penale, cât și în ceea ce

privește comportamentul inculpatului.

Prin urmare, pedeapsa, atât sub

aspectul cuantumului cât și al modalității de executare, trebuie individualizată

astfel încât să îl convingă pe inculpat de necesitatea respectării legii penale

și să-l determine pe viitor să nu comită fapte penale. Astfel, atunci când

aplică pedeapsa, instanța de judecată trebuie să țină seama atât de elementele

ce țin de materialitatea faptelor în sine, cât și de datele referitoare la

persoana inculpatului, numai examinate împreună aceste aspecte putând conduce

la stabilirea în concret a periculozității sociale a celui pe care pedeapsa

este chemată să-l reeduce.

Sub acest aspect, Înalta Curte

constată că elementele legate de fapte și de persoana inculpatului au fost

corect valorificate de instanțele anterioare în procesul de individualizare a

sancțiunii penale, existența acestora justificând aplicarea unor pedepse orientate

spre minimul special pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina

inculpatului.

În baza propriului examen al actelor

și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că inculpatul R.A., anterior

comiterii infracțiunilor din prezenta cauză, a mai fost condamnat, prin

sentința penală nr. 230 din 25 octombrie 2010 a Judecătoriei Oltenița, la

pedeapsa închisorii de 3 ani cu aplicarea art. 86

1

C. pen., astfel

că inculpatul R.A. a comis faptele de furt calificat și de dare de mită în

stare de recidivă postcondamnatorie.

În aprecierea periculozității sociale

a inculpatului trebuie avut în vedere modalitatea de concepere și executare a

activității infracționale, actele dosarului relevând faptul că inițiativa în

demararea activității infracționale a aparținut acestui inculpat. în procesul

individualizării pedepsei, aceste aspecte au avut o pondere mai mare decât cele

referitoare la colaborarea cu organele de urmărire penală, care a avut loc și

ca urmare a faptului că inculpatul a fost surprins în momentul în care era deja

în incinta societății agricole și sustrăgea sacii cu cereale.

La stabilirea modalității de executare

trebuie avut în vedere atât persoana inculpatului, natura și împrejurările

comiterii faptelor, cât și gradul de pericol social al faptelor, astfel că, în

opinia Înaltei Curți, în raport de aceste criterii, numai executarea pedepsei

în regim de detenție asigură realizarea scopului preventiv educativ al acesteia

astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen. dând posibilitatea inculpatului de

a-și schimba atitudinea în raport de valorile sociale ocrotite de norma penală.

Pentru considerentele arătate, Înalta

Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a

respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.A.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul R.A. împotriva deciziei penale nr. 349/A din 18

noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 15 aprilie 2011 la

14 februarie 2012.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei,

reprezentând onorariul parțial pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 14

februarie 2012.