ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2397/2012

Asupra recursurilor penale de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 98 din 23 martie 2012 a Curții de Apel Craiova au fost admise apelurile formulate de inculpații M.V., C.M. și M.E.D. împotriva sentinței penale nr. 118 din 4 august 2011, pronunțată de Tribunalul Olt, în Dosarul nr. 2351/104/2011. A fost desființată în parte sentința penală. Au fost descontopite pedepsele aplicate inculpaților și au fost repuse în individualitate. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. art. 76 lit. c) C. pen. A condamnat pe inculpatul M.V. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen.; A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale. În baza art. 33 lit. a) C. pen. art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen.; Inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, anume 5 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară, ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap.

la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen.; A condamnat pe inculpata C.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen.; A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen.; Inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, anume 5 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară, ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen.; A condamnat pe inculpatul M.E.D. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen.; A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen.; Inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, anume 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară, ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale.

S-a menținut restul dispozițiilor sentinței penale. A fost dedusă în continuare detenția preventivă a inculpaților M.V. și C.M. de la 4 august 2011, la zi și a fost menținută starea de arest. Au fost respinse cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de către inculpații M.V. și C.M. ca nefondate. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că prin sentința penală nr. 118 din 4 august 2011 , Tribunalul Olt, în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 modif. rap. la art. 323 C. pen., a condamnat pe inculpatul M.V., la pedeapsa principală de 3 ani închisoare. În baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 modif.

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 10 ani închisoare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen. corob cu art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 modif și art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., s-a aplicat acestui inculpat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 5 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-a aplicat inculpatului M.V. pedeapsa principală cea mai grea de 10 ani închisoare, în regim de detenție conform art. 57 C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 5 ani. În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive cu privire la inculpatul M.V. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată acestui inculpat timpul reținerii și arestării preventive începând de la data de 10 martie 2011, ora 20,05, la zi. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 modif. rap. la art. 323 C. pen., a fost condamnată inculpata C.M., la pedeapsa principală de 3 ani închisoare. În baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 modif. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa principală de 10 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. corob. cu art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 modif. și art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 5 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., s-a aplicat inculpatei C.M. pedeapsa principală cea mai grea de 10 ani închisoare, în regim de detenție conform art. 57 C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani. În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatei și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive cu privire la inculpata C.M. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată acestei inculpate timpul reținerii și arestării preventive începând de la data de 10 martie 2011, ora 18,45, la zi. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 modif. rap. la art. 323 C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.E.D., la pedeapsa principală de 2 ani închisoare. În baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 modif. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. corob. cu art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 modif. și art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., s-a aplicat inculpatului M.E.D. pedeapsa principală cea mai grea de 5 ani închisoare, în regim de detenție conform art. 57 C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani. În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat acestui inculpat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a luat act că partea vătămată minoră T.I.M., asistată de reprezentanți legali-părinți, avocat din oficiu și reprezentant din cadrul Direcției Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Olt, în fața instanței de judecată nu s-a constituit parte civilă, și anterior citirii actului de sesizare a renunțat la pretențiile civile formulate pe parcursul urmăririi penale, iar părțile vătămate minore E.N.G. și G.I.M.N., asistate de reprezentanți legali-părinți, apărător ales, respectiv din oficiu și reprezentant din cadrul Direcției Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Olt, nu s-au constituit părți civile în procesul penal. În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modif.

s-a dispus confiscarea specială - măsură de siguranță în folosul statului a sumei de câte 6000 euro sau echivalentul în RON la cursul oficial de la data plății, de la fiecare dintre inculpații M.V. și C.M.; s-a dispus și confiscarea „agendei de culoare maro conținând diferite mențiuni cu privire la sume de bani în euro” și „un telefon marca N. de culoare neagră prevăzut cu acumulator” - bunuri astfel descrise și ridicate, conform procesului verbal de percheziție domiciliară încheiat de B.C.C.O. Craiova la data de 10 martie 2011, de la locuința inculpatului M.V. din orașul B. În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a menținut sechestrul asigurător asupra sumei de 290 euro - măsură dispusă prin ordonanța D.I.I.CO.T.

- Serviciul Teritorial Craiova în dosarul de urmărire penală nr. 303D/P/2010 la data de 11 martie 2011, bani ridicați de la locuința inculpatului M.V. conform procesului verbal de percheziție domiciliară menționat în paragraful anterior - încheiat la data de 10 martie de B.C.C.O. Craiova și procesului verbal încheiat de procuror din cadrul D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Craiova la data de 11 martie 2011. În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpatul M.V. a următoarelor bunuri ridicate de la locuința acestuia din orașul B., de către organele de urmărire penală conform procesului verbal de percheziție domiciliară încheiat de B.C.C.O. Craiova la data de 10 martie 2011: - „o agendă de culoare verde în care sunt menționate datorii către cunoștințe; - 11 (unsprezece) file de agendă reprezentând mențiuni cu datorii către/de la cunoștințe; - o comunicare a Judecătoriei Balș pe numele C.M.

în Dosarul nr. 2568/184 /2010- 3 (trei) file; - o citație însoțită de o cerere de majorare a pensiei de întreținere în favoarea minorului P.V.F. – 2 (două) file; - o cartelă V.; - un telefon marca S. de culoare neagră prevăzut cu acumulator și o cartelă O.; - un cuțit de culoare maronie prevăzut cu mâner”. Au fost obligați inculpații la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate pe parcursul procesului penal stabilite astfel: inculpatul M.V. la 2.000 RON, inculpata C.M. la 2.000 RON și inculpatul M.E.D. la 2.100 RON. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova nr. 303D/P/2010 din 05 mai 2011, în temeiul art. 262 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. și art. 45 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 38 C. proc. pen. s-a dispus: I. trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților M.V. și C.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup care nu este grup infracțional organizat și trafic de minori prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. și art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. II. trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului M.E.D. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup care nu este grup infracțional organizat și trafic de minori prev. și ped.

de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. și art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. III. disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de numiții M.N.C. și „M.” sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 din Legea nr. 678/2001. În cursul anului 2009 minora T.I.M. a cunoscut-o pe inculpata C.M., s-au împrietenit, iar ulterior, inculpata i-a propus să meargă împreună în Italia, unde avea două surori care puteau să-i găsească un loc de muncă, propunere formulată și în luna octombrie 2010 când partea vătămată a și acceptat-o. Inculpata C.M. a discutat și cu cealaltă parte vătămată minoră, E.N.G., prietenă a părții vătămate T.I.M., pe care a convins-o să meargă la muncă în Italia, în orașul Roma, unde urma să lucreze într-o pizzerie, iar minora T.I.M.

într-o sală de bingo; în legătură cu cheltuielile de transport din România în Italia, cazarea și masa, inculpata C.M. s-a obligat să le suporte, iar minorele urmau să-i înapoieze banii din primele salarii obținute. În ziua de 28 octombrie 2010 inculpata C.M. împreună cu părțile vătămate minore T.I.M. și E.N.G. au plecat din orașul Balș, jud. Olt cu un taxi până în mun.Craiova, jud. Dolj, iar de acolo cu un microbuz s-au deplasat până în mun. Dr.

Turnu Severin, oraș în care s-au cazat la Hotelul T. unde au ocupat împreună camera nr. x, în noaptea de 28 din 29 octombrie 2010 (cazarea inculpatei împreună cu cele două părți vătămate minore, deși inițial negată de inculpată în declarațiile date pe parcursul urmăririi penale rezultă din procesul verbal întocmit de organele de poliție în urma consultării listei cu persoanele cazate în hotel, în perioada 27-30 octombrie 2010, adresa din 25 martie 2011 eliberată de Fundația pentru Tineret M. în a cărei administrare se află Hotelul T. și fișele de anunțare a sosirii și plecării nr. A, B și C, aceleași aspecte rezultă și din declarațiile constante ale părții vătămate T.I.M. din cursul urmăririi penale și judecată, declarațiile părții vătămate E.N.G.

din cursul urmăririi penale, declarațiile inculpatei C.M. în fața instanței). A doua zi dimineața au plecat împreună de la respectivul hotel (aspect recunoscut și de inculpata C.M. în declarația dată în fața instanței), părțile vătămate T.I.M. și E.N.G. fiind scoase din țară de către inculpata C.M. care a achitat vameșilor 100 euro pentru a putea trece întrucât nu exista procură din partea părinților minorelor pentru ieșirea din țară, transportul efectuându-se cu un microbuz de culoare verde. Astfel au reușit să ajungă în Italia, la Roma unde s-au cauzat pe un platz special amenajat pentru cetățenii de etnie rromă la periferia orașului, unde timp de aproximativ o săptămână, minorele au locuit într-o baracă amenajată la numita C.Ma., sora inculpatei C.M.

A doua zi după ce au ajuns în Italia, minorele au purtat discuții cu inculpata C.M. în legătură cu locurile de muncă promise, iar aceasta le-a spus că nu are unde să le angajeze, că le-a mințit în România și că trebuie să iasă „la stradă” și să „producă” bani (să practice prostituția) pentru a-i achita datoria reprezentând cheltuielile de transport, plata vameșilor la ieșirea din țară și cheltuielile zilnice rezultate din cazarea lor. Părțile vătămate minore T.I.M. și E.N.G. au refuzat inițial să practice prostituția, însă au fost convinse, în scurt timp (prin violențe fizice și amenințări), de către cei doi concubini, C.M. și M.V., acesta din urmă sosit în Italia după câteva zile față de inculpata C.M.

și cele două minore. Inculpații C.M. și M.V. au exercitat acte de violență asupra minorelor T.I.M. și E.N.G., atât pentru a le convinge să iasă „la stradă” și să întrețină relații sexuale cu diverse persoane (cât mai multe), cât și ulterior, reproșându-le că nu aduceau suficienți bani. După încă o săptămână, inculpatul M.V. a luat legătura cu un cunoscut al său - inculpatul M.E.D. care s-a ocupat de găsirea unui apartament în care să fie cazate cele două minore, T.I.M. și E.N.G. Astfel, părțile vătămate au fost mutate din baraca amenajată pe platz, într-un apartament situat pe strada F.P., în localitatea A., o suburbie a Romei, continuând să practice prostituția pe timp de noapte, pe str. M. între orele 22,00 - 06,00.

Cele două minore, T.I.M. și E.N.G. au practicat prostituția în perioada noiembrie - decembrie 2010, pe strada M. din Roma, reușind să câștige împreună suma de aproximativ 12.000 euro conform susținerilor acestora, bani însușiți de inculpații C.M. și M.V. Din declarațiile părților vătămate date pe parcursul urmăririi penale a mai rezultat că toți cei trei inculpați au efectuat activități de supraveghere a lor în timp ce se aflau pe stradă, în căutare de clienți și le transportau, cu autoturismul, de la apartamentul din localitatea A., unde locuiau, pe strada F.P., până pe strada M., unde practicau prostituția. După ce inculpatul M.V. a ajuns în Italia, le-a obligat pe minore să-și sune familiile, întrucât aflase că la organele de poliție din orașul Balș erau în lucru dosare privind dispariția celor două minore, aspecte confirmate și de martorele T.O.

și E.S. În timpul convorbirilor telefonice părțile vătămate erau supravegheate de inculpații M.V. și C.M., iar partea vătămată T.I.M. ca urmare a amenințărilor și violențelor exercitate de cei doi inculpați asupra sa solicita mamei sale să retragă sesizarea depusă la poliție privind dispariția sa (declarații părți vătămate T.I.M. și E.N.G. din cursul urmăririi penale, declarație parte vătămată T.I.M. pe parcursul judecății care se coroborează cu declarațiile martorelor T.O. și E.S.). La data de 19 decembrie 2010 inculpații C.M. și M.V. s-au întors în România pentru a petrece sărbătorile de iarnă, iar minorelor le-au cerut să practice în continuare prostituția pentru a obține bani de transport, urmând să se întâlnească toți în România, la Dr.

Turnu Severin. După câteva zile, la data de 24 decembrie 2010, minorele T.I.M. și E.N.G. s-au întors în țară cu același microbuz de culoare verde care efectua curse România - Italia, fiind așteptate în municipiul Dr. Turnu Severin de către inculpații C.M. și M.V., care au achitat c/valoarea transportului (declarațiile părților vătămate se coroborează cu declarațiile martorei T.O. și procesul-verbal întocmit de lucrătorii de poliție din cadrul B.C.C.O. Craiova privind postul telefonic P1 utilizat de inculpatul M.V. - localizarea apelurilor telefonice efectuate de către acesta în ziua de 24 decembrie 2010 rezultă: - la 24 decembrie 2010 ora 15:33:48 postul telefonic cu numărul P1 utilizat de inculpatul M.V.

a fost localizat de celula din Dr. Turnu Severin, str. T.V., zona Hotelului Tr., jud. Mehedinți. - la 24 decembrie 2010 ora 18:23:31 postul telefonic P1 utilizat de inculpatul M.V. a fost localizat de celula din orașul Balș, str. N.B. Pe drumul de la Drobeta Turnu Severin până în Balș, inculpații M.V. și C.M. le-au atras atenția minorelor să aibă grijă cu privire la aspectele pe care le vor declara la poliție, cunoscând că acestea urmau să fie audiate în legătură cu dispariția lor de la domiciliu și le-au dat câte 300 euro fiecăreia pentru a nu formula plângere. În cursul lunii august 2010, inițial inculpata C.M., apoi aceasta împreună cu inculpatul M.V., în prezența minorei T.I.M., au încercat recrutarea minorei G.I.M.N., în vârstă de 16 ani, de a-i însoți în Italia, pentru a practica prostituția în favoarea lor.

Situația de fapt a rezultat din analizarea mijloacelor de probă: - declarații părți vătămate T.I.M. și E.N.G. în cursul urmăririi penale, declarații parte vătămată T.I.M. în cursul judecății, în cuprinsul cărora au descris în detaliu împrejurările în care au acceptat promisiunea inculpatei C.M. de a le transporta în Italia, unde se afla sora acesteia, pentru a lucra la o pizzerie, respectiv o sală de bingo, modul în care au fost ulterior scoase din România și transportate în Italia de inculpata C.M., cazarea în Italia-inițial asigurată de inculpata C.M. într-o baracă la sora acesteia, iar ulterior la intervenția inculpatului M.V. și ajutorul inculpatului M.E.D.

într-un apartament din Roma (într-o suburbie a orașului) și activitățile desfășurate până la întoarcerea în România, respectiv obligarea la practicarea prostituției în fiecare noapte, cu mai multe persoane, de la începutul lunii noiembrie 2010 până la data de 19 decembrie, și în acest sens violențele exercitate asupra lor de inculpații C.M. și M.V., acesta din urmă ajuns în Italia la câteva zile după inculpata C.M. (concubina sa - sora soției). Din declarațiile menționate ale celor două părți vătămate a mai rezultat că atât inculpații M.V. și C.M., cât și inculpatul M.E.D. au efectuat activități de supraveghere a lor în timp ce se aflau pe stradă, în căutare de clienți, și le transportau, pe rând, cu autoturismul, de la apartamentul din localitatea A., unde locuiau, pe strada F.P., până pe strada M., unde practicau prostituția, că inculpatul M.V.

după ce a ajuns în Italia, le-a obligat pe minore să-și sune familiile întrucât aflase că la organele de poliție din orașul Balș erau în lucru dosare privind dispariția minorelor, aspecte confirmate și de martorele T.O. și E.S. În timpul convorbirilor telefonice părțile vătămate erau supravegheate de inculpații M.V. și C.M., iar partea vătămată T.I.M. ca urmare a amenințărilor și violențelor exercitate de cei doi inculpați asupra sa, a solicitat repetat mamei sale să retragă sesizarea depusă la poliție privind dispariția sa (referitor la aspectele privind convorbirile telefonice declarațiile părților vătămate se coroborează cu declarațiile martorelor T.O. și E.S.). Inculpata C.M. a și amenințat partea vătămată T.I.M.

că-i va omorî părinții, îi va da foc la casă, iar dacă va formula plângere la poliție, inculpata și concubinul său o vor omorî, amenințări proferate și de inculpatul M.V., și față de partea vătămată E.N.G. în perioada în care minorele erau obligate să practice prostituția, amenințându-le totodată că dacă vor refuza, le vor vinde la alți cetățeni de etnie rromă sau le vor omorî. Cei doi inculpați (M.V. și C.M.) au cerut părților vătămate ca atunci când vor ajunge la Poliția din Balș să spună că au plecat singure din România și au lucrat într-un club ca dansatoare, tot așa li s-a cerut să spună și familiilor la telefon, să nu precizeze nimic despre inculpați întrucât în caz contrar aceștia le vor omorî și vor da foc caselor părinților.

Partea vătămată E.N.G., pe parcursul urmăririi penale, a mai declarat că după întoarcerea în România a fost căutată de mai multe ori de inculpații M.V. și C.M. - proces-verbal încheiat de lucrătorul de poliție din cadrul B.C.C.O. Craiova la data de 25 februarie 2011 în urma consultării listei cu persoanele cazate în hotel în perioada 27-30 octombrie 2010 și adresa din 25 martie 2011 eliberată de Fundația pentru Tineret M., în a cărei administrare se află Hotelul T., fișele de anunțare a sosirii și plecării nr. A, B și C din care rezultă că părțile vătămate minore T.I.M. și E.N.G. și inculpata C.M. au ocupat împreună camera nr. x, în noaptea de 28 din 29 octombrie 2010. - procese-verbale întocmite de lucrătorii de poliție din cadrul B.C.C.O.

Craiova în legătură cu posturile telefonice P2 și P1, ambele utilizate de către inculpatul M.V. și P3 utilizat de partea vătămată minoră T.I.M., în legătură cu localizarea apelurilor telefonice efectuate de aceștia în zilele de 28 și 29 octombrie 2010, au rezultat: - 28 octombrie 2010 în intervalul orar 17:47:51 - 20:05:02 postul telefonic cu numărul P3 utilizat de partea vătămată minoră T.I.M. a fost localizat de celula din Dr. Turnu Severin, str. T.V.; - 29 octombrie 2010 ora 19:12:59 postul telefonic cu numărul P3 utilizat de partea vătămată minoră T.I.M. a fost localizat de celula din comuna C., jud. Caraș Severin. - 29 octombrie 2010 ora 14:18.06 postul telefonic cu numărul P1, utilizat de inculpatul M.V.

a fost localizat de celula din Dr. Turnu Severin, str. T.V., zona Hotelului Tr., jud. Mehedinți. - 29 octombrie 2010 în intervalul orar 14.54.29 - 15:17:01 postul telefonic cu numărul P2, utilizat de inculpatul M.V. a fost localizat de două celule din Dr. Turnu Severin, bd. T.V., jud. Mehedinți. - proces-verbal întocmit de lucrătorii de poliție din cadrul B.C.C.O. Craiova privind postul telefonic P1, utilizat de inculpatul M.V., localizarea apelurilor telefonice efectuate de către acesta în ziua de 24 decembrie 2010 (data întoarcerii minorelor în România când potrivit declarațiilor acestora au fost așteptate în mun. Dr. Turnu Severin de inculpații C.M.

și M.V., care au achitat c/valoarea transportului, iar pe drumul de la Drobeta Turnu Severin până în Balș, cei doi inculpați le-au atras atenția minorelor să aibă grijă cu privire la aspectele pe care le vor declara la poliție, cunoscând că urmau să fie audiate în legătură cu dispariția lor de la domiciliu și le-au dat câte 300 euro fiecăreia pentru a nu depune plângere) au rezultat: - 24 decembrie 2010 ora 15:33:48 postul telefonic cu numărul P1 utilizat de inculpatul M.V. a fost localizat de celula din Dr. Turnu Severin, str. T.V., zona Hotelului Tr., jud. Mehedinți. - 24 decembrie 2010 ora 18:23:31 postul telefonic P1 utilizat de inculpatul M.V. a fost localizat de celula din orașul Balș, str. N.B.

- note transcrise privind convorbiri telefonice - după data de 28 decembrie 2010 când au fost sesizate organele de urmărire penală, inculpații M.V. și C.M. au încercat continuu să ia legătura cu cele două minore, una dintre ele, respectiv T.I.M., fiind internată la solicitarea mamei sale, T.O., într-un centru de protecție a victimelor traficului de persoane, din mun. Craiova, jud. Dolj; - 28 decembrie 2010 - convorbire ora 21:32:22 - M.V. solicită informații în legătură cu o persoană - cere explicații cu privire la ceea ce trebuia să facă interlocutorul său care îi comunică faptul că persoana despre care vorbeau i-ar fi spus că pleacă la vărul său, dar că i-a spus să-i transmită (numitului M.V.) că „totul e bine și că nu dădu decât o declarație și atât”, după care M.V.

spune că se duce la ea acasă; - convorbire asemănătoare 28 decembrie 2010 ora 22:16:32 - numitul M.V. solicită de asemenea informații cu privire la o persoană de sex femeiesc, afirmând că a înțeles de la fratele acesteia că de fapt nu vrea să răspundă dar este acasă, numitul M.V. solicitând persoanei cu care vorbea informații în legătură cu aspectele observate atunci când a fost acasă la persoana respectivă. - convorbire 29 decembrie 2010 ora 19:11:28, pe parcursul căreia la un moment dat numitul M.V. spune interlocutorului să nu mai vorbească la telefon, aceleași aspecte rezultând și din convorbirile purtate de numitul M.V. la data de 04 ianuarie 2011, ora 17.17.26 și 05 ianuarie 2011 ora 11:58:36 când afirmă că sunt ascultate telefoanele și solicită persoanei cu care discuta să vorbească mai codificat și nu așa „țaca-țaca”.

- notă de redare a convorbirii telefonice din data de 05 ianuarie 2011 ora 11:57:06 o persoană de sex femeiesc îl apelează pe numitul M.V., solicitându-i numărul lui G., M.V. spunându-i că o sună și imediat după această convorbire la data de 05 ianuarie 2011 ora 11:58:37 rezultă că numitul M.V. apelează persoana anterior menționată cu care stabilise să o sune și îi comunică următorul nr. de telefon P4, împrejurare în care îi solicită să vorbească mai codificat - nr. de telefon P4 - utilizat de partea vătămată E.N.G. conform ordonanței D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova nr. 303D/P/2010 din 28 decembrie 2010, încheierii nr. 100 din 30 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 100/P/2010 și autorizației cu același număr emisă pentru interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor.

- convorbirea telefonică din data de 04 ianuarie 2011 ora 14:30:26 - numitul M.V. apelează o persoană de sex femeiesc căreia îi solicită să-i spună dacă a fost la C.M., cerându-i insistent să cumpere o cartelă O. și să-l sune imediat. - procesele-verbale de prezentare pentru recunoaștere după fotografii conform cărora minorele T.I.M. și E.N.G. i-au recunoscut pe toți cei trei inculpați C.M., M.V. și M.E.D. ca fiind persoanele care s-au ocupat de recrutarea, transportul, cazarea și exploatarea lor sexuală „la stradă” în Italia, la Roma - ambele părți vătămate au recunoscut din planșele fotografice prezentate, printre alte persoane, pe inculpatul M.V. despre care au declarat că este persoana care le-a exploatat sexual în Italia, Roma, le-a transportat la stradă, le-a amenințat, bătut și luat banii obținuți, pe inculpata C.M.

despre care au declarat că „este concubina lui M.V.” și le-a racolat și transportat în Italia, unde le-a supravegheat la stradă strângând banii obținuți și pe inculpatul M.E.D. despre care a declarat că le-a asigurat cazarea în Italia și le-a supravegheat împreună cu inculpatul M.V. în perioada în care desfășurau activități la stradă”. - declarațiile părții vătămate T.I.M. și E.N.G. în cursul urmăririi penale, declarații parte vătămată T.I.M. în cursul judecății, declarații parte vătămată G.I.M.N. privind discuțiile purtate în vara anului 2010, respectiv în luna august, inițial de inculpata C.M., apoi și împreună cu inculpatul M.V., în prezența minorei T.I.M., cu minora G.I.M.N. pentru recrutarea acesteia din urmă de a-i însoți în Italia, în vederea practicării prostituției, în favoarea acestora; - declarațiile martorului T.O.

care atât pe parcursul urmăririi penale cât și al judecății au confirmat aspectele declarate de părțile vătămate referitoare la activitățile infracționale comise de cei trei inculpați cercetați în cauză, a descris și împrejurări petrecute anterior plecării fiicei sale în Italia precum și după revenirea acesteia în România. Martora a declarat că, din spusele vecinilor, a aflat că în vara anului 2010, în locuința sa, în timp ce era la serviciu schimbul trei, la fiica sa veneau diverse persoane printre acestea fiind și „M.V. și C.M.”, ale căror nume au fost auzite de mai multe ori, vecinii fiind deranjați de zgomote. Într-una dintre aceste nopți martora, în timp ce era la serviciu, a fost anunțată de un vecin care i-a reclamat din nou zgomotul din locuința sa, martora s-a deplasat la domiciliu unde a constatat că în locuința sa se afla inculpata C.M., împreună cu alte trei persoane și fiica martorei, consumând alcool.

Referitor la faptele petrecute în perioada în care fiica sa a fost în Italia, martora a precizat că, după revenirea în România atât fiica sa, cât și prietena acesteia, E.N.G., i-au spus că în realitate în perioada în care au fost în Italia nu au lucrat în bar, ci au fost exploatate sexual și agresate de inculpații M.V. și C.M., care le obligau să practice prostituția. Martora a precizat de asemenea că în discuțiile purtate cu fiica sa, aceasta îi spunea să meargă la poliție să retragă sesizarea privind dispariția sa, iar la întoarcerea în România fiica sa i-a spus că de fiecare dată când vorbea la telefon era supravegheată de inculpații M.V. și C.M. - declarațiile martorului E.C.C. - inculpații M.V.

și C.M. au venit de mai multe ori la poarta locuinței sale și a părții vătămate E.N.G. (sora sa) - noaptea, într-una dintre aceste împrejurări inculpatul M.V. i-a spus că-i este teamă că sora sa (a martorului) și prietena acesteia ar fi ajuns la poliție, inculpații au vorbit și la telefon cu partea vătămată E.N.G., i-au trimis și mesaje - martorul a auzit când vorbeau, a văzut mesaje. Declarațiile acestui martor se coroborează cu declarațiile părții vătămate E.N.G. din cursul urmăririi penale, cu declarațiile martorei E.S. care a confirmat încercarea repetată a inculpatului M.V. de a lua legătura cu partea vătămată E.N.G.

după întoarcerea acesteia în România, precum și cu notele transcrise privind înregistrarea și interceptarea convorbirilor telefonice sau comunicărilor efectuate după data de 28 decembrie 2010 (când au fost sesizate organele de urmărire penală) la următoarele posturi telefonice: P1 - utilizat de numitul M.V.; P2 utilizat de numita C.M.; P4 utilizat de numita E.N.G., telefonul cu seria IMEI xxx utilizat de numitele E.N.G. și T.I.M., localizarea și urmărirea persoanelor care le folosește precum și de imagini audio-video din mediul ambiental, convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc telefonic de comunicare pe bandă magnetică sau alt suport magnetic, pentru nr. de telefon P5, P1, P2 și P6 utilizate de numitul M.V., interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate de numitul „A.” de la postul telefonic cu nr. P7.

Declarațiile acestui martor se coroborează în totalitate cu aspectele expuse în esență anterior din examinarea notelor transcrise privind convorbirile menționate. - declarațiile martorei E.S. care a confirmat aspectele declarate de părțile vătămate referitor la activitățile infracționale comise de cei trei inculpați cercetați în cauză dar și aspecte percepute în mod direct de martoră referitor la: apelurile telefonice primite de la fiica sa - E.N.G. când aceasta se afla în Italia dar refuza constant să-i spună adresa exactă unde era, apelul primit ulterior de la același nr. de telefon folosit și de fiica sa, însă persoana care apela nu mai era fiica sa ci o femeie care s-a recomandat „M.” și a purtat o discuție cu aceasta care i-a adresat mai multe întrebări referitor la nume, copii, numele copiilor.

Martora E.S. a mai declarat că în ziua următoare soțul său, E.M. a apelat nr. de telefon respectiv și a răspuns un bărbat care s-a recomandat „V.” din Balș și care nu a dorit să continue convorbirea. Martora a mai relatat că în perioada ianuarie-februarie 2011 inculpații M.V. și C.M. au venit de câteva ori la domiciliul familiei sale încercând să discute cu fiica sa E.N.G. A precizat martora că în cursul lunii februarie 2011 în timp ce se afla la locuința din comuna G. jud. Olt, a venit un bărbat care a întrebat de fiica sa „G.”, bărbat căruia martora nu i-a permis accesul în curte, a presupus că este „M.V.” despre care îi spusese fiica sa că acesta împreună cu „C.M.” o duseseră în Italia, i-a solicitat să o lase în pace pe fiica sa, iar bărbatul a motivat că vrea să poarte o discuție în legătură cu cealaltă minoră „M.” pe care nu reușea să o găsească.

După plecarea bărbatului, fiica martorei i-a confirmat identitatea acestuia ca fiind chiar „M.V. din Balș”. Declarația martorei se coroborează astfel și cu declarația martorului E.C.C. și cu notele transcrise privind înregistrarea și interceptarea convorbirilor telefonice/comunicărilor (confirmate, respectiv autorizate de Tribunalul Dolj). Într-o altă zi, în timp ce martora era la cumpărături cu fiica sa, l-a observat pe numitul „M.V.” în același autoturism cu care venise la domiciliul său, era de această dată împreună cu o femeie, fiica martorei a confirmat din nou că acel bărbat era „M.V.” iar femeia de lângă acesta „C.M.”, persoane care fuseseră împreună cu cele două minore în Italia. Cele două persoane au fost recunoscute de martoră și ulterior la organele de urmărire penală ca fiind inculpații C.M.

și M.V. Martora a mai declarat că în discuțiile purtate cu fiica sa după întoarcerea în România aceasta i-a spus că a plecat în Italia împreună cu inculpata C.M. și partea vătămată T.I.M. ca urmare a promisiunii inculpatei că le va ajuta să lucreze într-o pizzerie și într-un club de noapte, dar promisiunea nu a fost îndeplinită de inculpată care în realitate le-a obligat pe cele două minore să întrețină relații intime cu diverse persoane și în acest sens erau duse pe o stradă și supravegheate până când găseau persoanele respective. Declarațiile acestei martore confirmă în totalitate și susținerile părților vătămate T.I.M. și E.N.G. cu privire la violențele exercitate de inculpați și teama care le-a fost produsă, precum și solicitarea inculpaților ca părțile vătămate să nu spună adevărul părinților.

Martora E.S. a mai arătat că din spusele fiicei sale știe că inculpații M.V. și C.M. convinseseră și o altă minoră N. domiciliată în com. V., prietenă și aceasta cu minora T.I.M. să meargă în Italia. - declarațiile inculpatei C.M. - sub aspectul confirmării deplasării acesteia împreună cu minorele T.I.M. și E.N.G. până în Italia, cazării într-un apartament la Roma prin intermediul inculpatului M.E.D., la solicitarea inculpatului M.V. și prezența acestuia din urmă în Italia în perioada noiembrie - decembrie 2010. - declarațiile inculpatului M.E.D. cu privire la găsirea unui loc de cazare în Italia la Roma pentru inculpata C.M., la solicitarea inculpatului M.V. și prezența acestuia din urmă în Italia, la scurt timp după convorbirea purtată pentru găsirea unei locuințe pentru concubina sa, inculpata C.M.

- declarațiile inculpatului M.V. privind deplasarea sa și a inculpatei C.M. (concubina sa - sora soției), în Italia la Roma în perioada noiembrie - decembrie 2010. Referitor la celelalte aspecte invocate de cei trei inculpați în declarațiile date în cauză, instanța, având în vedere și dispoz. art. 69 C. proc. pen. conform cărora „declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză”, s-a apreciat că nu pot reprezenta dovada unei alte situații de fapt decât aceea expusă anterior ca fiind reținută pe baza probelor administrate examinate în ansamblu, coroborat și în vederea stabilirii adevărului.

De altfel, între declarațiile celor trei inculpați există multe contradicții atât prin raportarea unui inculpat la ceilalți, cât și la declarația fiecăruia în diferite etape ale procesului penal, cu privire la faptele deduse judecății. Dintre aceste contradicții, în esență, următoarele: - declarații inculpata C.M.: - în cursul urmăririi penale - s-a deplasat din România până în Italia cu același microbuz în care erau și minorele T.I.M.

și E.N.G., dar nu călătorea împreună cu acestea întrucât erau certate, a vorbit însă cu minorele în microbuz pe drumul parcurs până în Italia; - drumul parcurs cu microbuzul din Craiova până în Italia a durat aproximativ două zile, iar de la plecarea din Craiova nu a mai oprit în alt oraș, cu excepția micilor opriri pentru satisfacerea nevoilor fiziologice; - când au ajuns în Italia, la Roma, s-a despărțit de cele două minore și nu știe ce au mai făcut ulterior; - diferit, declarație în cursul judecății: - a plecat cu cele minore din Balș „cu ocazie” până în Craiova, de unde cu un alt mijloc de transport s-au deplasat în orașul Turnu Severin, aici au rămas împreună peste noapte la un hotel, și tot împreună, dimineața, toate trei au plecat cu același microbuz, dar nu până în Italia, numai până aproape de graniță când minorele au fost duse într-un alt microbuz.

Sub aspectul motivului pentru care nu au ajuns împreună în Italia s-a constatat că declarația inculpatei este contrară chiar și declarației părții vătămate E.N.G. din cursul judecății (când minora a retractat declarațiile anterioare încercând să susțină apărarea inculpaților) - inculpata a susținut că minorele au coborât din microbuz pentru a urca alte persoane (deși în cursul urmăririi penale nu susținuse aceasta), iar minora E.N.G., că șoferul a constatat că erau minore și ar fi avut probleme la ieșirea din țară; și aceste susțineri contrare declarațiilor anterioare date de această parte vătămată care a descris modul în care inculpata C.M. a reușit să-i asigure atât ei, cât și celeilalte minore T.I.M.

ieșirea din țară - deplasarea în Italia. - este inexplicabilă susținerea inculpatei din cursul judecății că deși nu vorbea cu minora T.I.M. întrucât se certase cu aceasta, au plecat totuși împreună din Balș, au mers împreună în Craiova, apoi mai departe în Turnu Severin, unde tot împreună au stat la hotel, chiar în aceeași cameră și tot împreună au plecat a doua zi cu un microbuz spre Italia. Pe de altă parte, din declarația acestei inculpate dată în cursul urmăririi penale a rezultat că s-a întâlnit cu minorele în microbuz, nu a făcut nicio referire la plecarea împreună cu acestea din Balș, la cazarea la hotelul din Turnu Severin. Dimpotrivă, a descris o călătorie continuă de aprox. 2 zile, din Craiova până în Italia - Roma, cu același microbuz în care se aflau și minorele.

- contradicții declarații inculpata C.M. și inculpat M.E.D.: - inculpatul M.E.D. a declarat că în noiembrie 2010 a fost sunat din România de inculpatul M.V. să-i găsească o locuință concubinei-inculpata C.M. care era în Italia, la Roma, s-a întâlnit cu aceasta și a dus-o într-o cameră dintr-un apartament din Roma, iar cu inculpatul M.V. s-a întâlnit la sfârșitul lunii noiembrie 2010, când acesta l-a sunat din nou și i-a spus că vine la Roma, s-au întâlnit și l-a condus la apartamentul unde locuia concubina sa; - inculpata C.M. a precizat că după aproximativ o săptămână de când era în Italia, a vorbit la telefon cu concubinul său, inculpatul M.V. pentru găsirea unei locuințe, acesta i-a promis că va încerca, a venit și acesta după câteva zile în Italia și atunci s-au întâlnit amândoi cu inculpatul M.E.D.

la un Peco, au discutat despre găsirea unei locuințe, după 2-3 zile inculpatul M.E.D. le-a găsit locuința. Inculpatul M.V. a descris alte aspecte, fără nicio referire la discuții telefonice cu concubina sa după plecarea acesteia în Italia. A arătat că în luna noiembrie, pentru că se certase cu concubina sa, inculpata C.M., aceasta a plecat în Italia, la surori, că a mers după ea, plecând cu avionul de pe Aeroportul Băneasa, dar după câteva zile s-a întors singur în România, iar în luna decembrie s-a deplasat din nou în Italia, la Roma, și de această dată a convins-o pe concubina sa să revină acasă, unde s-au întors cu un microbuz. Inculpatul M.V. a susținut și ulterior (cu prilejul discuțiilor purtate cu consilierul de probațiune în vederea întocmirii referatului de evaluare) că nu a mai vorbit cu concubina sa C.M.

anterior plecării după aceasta în Italia, că după ce s-au certat și ea a plecat în Italia, nu au mai luat legătura în nici un fel până când a plecat după aceasta, că nu-i mai răspundea la telefon în pofida încercărilor sale de a o găsi. Totodată, susținerea inculpatului M.V. că nu o cunoaște pe partea vătămată E.N.G., nu poate fi primită întrucât este infirmată de probele administrate: declarațiile martorilor E.C.C. și E.S. care au confirmat venirea acestui inculpat de mai multe ori la poarta locuinței părții vătămate E.N.G. încercând să discute cu aceasta, apeluri telefonice și mesaje, declarațiile martorei T.O., declarațiile părții văttămate T.I.M., declarațiile părții vătămate E.N.G.

- pe parcursul urmăririi penale, procesele-verbale de recunoaștere a inculpatului de către părțile vătămate după planșe fotografice, în prezența martorilor asistenți, notele de redare a înregistrărilor și interceptărilor a convorbirilor telefonice și comunicărilor, o parte dintre acestea fiind expuse anterior - relevantă fiind convorbirea telefonică pe parcursul căreia inculpatul M.V. menționează nr. telefon al acestei părți vătămate, precum și cele din care rezultă încercările de a discuta cu minora și referirea la fratele acesteia care nu dorea să confirme că minora este acasă. Pe de altă parte, retractarea, în fața instanței de către partea vătămată E.N.G. a declarațiilor date pe parcursul urmăririi penale nu a fost temeinic justificată cu date, elemente de natură să formeze convingerea că ultima exprimă adevărul și că relatările anterioare nu exprimă realitatea.

Simpla modificare a conținutului unei declarații, indiferent de organul în fața căreia a fost făcută, nu poate produce efectul de a înlătura declarația retractată - cu atât mai mult cu cât situația de fapt, așa cum a fost reținută, rezultă din coroborarea mijloacelor de probă administrate atât la urmărirea penală cât și pe parcursul judecății. Mai mult, partea vătămată E.N.G. a declarat în fața instanței că declarațiile date inițial pe parcursul urmăririi penale sunt corespunzătoare aspectelor relatate în respectiva fază procesuală, invocând însă că ar fi declarat astfel pentru că ar fi dorit să o ajute pe partea vătămată T.I.M., motivare care nu poate fi primită în contextul tuturor probelor administrate.

De altfel, chiar în această nouă situație invocată nu s-a justificat de către partea vătămată de ce acesta și prietena sa i-ar fi acuzat pe inculpații din cauză și nu alte persoane. Dimpotrivă, partea vătămată când acesteia și celeilalte părți vătămate le-au fost prezentate planșe fotografice pe parcursul urmăririi penale, i-au indicat pe cei trei inculpați ca fiind persoanele care au desfășurat activitățile infracționale pentru care sunt cercetați așa cum s-a menționat anterior la expunerea în esență a aspectelor rezultate din examinarea mijloacelor de probă, respectiv în paragraful referitor la procesele-verbale de prezentare pentru recunoaștere după fotografii. Iar din examinarea proceselor-verbale de recunoaștere s-a constatat că le-au fost prezentate fotografiile a mai multor persoane (6 bărbați la recunoașterea inculpatului M.V., 6 femei la recunoașterea inculpatei C.M., 6 bărbați la recunoașterea inculpatului M.E.D.).

S-a statuat constant în jurisprudență că instanța de judecată este îndrituită în cazul unor nepotriviri sau contradicții să aprecieze fiecare declarație în contextul tuturor probelor administrate cu care este necesar să se coroboreze și să rețină motivat, ca reprezentând adevărul numai unele dintre acestea sau anumite aspecte din cuprinsul acestora, iar în cazul unor declarații succesive, că retractarea totală sau parțială ori modificarea declarației anterioare, nu este de natură prin ea însăși să înlăture acea declarație, deoarece astfel ar însemna a lipsi de eficiență probe legal administrate și a se ajunge la încălcarea principiului de bază al procesului penal, acela al stabilirii adevărului; instanța poate să înlăture total sau parțial o declarație anterioară asupra căreia o persoană a revenit, dar numai în măsura în care retractarea sau modificarea este temeinic motivată cu date, elemente și împrejurări de natură să formeze convingerea că exprimă adevărul și că deci relatările anterioare nu exprimă realitatea.

Față de argumentele expuse, s-a constatat că declarația părții vătămate E.N.G. din cursul judecății referitor la retractarea aspectelor relatate anterior în cauză cu privire la faptele comise de inculpați, nu a fost temeinic motivată cu date, elemente și împrejurări de natură să formeze convingerea că reflectă adevărul, respectiv că relatările anterioare, din cursul urmăririi penale nu exprimă realitatea. Practica judiciară a fost constantă sub acest aspect al examinării mijloacelor de probă din cursul procesului penal, relevantă sub acest aspect fiind și decizia penală nr. 1562 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind soluționarea unei cauze având ca obiect i nfracțiuni de trafic de minori și spălare de bani.

În ceea ce privește declarațiile martorilor F.B.N. (propusă de inculpații M.V. și C.M. în apărare pe parcursul urmăririi penale), B.G. și P.A.M. a căror audiere a fost propusă tot de inculpații M.V. și C.M. în apărare, pe parcursul judecății, probă încuviințată de instanță la termenul din data de 23 iunie 2011, nu au relevat aspecte concludente și utile soluționării cauzei. Astfel, chiar în situația în care s-a încercat de către inculpații menționați, inclusiv prin solicitarea audierii martorilor F.B.N. și P.A.M., acreditarea ideii că părțile vătămate T.I.M. și E.N.G., au practicat de bună voie prostituția în Italia, apărare care nu a fost reținută de instanță (în contextul tuturor probelor administrate în baza cărora s-a reținut situația de fapt expusă anterior), s-a constatat că oricum consimțământul părților vătămate, chiar dacă ar exista, nu înlătură răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori.

În acest sens este dispoziția legală specială prev. de art. 16 din Legea nr. 678/2001 modif. „consimțământul persoanei victimă a traficului, nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului”. Prin urmare, nu ar prezenta relevanță juridică, sub aspectul angajării răspunderii penale a inculpaților, nici chiar apărarea că părțile vătămate minore ar fi cunoscut că în Italia urmează a se prostitua și nu a lucra într-un club sau pizzerie și ar fi fost de acord. Referitor la declarațiile celorlalți martori audiați în cauză la solicitarea inculpaților, instanța a apreciat de asemenea că nu sunt de natură să determine o altă situație de fapt decât aceea reținută anterior și nu pot fi avute în vedere izolat.

Cu atât mai mult cu cât au relevat o serie de aspecte care nu se coroborează nici chiar cu declarațiile inculpaților, neputând așadar confirma apărarea invocată. Câteva dintre acestea sunt astfel: - declarația martorului B.F. - a susținut că s-a întâlnit cu inculpatul M.V. în Italia în noiembrie 2010 iar acesta i-a spus că venise să o caute pe concubina sa pe care ar fi găsit-o, după căutări, la sfârșitul lunii noiembrie; inculpații C.M. și M.E.D. au declarat însă o altă situație - că inculpatul M.V. înainte să vină în Italia vorbise cu concubina sa și chiar a făcut demersuri pentru a-i găsi acesteia locuință în Italia, a vorbit în acest sens cu inculpatul M.E.D. care a găsit locuința despre care a discutat cu inculpatul M.V., căruia i-a comunicat și cuantumul chiriei - 500 euro, cu care acesta a fost de acord, iar inculpatul M.V.

înainte de a veni în Italia (la sfârșitul lunii noiembrie) a vorbit din nou cu inculpatul M.E.D. pentru a-l anunța că vine, s-au întâlnit și acesta l-a condus la apartamentul unde locuia concubina sa; - declarația martorului B.C.I. - a susținut că îi spusese inculpatului M.E.D. încă din luna septembrie că are o cameră de închiriat în apartamentul cu 3 camere pe care și el îl închiriase, iar în luna noiembrie la solicitarea acestui inculpat ar fi oferit camera inculpaților M.V. și C.M. Dacă așa s-ar fi petrecut faptele nu se explică de ce inculpatul M.E.D., potrivit chiar propriilor sale declarații dar și ale inculpatei C.M., ar fi trebuit să mai caute câteva zile în luna noiembrie, de vreme ce știa de două luni de intenția martorului B.C.I.

de a oferi (închiria) o cameră, iar acesta îi era coleg de serviciu. De altfel inculpatul M.E.D. nu a făcut nicio referire la acest martor ca fiind persoana de la care să fi închiriat pentru inculpata C.M. o cameră, în declarațiile date pe parcursul urmării penale făcând referire doar la doi frați - V. și A. care locuiau în resp