ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1488/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1488/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând
asupra recursurilor de față;
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 579 din
19 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția penală, în Dosarul nr.
19391/63/2011, au fost condamnați inculpații:
C.C., a
fost condamnat la:
- 5 ani închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu
aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
- 3 ani închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (1) și alin. (2)
din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) C.
pen.;
- 1 an închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) C. pen.;
- 3 ani închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 27 alin. (1) din
Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) C. pen.;
- 3 ani închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr.
161/2003 Titlul III cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 33,
art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea aceea
de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 83
C. pen., a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an
închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 415 din 7 octombrie 2009
a Tribunalului Dolj, pedeapsă pe care inculpatul o execută alături de pedeapsa rezultantă
de mai sus, în final, 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
S-au interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C.
pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 88
C. pen. și art. 350 C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa finală aplicată inculpatului
durata detenției preventive de la 3 octombrie 2007 la 5 noiembrie 2007 și de la
30 august 2011 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.
2. V.T.G.,
P.M.I. și
S.N. la câte:
- 5 ani închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a lit.
b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea
nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr.
161/2003 Titlul III cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33,
art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea pentru
fiecare dintre cei trei V.T.G., P.M.I. și S.N. așa încât fiecare dintre inculpați
să execute câte 5 ani închisoare fiecare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
S-au interzis
inculpaților V.T.G., P.M.I. și S.N. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza
a ll-a, lit. b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 88
C. pen. și art. 350 C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată fiecăruia
dintre inculpați durata detenției preventive de la 30 august 2011 la zi și s-a menținut
starea de arest pentru fiecare dintre cei trei inculpați.
G.R.I., la:
- 5 ani închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu
aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
- 3 ani închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea
nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.;
- 3 ani închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) și a art. 37 lit. a) C. pen.;
- 3 ani închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr.
161/2003 Titlul III cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 33,
art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, aceea
de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 86
4
C. pen., a fost revocat beneficiul suspendării executării pedepsei sub supraveghere
pentru pedeapsa de 3 ani și 6 luni aplicată inculpatului prin sentința penală
nr. 34 din 30 ianuarie 2008 a Tribunalului Dolj, pedeapsă pe care inculpatul o va
executa alături de pedeapsa rezultantă de mai sus, în final, 8 ani și 6 luni închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen.
S-au interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C.
pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 88
C. pen. și art. 350 C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa finală aplicată inculpatului
durata detenției preventive de la 30 august 2011 la zi și s-a menținut starea de
arest a inculpatului.
I.C.S., la:
- 5 ani închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003;
- 1 an închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002;
- 3 ani închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr.
161/2003 Titlul III.
În baza art. 33,
art. 34 și art. 36 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și cu pedeapsa
de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 301 din 25
noiembrie 2009 a Tribunalului Gorj, definitivă prin decizia penală nr. 69 din
12 martie 2010 a Curții de Apel Craiova, în pedeapsa cea mai grea, așa încât inculpatul
va executa pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
S-au interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C.
pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 88
C. pen. și art. 350 C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada detenției
preventive de la 14 aprilie 2009 la 25 noiembrie 2009 și de la 30 august 2011 la
zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.
7. P.I.:
- în baza
art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat
pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen.
- 3 ani închisoare
și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea
nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 2 ani închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr.
161/2003, Titlul III cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 85
C. pen., a fost anulat beneficiul suspendări condiționate a executării pedepsei
de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2455 din 22
octombrie 2009 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 409
din 23 decembrie 2010 a Tribunalului Dolj.
În baza art. 33,
art. 34 și art. 36 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa
cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
S-au interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C.
pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
C.N.F. la:
- 2 ani închisoare
și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea
nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320
1
C.
proc. pen.
- 8 luni închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320
1
C. proc. pen.;
- 2 ani închisoare
pentru infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr.
161/2003 Titlul III cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320
1
C. proc. pen.;
În baza art. 33,
art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus, în pedeapsa cea mai grea,
aceea de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
S-au interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 86
1
C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere pentru pedepsele aplicate inculpaților
P.I. și C.N.F. pe durata termenelor de încercare de 6 ani (compus din 3 ani cuantumul
pedepsei și 3 ani intervalul de timp fixat de instanță) pentru inculpatul P.I. și
respectiv 4 ani (compus din 2 ani cuantumul pedepsei și 2 ani intervalul de timp
fixat de instanță), pentru inculpatul C.N.F.
În baza art. 86
3
C. pen., a fost obligat fiecare dintre cei doi inculpați ca pe durata termenelor
de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte
la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Dolj ;
- să anunțe, în
prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare
ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice
și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice
informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență;
S-a atras atenția
fiecăruia dintre inculpați asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen. privind
revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-a aplicat dispozițiile
art. 71 alin. (5) C. pen.
În baza art. 88
C. pen. și art. 350 alin. (3) Iit. b) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată
inculpatului P.I. perioada detenției preventive de la 30 august 2011 la zi și s-a
dispus punerea, de îndată, în libertate a inculpatului.
S-a dedus din
pedeapsa aplicată inculpatului C.N.F. perioada detenției preventive de la 30
august 2011 la zi și s-a dispus punerea, de îndată, în libertate a inculpatului.
M.S.G. la:
- 5 ani închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a
ll-a, lit. b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
În baza art. 36
alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 3 ani închisoare
și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a
ll-a, lit. b) C. pen. aplicată prin sentința penală nr. 125 din 16 martie 2010 a
Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 170 din 10 septembrie 2010
a Curții de Apel Craiova, în pedeapsa cea mai grea, așa încât, în final, inculpatul
va executa pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
S-au interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit.
b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 36
alin. (3) C. pen., se deduce din pedeapsa aplicată perioada efectiv executată de
la 27 octombrie 2009 la 30 august 2011.
V.E.G. la:
- 5 ani închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a
ll-a, lit. b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
În baza art. 86
5
C. pen., a fost anulat beneficiul suspendării sub supraveghere pentru executarea
pedepsei de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. aplicată inculpatului prin sentința
penală nr. 125 din 16 martie 2010 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală
nr. 170 din 10 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova.
În baza art. 36
alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea,
aceea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
S-au interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C.
pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 36
alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada efectiv executată de
la 27 octombrie 2010 la 16 martie 2010.
În baza art. 118
alin. (1) lit. e), lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul V.T.G. suma de
15.975 RON; de la inculpatul S.N. suma de 14.400 RON; de la inculpatul P.M.I. suma
de 10.650 RON; de la inculpatul G.R.I. suma de 5.775 RON; de la inculpatul C.N.F.
suma de 1.300 RON și de la inculpatul P.I. suma de 7.000 RON reprezentând sumele
de bani dobândite prin săvârșirea faptelor.
A fost menținut
sechestrul asigurător asupra sumelor de 1.000 euro și 400 dolari SUA ridicate de
la domiciliul inculpatului G.R.I. cu ocazia percheziției efectuată la 30 august
2011.
A fost ridicat
sechestrul asigurător instituit asupra autoturismului marca X. proprietatea numitului
C.C.
A fost obligat
fiecare inculpat la câte 1.200 RON cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei
sentințe au declarat apel D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Craiova, inculpații
C.C., V.T.G., P.M.I., S.N., G.R.I., I.C.S., P.I., C.N.F., M.S.G. și V.E.G.
Prin decizia penală
nr. 185 din 28 mai 2012 de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze
cu minori, s-au admis în parte apelurile declarate de D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial
Craiova și inculpații I.C.S., V.E.G., P.I. împotriva sentinței penale nr. 579 din
19 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 19391/63/2011.
Împotriva acestei
decizii au declarat recurs D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Dolj și inculpații
C.C., P.I., V.T.G., P.M.I., S.N., G.R.I., C.N.F., I.C.S., M.S.G., V.E.G.
Prin decizia penală
nr. 3876 din 27 noiembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
în Dosarul nr. 19391/63/2011, au fost admise recursurile, a fost casată decizia
penală atacată și trimisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova, s-a menținut
starea de aresta a inculpaților C.C., V.T.G., P.M.I., S.N., G.R.I. și I.C.S.; onorariile
apărătorilor din oficiu pentru recurenții inculpați C.C., V.T.G., P.M.I., S.N.,
G.R.I. și C.N.F., au fost plătite din fondul Ministerului Justiției, iar onorariile
parțiale pentru inculpații V.E.G., P.I., I.C.S. și M.S.G., în sumă de câte 120 RON,
au fost plătite din fondul Ministerului Justiției.
În rejudecare;
Prin decizia penală
nr. 282 din 24 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru
cauze cu minori, au fost respinse apelurile declarate de inculpații C.C., V.T.G.,
P.M.I., S.N., G.R.I., P.I., C.N.F., M.S.G., împotriva sentinței penale nr. 570 din
19 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 19391/63/2011, ca
nefondate.
A fost admis apelul
declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T.,
Serviciul Teritorial Craiova și inculpații V.E.G. și I.C.S.
A fost desființată
în parte sentința penală apelată și în rejudecare:
În baza
art. 7 din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul P.I. la pedeapsa principală
de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 33
lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 și art. 36 alin. (1) C. pen., a fost contopită
pedeapsa stabilită mai sus cu pedepsele stabilite în cauza dedusă judecății și pedeapsa
de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2455 din 22
octombrie 2009 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 409
din 23 decembrie 2010 a Tribunalului Dolj, inculpatul urmând să execute pedeapsa
cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
Au fost interzise
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C.
pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 381
C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsa rezultantă
aplicată inculpatului P.I. durata detenției preventive de la 13 februarie 2008 la
14 martie 2008 și respectiv de la 30 august 2011 la 19 decembrie 2011.
În baza
art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) raportat la
art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.E.G. la pedeapsa de 3 ani
închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 33
lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 și art. 36 alin. (1) C. pen., a fost contopită
pedeapsa stabilită mai sus cu pedepsele stabilite în cauza dedusă judecății și pedeapsa
de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b) C. pen. aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 125
din 16 martie 2010 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 170 din
10 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, inculpatul urmând să execute pedeapsa
cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
Au fost interzise
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C.
pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza
art. 86
5
C. pen. cu referire la art. 85 alin. (1) și alin. (2) C. pen.
a fost anulată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante stabilite
inculpatului I.C.S. prin sentința penală nr. 301 din 25 noiembrie 2009 a Tribunalului
Gorj.
A fost descontopită
pedeapsa rezultantă stabilită prin sentința penală nr. 301 din 25 noiembrie 2009
a Tribunalului Gorj în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea
lor.
În baza art. 33
lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) și art. 36 alin. (1) C. pen. au fost
contopite pedepsele sus menționate cu pedepsele stabilite în prezenta cauză, inculpatul
I.C.S. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare și 3 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a,
lit. b) C. pen.
A fost înlăturată
dispoziția de ridicare a sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului
marca X. proprietatea numitului C.C. și în baza art. 112 lit. h) raportat la
art. 118
2
lit. i) și lit. ș) C. pen., cu aplicarea art. 12 alin. (2)
C. pen., s-a dispus confiscarea acestuia de la numitul C.C.
Au fost menținute
celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 381
C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. a fost dedusă în continuare, durata arestului
preventiv de la 19 decembrie 2011 la zi.
În baza art. 350
C. proc. pen., a fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților C.C., V.T.G.,
P.M.I., S.N., G.R.I. și I.C.S.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații C.C., V.T.G., P.M.I., S.N.,
G.R.I., P.I., C.N.F., M.S.G. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum
de 550 RON fiecare, din care 400 RON reprezintă onorariu apărător oficiu.
În baza art. 192
alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor
declarate de Parchet și inculpații V.E.G. și I.C.S., au rămas în sarcina statului.
Onorariile apărătorilor
din oficiu ai inculpaților, în sumă de 400 RON fiecare, s-a dispus a fi avansate
din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a decide
astfel instanța de control judiciar a reținut că instanța de prim control judiciar
a reținut că probatoriul luat în ansamblu a demonstrat comiterea infracțiunilor
de către inculpați, în sensul că inculpatul C.C. a inițiat constituirea grupului
infracțional, cu scopul copierii datelor de pe cărțile de credit și apoi, după ce
au fost atrași și ceilalți inculpați, fiecare cu roluri clar determinate și după
inscripționarea cardurilor au efectuat tranzacțiile frauduloase, cauzând prejudicii
importante. Implicarea inculpaților în activitatea infracțională descrisă a fost
demonstrată cu listingurile privind apelurile sau datele găsite în telefoane, cu
prilejul perchezițiilor informatice efectuate, din examinarea convorbirilor purtate
de inculpați, prin deținerea de echipamente de skimming, rapoartele de constatare
tehnico-științifice, răspunsurile unităților bancare, răspunsurile autorităților
italiene, perchezițiile efectuate, care se coroborează, în parte, cu recunoașterea
faptelor de către inculpații V.T.G., P.M.I., S.N., G.R.I. și C.N.F.
La stabilirea
cuantumului pedepselor și alegerea modalității de executare, s-au avut în vedere
împrejurările în care s-au comis infracțiunile, pericolul social concret al acestora,
contribuția fiecăruia în cadrul grupului, limitele de pedeapsă prevăzute de lege,
starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpații C.C.,
G.R.I., nerecunoașterea faptelor pentru o parte din apelanți (C.C., P.I., I.C.S.,
M.S.G. și V.E.G.) dar și numărul impresionant de retrageri de bani, reținute pentru
inculpații care au recunoscut faptele (V.T.G., P.M.I., S.N. și G.R.I.).
În raport de materialul
probator administrat în ambele faze ale procesului penal, Curtea a constat că nu
pot fi primite criticile vizând achitarea inculpaților apelanți pentru faptele deduse
judecății.
Astfel, Curtea
a reținut că la 26 octombrie 2009 Banca A.R., Agenția Craiovița Nouă a sesizat B.C.C.O.
Craiova, cu privire la efectuarea în cursul nopții de 26 octombrie 2009, Ia ATM
-ul Angenției Craiovița a unui număr de 86 de tranzacții cu cardul, efectuate în
intervalul orar 3:37-6:22, cu consecința golirii ATM-ului în cauză, comunicând totodată
desfășurătorul tranzacțiilor efectuate precum și un număr de 13 chitanțe retragere
numerar.
Având în vedere
sesizarea sus amintită, în noaptea următoare, (26 din 27 octombrie 2009), lucrătorii
B.C.C.O. Craiova au organizat o acțiune de supraveghere a ATM-urilor de pe raza
municipiului Craiova, acțiune în cadrul căreia au surprins în jurul orei 2:40, în
apropierea complexului F., un autoturism marca V.G. de culoare vișinie, din care
a coborât un tânăr cu constituție atletică, ce purta o șapcă de culoare albă și
care s-a îndreptat spre ATM-ul Băncii A.R. SA, efectuând o serie de operațiuni.
În acest interval, autoturismul marca V.G. s-a deplasat prin zonă, situându-se constant
în apropiere. Considerând comportamentul persoanelor amintite suspect, s-a procedat
la oprirea și legitimarea acestora, conducătorul autoturismului V.G. fiind identificat
în persoana inculpatului V.E.G., iar persoana ce a efectuat operațiunile bancare
ca fiind inculpatul M.S.G.
Cu ocazia controlului
corporal asupra inculpatului M.S.G. au fost găsite patru carduri de culoare aurie,
prevăzute cu bandă magnetică și care nu prezentau nici un fel de date de identificare,
dar pe care se afla lipit câte un fragment de hârtie pe care erau inscripționate
olograf mai multe cifre, un fragment de hârtie pe care erau notate olograf cu pixul
pe 10 rânduri combinații de cifre, suma de 2.000 RON în bancnote de 100, 50 și 10
RON și o chitanță tip ATM, reprezentând o retragere de numerar în valoare de 1.000
RON, precum și telefonul mobil marca Y. De asemenea, în ATM-ul situat în apropiere
s-a găsit o a doua chitanță de același fel.
Trecându-se la
percheziționarea autoturismului marca V.G., condus de V.E.G., în torpedoul mașinii
au fost găsite trei carduri de același fel (de culoare aurie, prevăzute cu bandă
magnetică ce nu prezentau nici un fel de date de identificare și pe care se afla
lipit câte un fragment de hârtie pe care erau inscripționate olograf mai multe cifre),
iar în cotiera integrată banchetei din spate, alte trei carduri similare, împreună
cu suma de 9.600 RON, constituită din bancnote din cupiura de 100, 50, 10 și 5 RON.
Procedându-se
la compararea cifrelor aflate pe fragmentele de hârtie atașate cardurilor, s-a constatat
că acestea corespund integral cifrelor aflate pe fragmentul de hârtie găsit asupra
inculpatului M.S.G., fiind vorba de numere de ordine pentru identificarea fiecărui
card în parte, ce aveau corespondent (pe fragmentul de hârtie) PI N-urile aferente.
Fiind conduși
la sediul D.I.I.C.O.T., cei doi inculpați au declarat faptul că în aceeași noapte
s-au deplasat împreună la mai multe ATM-uri ale unor bănci de pe raza municipiului
Craiova, de unde au retras ilegal, folosind carduri bancare falsificate, suma de
11.600 RON.
Ambii inculpați
au fost condamnați pentru faptele mai sus reținute, prin sentința penală nr. 125
de la 16 martie 2010 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul cu nr. 617/63/2010.
De asemenea, Curtea
a reținut că în aceeași noapte, a fost identificat inculpatul P.I. în apropierea
locului în care fuseseră reținuți inculpații V.E.G. și M.S.G., acesta încercând
să se sustragă de la control, fiind necesară urmărirea în trafic a autoturismului
marca XX condus de inculpat.
Deși asupra inculpatului
P.I. nu s-au găsit la controlul corporal niciun fel de carduri bancare, Curtea a
reținut că această împrejurare nu are semnificația reclamată de acesta, în sensul
că nu a efectuat operațiuni frauduloase de retragere numerar cu carduri bancare
donate.
Dimpotrivă, acest
lucru demonstrează că în cursul manevrelor de sustragere de la control (pe traseul
cât a fost urmărit în trafic de echipajele de poliție), inculpatul a aruncat toate
cardurile pe care le avea asupra sa, fără a mai distinge dacă acestea erau contrafăcute
sau valabile. Această concluzie se impune ținând cont că inculpatul P.I. este surprins
în aceeași noapte de camerele video ale ATM-urilor Băncii R.D. de pe str. N.T. și
str. G.E. efectuând tranzacții cu cardul, tranzacții despre care inculpatul a arătat
că au fost realizate cu carduri valabile, aparținând membrilor familiei sale. De
altfel, Curtea reține că inculpatul P.I. nu a oferit nicio explicație plauzibilă
a modului în care au dispărut din posesia sa cardurile pretins valabile folosite
la efectuarea tranzacțiilor surprinse de camerele de supraveghere ale ATM-urilor.
De asemenea, Curtea constată că potrivit listing-ului comunicat de Banca R.D. numărul
de card aparținând numitului P.G. nu apare printre cele utilizate la ATM-urile în
cauză.
Nu în ultimul
rând, Curtea a constatat și că tranzacțiile efectuate în intervalul orar 23:36:03-1:18:03,
în care inculpatul s-a aflat în raza ATM-uriloraparținând Băncii R.D. Agenția S.
din municipiul Craiova și, respectiv, Agenția G. din municipiul Craiova aparțin
aceluiași lot de carduri contrafăcute (copii ale cardurilor emise de unități bancare
din Italia) cu care au derulat operațiuni frauduloare inculpații M.S.G. și V.E.G.
Totodată, s-a
reținut că toate elementele de fapt mai sus menționate, coroborate cu împrejurarea
că datele informatice existente pe cardurile utilizate de inculpat la bancomatele
amintite au fost copiate pe alte blank-uri și utilizate pentru alte retrageri frauduloase
în dimineața imediat următoare, în municipiul București (de către membrii aceluiași
grup, G.R.I., S.N., P.M.I. și V.T.G.), ca și în cazul celor folosite de inculpații
M.S.G. și V.E.G, conturează în mod pertinent și suficient participarea inculpatului
P.I., alături de aceștia din urmă la grupul infracțional organizat în scopul efectuării
de tranzacții frauduloase cu instrumente electronice de plată falsificate al cărui
lider a fost inculpatul C.C.
În ceea ce privește
apartenența inculpaților M.S.G. și V.E.G. la grupul infracțional organizat și implicit
a rolului de lider deținut de inculpatul C.C., Curtea a avut în vedere că imediat
după prinderea în flagrant a inculpaților M.S.G. și V.E.G., acesta din urmă a fost
contactat de inculpatul C.C., de la un post telefonic, căruia i-a comunicat că a
fost prins de organele de poliție.
Aceste elemente
rezultă din coroborarea datelor relevate de percheziția informatică a telefonului
mobil utilizat de inculpatul V.E.G., în a cărui agendă telefonică a fost identificat
contactul C.C., cu listingul convorbirilor telefonice derulate în noaptea de 26
din 27 octombrie 2009, potrivit căruia inculpatul V.E.G. și inculpatul C.C. au avut
diverse convorbiri în intervalul orar 23:29-3:02, ultima fiind cea în care inculpatul
C.C. a fost anunțat despre prinderea celor doi în flagrant.
De asmenea, conținutul
mesajului SMS trimis de inculpatul C.C. către inculpatul V.E.G. la data de 26
octombrie 2009 ora 22:59:11 „vezi k se face 1 să le separați pe alea de sunt până
în 1 cu ce faceți după 1” demonstrează fără echivoc rolul de coordonator pe care
îl deținea inculpatul C.C. în activitatea grupului infracțional, acesta transmițând
indicații celor doi (M.S.G. și V.E.G.) să separe cardurile folosite înainte de ora
1:00, ora Italiei (ora 0:00 în România) de cele folosite după această oră, pentru
a se putea valorifica eficient limita maximă zilnică de retragere (250 euro=1.000
RON), respectiv pentru a se realiza două retrageri înainte ca frauda să fie descoperită
de titularii de drept ai cardurilor.
În acest context,
Curtea apreciază că în mod evident SMS-ul mai sus citat nu se referă la pariuri
sportive, așa cum a susținut (la instanța de fond) apelantul inculpat C.C., și nici
la fețe (în fața judecătorului învestit cu propunerea de arestare preventivă), inculpatul
neoferind, de altfel, nicio explicație referitoare la utilitatea unei asemenea separări
a biletelor de pariuri, sau cu atât mai puțin a fețelor, înainte de o anumită oră,
aceste apărări fiind neplauzibile și nesincere.
De asemenea, rolul
de lider deținut de inculpatul C.C. în cadrul grupului infracțional rezultă și din
transcrierile convorbirilor telefonice derulate între acesta și inculpatul V.T.G.
în data de 10 ianuarie 2010 din care rezultă că îl trage la răspundere pe inculpatul
V.T.G. pentru modul cu privire la sume de bani pe care acesta le-ar fi luat peste
plafonul cuvenit din activitatea infracțională, prevalâdu-se totodată de poziția
sa dominantă în raport cu ceilalți membri: „Ascultă aici ce-ți spun: tu și cu S.N.,
știi destul de bine că eu v-am dat viață vouă”, sau „Bă, am și eu o întrebare pentru
tine: m-ai furat vreodată”. De asemenea, din conținutul de ansamblu, al convorbirii
mai sus menționate, rezultă că discuția dintre cei doi nu se referă la un împrumut
nerestituit, ci la faptul că inculpatul V.T.G. și-ar fi însușit sume de bani fără
aprobarea inculpatului C.C.: „Bă, ți-am luat 20 de milioane, îți spun 100%!. (...)
Atunci când am rămas eu cu mama, am fost în ultima zi pe pe la discotecă (...) mai
rămâne (...) am zis: „Hai mă, luăm și noi (...) Atâta! Să moară familia mea dacă
te mint cu ceva (...)”.
În același sens
converg și celelalte interceptări telefonice dintre cei doi inculpați nominalizați
mai sus din care rezultă că inculpatul C.C. se ocupă de organizarea pe echipe a
membrilor grupului în vederea realizării scopului infracțional, în sensul că o echipă
compusă din inculpatul C.C., V.T.G., I.C.S. aflată în Italia realiza activitățile
de skimming, după care datele obținute erau transferate în țară, unde erau copiate
pe carduri care erau folosite la ATM de ceilalți membri ai grupului. Într-una din
aceste convorbiri, inculpatul C.C. îi ordină inculpatului V.T.G să se deplaseze
în Italia, asumându-și și costurile ocazionate de efectuarea deplasării cu avionul,
pentru a lucra împreună, iar în următoarea convorbire, la aceeași dată inculpatul
V.T.G. îi aduce la cunoștință date referitoare la urmărirea penală ce se desfășura
cu privire la inculpații V.E.G. și M.S.G., precum și la iminența riscului de a fi
descoperită întreaga componență a grupului infracțional, ca urmare a identificării
seriilor cardurilor bancare capturate și a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere
cu ocazia retragerilor frauduloase de la ATM-uri din București din luna noiembrie
2009.
În consecință,
Curtea constată că nu pot fi primite criticile inculpaților C.C., V.T.G., M.S.G.
și G.R.I. privind inexistența probelor cu privire la existența grupului infracțional
organizat și nici nu poate fi reținută teza subsidiară a constituirii unei asocieri
în vederea săvârșiri de infracțiuni.
Faptele probatorii
conținute de notele de redare a convorbirilor telefonice derulate în perioada sus
menționată între inculpați, din care au fost citate mai sus doar câteva pasaje și
doar exemplificativ, dovedesc că grupul constituit și condus de inculpatul C.C.
avea o structură piramidală, fiecare inculpat având roluri stabilite, aceștia acționând
după un plan stabilit și sub coordonarea liderului. Astfel, inculpații C.C., I.C.S.
și ulterior și inculpatul V.T.G., au avut rolul, în perioada sus amintită de a efectua
activitățile de skimming în Italia, datele obținute fiind trasferate electronic
în țară, unde erau transcrise pe carduri blank, acestea fiind folosite ulterior
de membrii grupului (S.N., G.R.I., V.T.G., P.M.I., M.S.G., V.E.G.) care efectuau
retragerile de numerar în mod fraudulos de la ATM.
Faptul că unii
dintre inculpați au ocazional roluri multiple în cadrul grupului, cum este cazul
inculpatului V.T.G., acesta participând în ultimă fază și la activitățile de skimming,
deplasându-se în acest scop în Italia, la chemarea inculpatului C.C., după ce, anterior,
se ocupase în țară, de retrageri de numerar de la ATM-uri, nu este de natură să
transforme pluralitatea constituită de infractori într-una ocazională, sau într-o
asociere în scopul săvârșirii de infracțiuni în sensul dispozițiilor art. 323
C. pen., așa cum au invocat apelanții inculpați C.C., V.T.G., M.S.G., S.N. și G.R.I.
câtă vreme aceștia au acționat în mod continuu și coordonat, în vederea realizării
scopului infracțional
Curtea de Apel
a apreciat ca fiind nefondate criticile formulate de inculpatul C.C. privind condamnarea
de către prima instanță sub o altă încadrare juridică decât cea conținută în actul
de sesizare. În acest sens, din dispozitivul rechizitoriului rezultă că acesta a
fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42
alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 ca autor și nu ca instigator, așa
cum a invocat apelantul inculpat, instanța de fond procedând în mod corect la condamnarea
acestuia conform încadrării conținute în dispoziția de trimitere în judecată, nefiind
necesară punerea în discuție a unei eventuale schimbări a acesteia, dispozițiile
art. 334 C. proc. pen. nefiind incidente. Dispozițiile art. 25 C. pen. coninute
în dispoziția de trimitere în judecată se referă la infracțiunea prevăzută de
art. 27 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, nefiind aplicabile în bloc tuturor infracțiunilor
enumerate după aceasta.
Neîntemeiate au
fost apreciate și criticile inculpaților apelanți C.C., P.I., V.T.G., P.M.I., S.N.
și G.R.I. privind achitarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din
Legea nr. 365/2002 neputând fi primite apărările acestora vizând imposibilitatea
reținerii acesteia în concurs cu infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din
Legea nr. 365/2002 sau neîndeplinirii condiției privind autenticitatea mijloculului
de plată folosit.
Astfel, art. 24
din Legea nr. 365/2002 incriminează, în alin. (1), falsificarea unui instrument
de plată electronică, iar, în alin. (2), punerea în circulație sau deținerea în
vederea punerii în circulație a unui astfel de instrument falsificat în timp ce
art. 27 alin. (1) din aceeași lege sancționează efectuarea de operațiuni financiare
prin utilizarea unui instrument de plată, fără consimțământul titularului său, astfel
încât nu se poate considera că infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) ar fi
absorbită natural în conținutul art. 27 alin. (1), ci dimpotrivă acestea se află
în concurs cu conexitate etiologică, infracțiunea prevăzută de art. 24 alin.
(2) fiind săvârșită în scopul folosirii la ATM a cardului falsificat.
Potrivit art.
33 lit. a) teza a ll-a C. pen., există concurs chiar dacă una dintre infracțiuni
a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni.
De asemenea, Curtea
a reținut că dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 nu condiționează
realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare
prin utilizarea unui instrument de plată fără consimțământul titularului, de autenticitatea
instumentului de plată folosit, o asemenea condiție neputând fi dedusă din textul
legal care incriminează infracțiunea.
Nu au fost primite
nici criticile privind neefectuarea cercetării judecătorești, dată fiind specificitatea
probatiunii în cazul infracțiunilor deduse judecății. Astfel, față de acuzațiile
aduse inculpaților și de probatoriul administrat în faza de urmărire penală, acestea
constând preponderent în înscrisuri, relații comunicate de unitățile bancare, transcrieri
ale unor convorbiri telefonice, relații comunicate de autoritățile italiene,
procese-verbale de percheziție domiciliară, sau după caz, informatică, instanța
de fond nu putea dispune readministrarea acestora, acestea fiind obținute prin procedee
probatorii unice, realizabile exclusiv în faza urmăririi penale.
În ceea ce privește
reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate de instanța de fond apelanților
inculpați P.M.I., S.N., V.T.G., M.S.G., I.C.S. Curtea s-a constat că acestea respectă
toate criteriile de individualizare stabilite de art. 72 C. pen. respectiv limitele
de pedeapsă prevăzute de textul de lege, gradul de pericol social și împrejurările
comiterii faptelor circumstanțele reale în care au fost săvârșite, împrejurările
care atenuează răspunderea penală și datele care circumstanțiază persoana inculpaților,
nefiind incident niciun motiv de reducere a acestora.
În acest sens,
Curtea a reținut că pedepsele aplicate acestora pentru infracțiunea de grup infracțional
organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003 sunt egale cu minimul special,
iar în raport de datele ce caracterizează persoana inculpaților, și că nu se identifică
elemente care ar putea fi reținute drept circumstanțe atenuante. Pretinsa atitudine
sinceră a inculpaților V.T.G. și S.N. s-a limitat la recunoașterea săvârșirii infracțiunilor
scop, niciunul dintre aceștia nerecunoscând că au acționat în cadrul unui grup infracțional
organizat, încercând să-și minimizeze participarea la activitatea infracțională.
Lipsa antecedentelor
penale în cazul acestor inculpați a fost just evaluată de instanța de fond prin
aplicare unor pedepse orientate spre minimul special, neputându-se face aplicarea
dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., față de împrejurarea că în cazul
acestora nu sunt relevate date privind existența unei conduite generale conformă
ordinea de drept, fiind persoane fără ocupație, efectuarea de operațiuni frauduloase
cu carduri bancare constituind principala sursă de venit a acestora.
În ceea ce privește
criticile formulate de inculpatul C.N.F., care a solicitat reindividualizarea modalității
de executare a pedepsei, în sensul înlăturării dispozițiilor art. 86
1
C. pen. și aplicării în mod corespunzător a dispozițiilor art. 81 C. pen., Curtea
a constat că acesta,deși se află la primul conflict cu legea penală fiind și încadrat
în muncă anterior arestării sale preventive, a înțeles să-și completeze veniturile
în mod ilicit, săvârșind infracțiunile deduse judecății, element ce conturează concluzia
că simpla aplicare a pedepsei nu este suficientă pentru a realiza reeducarea și
reinserția socială a inculpatului și că aceasta trebuie dublată de un regim strict
de supraveghere în sensul dispozițiilor art. 86
3
C. pen.
Sechestrul asigurător
asupra autoturismului în cauză a fost dispus în vederea confiscării, prin ordonanța
din 31 august 2011, acesta fiind achiziționat de inculpatul C.C. (așa cu chiar acesta
a declarat în fața judecătorului învestit cu soluționarea propunerii de arestare
preventivă) ulterior începerii activității infracționale, cu bani obținuți din săvârșirea
de infracțiuni în Italia, actele de proprietate fiind întocmite pe numele fratelui
său, C.C.
Totodată, Curtea
a reținut că în cursul judecării cauzei au intrat în vigoare dispozițiile art. 118
2
C. pen. care reglementează confiscarea extinsă, acestea aplicându-se retroactiv,
așa cum stabilesc dispozițiile art. 12 alin. (2) C. pen. care consacră retroactivitatea
legii care prevede măsuri de siguranță sau măsuri educative.
Potrivit acestor
dispoziții, unt supuse confiscării și alte bunuri decât cele menționate la art.
118, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea unei infracțiuni
de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori de aderare sau
sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup [lit. i)], sau pentru infracțiuni
săvârșite prin intermediul sistemelor informatice și al mijloacelor de plată electronice
[lit. ș)], dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material și pedeapsa
prevăzută de lege este închisoarea de 5 ani sau mai mare.
De asemenea, potrivit
alin. (3) al aceluiași articol, pentru aplicarea dispozițiilor alin. (2) se ține
seama și de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de un
terț unui membru de familie, persoanelor cu care persoana condamnată a stabilit
relații asemănătoare acelora dintre soți ori dintre părinți și copii, în cazul în
care conviețuiesc cu acesta, persoanelor juridice asupra cărora persoana condamnată
deține controlul.
În consecință,
fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de dispozițiile lege sus citate, Curtea
a constatat că în mod greșit instanța de fond a dispus ridicarea sechestrului asigurător
asupra autoturismului menționat, această măsură impunându-se a fi menținută în vederea
aducerii la îndeplinire a confiscării extinse.
Împotriva acestei
decizii, inculpații C.C., P.I., V.T.G., S.N., G.R.I., C.N.F., M.S.G. V.E.G. și persoana
interesată C.C. a declarat, în termen legal, recursurile de față.
Inculpatul C.C.
a solicitat prin invocarea cazului de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen., coroborat cu dispozițiile art. 5 noul C.
pen., privind aplicarea legii penale mai favorabile, următoarele:
- schimbarea încadrării
juridice, din infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în infracțiunea
prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., urmând a se aplica acestuia o pedeapsă,
raportat la prevederile art. 375 alin. (1) C. proc. pen., orientată spre minimul
special prevăzut de lege, minimul de 1 an;
- schimbarea încadrării
juridice din infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002,
în infracțiunea prevăzută de art. 311 alin. (2) C. pen. și din infracțiunea prevăzută
de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, în infracțiunea prevăzută de art. 313
C. pen. și aplicarea unor pedepse orientate către minimul prevăzut de lege;
- referitor la
infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, apărarea a apreciat că
nu se impune schimbarea încadrării juridice, întrucât aceste texte reprezintă legea
penală mai favorabilă inculpatului, ținându-se seama de faptul că limitele de pedeapsă
sunt de la 6 luni la 5 ani, iar în noua reglementare, art. 314 alin. (2) C.
pen., aceste limite de pedeapsă sunt de la 2 ani la 7 ani;
- schimbarea încadrărilor
juridice, din infracțiunea prevăzută de art. 25 C. pen. (anterior), raportat la
art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, în infracțiunea prevăzută de art. 47,
raportat la art. 250 alin. (1) și alin. (2) C. pen. (actual), precum și din infracțiunea
prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 (Titlul III),
în infracțiunea prevăzută de art. 47, raportat la art. 360 alin. (1) și alin. (2)
C. pen. (actual);
- ca toate pedepsele
ce urmează a fi aplicate să fie orientate către minimul special prevăzut de lege,
astfel cum au apreciat și instanțele anterioare, iar în atare situație, contopirea
pedepselor să fie realizată conform prevederilor vechiului C. pen. și cuantumul
pedepsei rezultante să fie apropiat de perioada de detenție pe care a executat-o
deja, urmând a se avea în vedere data la care a fost încarcerat, vârsta pe care
o avea la data comiterii faptei, o vârstă fragedă, capacitatea redusă de discernământ
în raport cu vârsta sa, precum și faptul că a înțeles să-și schimbe atitudinea procesuală,
regretând faptele săvârșite.
Referitor la cealaltă
faptă comisă anterior, s-a susținut că se impune revocarea suspendării condiționate
a executării pedepsei de 1 an închisoare și executarea acesteia alături de pedepsa
rezultantă din prezenta cauză.
Persoana interesată
C.C. a solicitat:
- în principal,
casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel
întrucât acesta instanță a încălcat normele procesuale cât și cele substanțiale,
acesta nefiind citat în cauză la momentul la care s-a luat măsura sechestrului asigurător
împotriva bunurilor proprietatea acestuia.
- în subsidiar,
casarea hotărârii atacate și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond,
respectiv, ridicarea măsurii sechestrului asigurător.
Inculpatul P.I.,
invocând incidența cazului de casare prevăzuut de art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen., a solicitat:
- în principal,
în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., achitarea
pentru toate faptele reținute în sarcina sa;
- în subsidiar,
să fie dată relevanță noilor încadrări juridice prevăzute de actualul C. pen., dispoziții
care reduc substanțial limitele de pedeapsă pentru infracțiunile deduse judecății,
față de prevederile în vigoare la data condamnării, și prin reținerea unei slabe
participații penale, o reindividualizare a cuantumului pedepselor și suspendarea
sub supraveghere a executării pedepsei rezultante în condițiile art. 86
1
C. pen. (anterior).
Inculpatul V.T.G.
a solicitat:
- schimbarea încadrării
juridice, din infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în infracțiunea
prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.;
- o reindividualizare
a pedepeselor și aplicarea unei pedepse rezultante sub minimul special prevăzut
de lege, ținându-se seama de dispozițiile art. 72, art. 74 și art. 76 C. pen. (anterior),
iar ca modalitate de executare, suspendarea sub supraveghere, în condițiile
art. 86
1
C. pen. (anterioar).
Inculpatul S.N.,
invocând cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 17
2
C.
proc. pen., în raport cu dispozițiile art. 5 C. pen., a solicitat:
- schimbarea încadrării
juridice, din infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în infracțiunea
prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., și, în raport cu această nouă încadrare
juridică, aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special;
- pentru infracțiunea
prevăzută de Legea nr. 365/2002, de asemenea, aplicarea legii penale mai favorabile.
- în privința
concursului de infracțiuni, aplicarea legii vechi, pe care a apreciat-o a fi mai
favorabilă;
- o reindividualizare
a pedepsei rezultante în sensul aplicării unui cunatum egal cu perioada executată
în stare de arest preventiv, iar în situația în care se va aprecia necesară aplicarea
unei pedeapse într-un cuantum mai mare, să se dispună suspendarea executării acesteia
sub supraveghere, în condițiile art. 86
1
C. pen.
Inculpatul G.R.I.,
invocând cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 17
2
C.
proc. pen. (anterior), coroborat cu art. 5 C. pen., a solicitat:
- schimbarea încadrării
juridice a faptelor astfel:
- din infracțiunea
prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în infracțiunea prevăzută de în art.
367 alin. (1) și alin. (3) C. pen.;
- din infracțiunea
prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, în infracțiunea prevăzută
de art. 313 alin. (1) C. pen.;
- din infracțiunea
prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, în infracțiunea prevăzută
de art. 250 alin. (1) C. pen.;
- din infracțiunea
prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 (Titlul III),
în infracțiunea prevăzută de art. 360 alin. (1) și alin. (2), C. pen., cu aplicarea
art. 35 alin. (1) C. pen.;
- în procesul
de reindividualizare a pedepselor să se aibă în vedere participația sa la comiterea
faptei, împrejurarea că a recunoscut faptele comise și că o pedeapsă sub minimul
special i-ar acorda șanse sporite de reintergare socială, ținându-se seama și de
faptul că este tatăl unui copil minor.
- aplicarea
art. 33, art. 34 C. pen. (anterioar) în privința concursului de infracțiuni pentru
stabilirea pedepsei rezultante, apreciind că vechile reglementări sunt favorabile;
Inculpatul C.N.F.
a formulat recursul contestând suma cu privire la care s-a dispus confiscarea, 1.300
RON în situația în care suma retrasă a fost în cuantum de doar 200 RON, cât a încercat
inițial să retragă.
Inculpatul M.S.G.,
invocând cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 17
2
C.
proc. pen., raportat la art. 5 C. pen., a solicitat:
- aplicarea legii
penale mai favorabile în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea
nr. 39/2003, în sensul schimbării încadrării juridice în infracțiunea prevăzută
de art. 367 alin. (1) C. pen., iar în raport cu această nouă încadrare, aplicarea
unei pedepse orientată spre minimul special prevăzut de lege, egală cu perioada
deja executată în stare de arest preventiv;
- în situația
în care se va aplica o pedeapsă mai mare decât perioada deja executată, să se dispună
suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, conform art. 86
1
C. pen. (anterior), apreciindu-se, în raport cu vârsta sa și lipsa antecendentelor
penale, că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de
detenție.
Inculpatul V.E.G.,
invocând cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 17
2
C.
proc. pen., raportat la art. 5 C. pen., a solicitat:
- aplicarea legii
penale mai favorabile în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea
nr. 39/2003, în sensul schimbării încadrări