ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 17.11.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4096/2010

HOTĂRÂRE

17.11.2010

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4096/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 483 din 17 noiembrie 2009, Tribunalul

Dolj, în baza disp.art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a uneia din faptele săvârșite de

inculpații A.A., A.I.A. și G.L.

C. din infracțiunea prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nt.39/2003 cu

referire la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea 39/2003 cu aplic.art. 41 alin. (2)

C. pen., în infracțiunea prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 18 din legea 39/2003.

În baza disp., art. 7 alin. (1) din legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2

lit. b) pct. 18 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen.

, a condamnat pe fiecare din inculpații A.A., A.I.A. și G.L.C. la pedeapsa de câte 3

ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.

În baza disp. art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) și

art. 76 lit. e) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe

fiecare din inculpați la pedeapsa de câte 5 luni închisoare.

În baza disp. art. 49 din Legea 161/2003 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen.

, art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe

aceeași inculpați la pedeapsa de câte 2 ani închisoare fiecare.

În baza disp.art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., inculpații A.

A.,

fiul lui P.G.,

A.I.A.,

fiica

lui D. și D.,

și G.L.C., fiica lui A. și V.,

vor executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

În baza disp.art. 86

C. pen., s-a dispus suspendarea

executării sub supraveghere a pedepsei aplicate fiecărui inculpat pe

durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza disp.art. 86

C. pen., pe durata termenului de

încercare, inculpații A.A., A.I.A. și G.

L. se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere:

Să se prezinte la Serviciul de probațiune din cadrul Tribunalului

Dolj la datele fixate;

Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință

și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

Să comunice informații de natură a putea fi controlate

mijloacele de existență;

S-a atras atenția inculpaților asupra disp.art. 86

C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

S-a aplicat disp. art. 71 - art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea

executării pedepselor accesorii aplicate fiecărui inculpat pe durata

suspendării executării sub supraveghere a pedepselor principale.

În baza disp.art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat perioada reținerii și arestării preventive de la 16 mai

2008 până la 21 mai 2008.

Au fost obligați inculpații A.A., A.I.A.

și G.L.C. la câte 3.500 lei fiecare cheltuieli judiciare

statului și pe inculpata A.I.A. la 4617 lei cheltuieli

judiciare statului din care 1.117 lei onorariu traducător de limbă franceză P.R.E.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dolj a constatat că, prin

rechizitoriul nr. 31D/P/2008 al - M.P. - Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.

I.C.O.T. - Serviciul

Teritorial Craiova au fost trimiși în judecată inculpații A.A.,

A.I.A.,

și G.L.C. pentru săvârșirea infracțiunii înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.

, art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 49 Titlul III din Legea nr. 161/2003, toate cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în final cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reținut că, la începutul anului 2005, inculpații A.

A., G.L.C. și A.I.A. s-au

constituit într-un grup infracțional organizat având ca scop inducerea

în eroare, prin intermediul Internet-ului, a unor cetățeni străini în

vederea obținerii unor beneficii materiale, activități pe care le-au

desfășurat până la momentul reținerii.

Astfel, prin intermediul Internet-ului, aceștia accesau site-uri specializate în întâlniri amoroase și contactau diferite persoane, cu

care inițiau dialoguri și, pe măsură ce le câștigau încrederea, le solicitau sume mici de bani, în mod repetat pentru a nu trezi

suspiciunea persoanelor înșelate, sub următoarele pretexte:

contravaloarea biletelor de avion necesare deplasării la întâlnirile

amoroase pe care le stabileau, contravaloarea vizelor necesare, diferite taxe de drum garanții financiare necesare deplasării în anumite state care impun acest lucru.

De asemenea, inculpații A.A., G.L. C. și A.I.A. pentru a-i determina pe cei contactați să le

trimită bani și să justifice imposibilitatea deplasării, invocau în

dialogurile cu persoanele înșelate probleme personale grave, cum ar

fi: înmormântări, îmbolnăviri subite ale părinților, rudelor etc.

Banii expediați de persoanele înșelate de inculpați prin

intermediul serviciilor bancare de transfer rapid de numerar, (W.

U., M.G. etc.) erau ridicați de A.I.A.,

G.L.C. si A.A.

Pe parcursul cercetărilor a rezultat că inculpații A.A.,

G.L.C. și A.I.A. au indus și menținut în eroare mai mulți cetățeni străini, de la care au primit sume de bani, în dolari americani, precum și în alte monede,

respectiv euro și lire sterline totalizând 29169 DOLARI SUA, 8541 euro și 620

lire sterline.

Pentru a putea intra în posesia sumelor de bani expediate de

cetățenii străini înșelați, inculpații le solicitau acestora, în dialogurile

pe care le aveau cu ei, să le transmită MTCN-urile (numărul de control al transferului de bani).

Sumele de bani erau ridicate de cei trei inculpați de la diferite

oficii W.U. (în acest sens formularele pentru primit bani tip W.U. completate de aceștia) și folosite de aceștia.

Cei trei inculpați care nu au nici o ocupație, și-au făcut din

activitatea de inducere și menținere în eroare a unor cetățeni străini,

prin corespondența electronică pe site-uri matrimoniale, în scopul

obținerii de beneficii materiale sigure și rapide, o „ocupație", care le

asigura mijloacele materiale necesare unui mod de viață facil. Sumele de bani astfel obținute erau cheltuite de cei trei inculpați pentru diferite distracții și cheltuieli personale.

Un argument edificator în acest sens a fost conținutul unei

convorbiri telefonice din 14 aprilie 2008 a inculpatei A.I.

A., ocazie cu care aceasta discutând despre potențiala lor

plecare în Regatul Unit al Marii Britanii susține „că au reușit A. cu

L. să producă pe Internet 12.000 DOLARI SUA în două luni, de la două

persoane și nu mai reușesc ei câteva mii."

Semnificativ pentru comportamentul celor trei inculpați a fost faptul că, deși, inculpata A.I.A. a fost cercetată în

două dosare penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Craiova, respectiv 4398/P/2006 (soluționat la 02 aprilie 2007 - SUP 181)

și 8855/P/2007 (soluționat la 05 noiembrie 2007 - SUP), aspect pe care îl

cunoșteau și inculpații A.A. - verișor primar al inculpatei A.I.A. - și G.L.C. - prietena

(concubina) inculpatului A.A., lucru ce nu i-a împiedicat pe

aceștia să-și continue activitatea frauduloasă prin intermediul

Internetului, într-un dispreț total față de lege și consecințele acesteia,

singura concluzie trasă de inculpați fiind aceea că indiferent de intervalul de săvârșire a infracțiunilor și de numărul persoanelor induse în eroare, legea este blândă și nu le va fi angajată răspunderea penală.

Prin ordonanța nr. 4398/P/2006 a Parchetului de pe lângă

Judecătoria Craiova din 22 mai 2008 s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauzele nr. 4398/P/2006 și 8855/P/2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, având ca obiect activitățile de inducere în eroare a părților vătămate C.A.D. și D.O. de către inculpata A.I.A. și declinarea competenței de soluționare a cauzei în

favoarea D.I.I.C.

O.T. - Biroul Teritorial Dolj.

Prin ordonanța nr. 80D/P/2008 al D.I.

I.C.O.T. - Biroul Teritorial

Dolj din 23 mai 2008 Ml s-a dispus conexarea Dosarului 80D/P/2008

la Dosarul nr. 31D/P/2008.

Din examinarea conținutului notelor telefonice interceptate în

baza autorizațiilor din 06 martie 2008, din 04 aprilie 2008,

din 04 aprilie 2008, emise de Tribunalul Dolj, s-a putut observa activitatea

infracțională a celor trei inculpați, care acționau în mod organizat,

fiecare având un rol bine definit în cadrul și sarcini concrete, în sensul

că inculpatelor G.L.C. și A.I.A. le revenea misiunea să inducă și să mențină în eroare diverși cetățeni

străini prin dialogurile pe care le purtau cu aceștia, în baza unor „scenario" bine puse la punct. Astfel, inculpatele au invocat în mod

frecvent, în scopul obținerii unor sume de bani, cheltuieli ocazionate de obținerea pașapoartelor turistice, vizelor, contravaloarea biletelor

de avion, probleme familiale grave, cum ar fi boli incurabile ale

membrilor familiei, în acest sens, edificatoare este convorbirea

purtată de inculpata A.I.A. la data de 14 martie 2008.

Deși, pe parcursul cercetărilor cei trei inculpați nu au

recunoscut că au reacționat în forma grupului organizat, ci, în mod

independent, susținerile acestora au fost infirmate din conținutul

transcrierii notelor telefonice interceptate în baza autorizației

din 06 martie 2008 din datele de "17 martie 2008, 19 martie 2008, martie 2008, 24 martie 2008, 25 martie 2008, 27 martie 2008 și 05 aprilie 2008, care sunt edificatoare și dovedesc, o dată în plus că fiecare dintre membrii

grupului infracțional organizat avea un rol bine definit și acționa, în scopul grupului infracțional organizat, sub coordonarea inculpatului

A.A.

Astfel cei trei inculpați după ce contactau prin intermediul Internet-ului diverși cetățeni străini, stabileau modul în care să-i convingă pe aceștia să le trimită sume de bani, își alcătuiau liste,

fiecare dintre inculpați având obligația să obțină cât mai mulți bani.

În acest scop, inculpata A.I.A. utiliza mai multe ID-uri (identități) atât la calculatorul personal, cât și la

calculatorul de la domiciliul inculpatului A.A., prin intermediul

cărora purta discuții prin Internet cu părțile vătămate. De asemenea,

atunci când primea telefoane de la cetățenii care trimiseseră sume de bani, o îndemna pe inculpata G.L.C. să

răspundă și să spună că ea se află la București pentru a obține viza

pentru SUA, menținând în eroare persoanele din străinătate.

Inculpata G.L.C. se ocupa de lista ei (reprezentând cetățenii străini cu care inițiase discuții și pe care

încerca să-i convingă să trimită diverse sume de bani) cât și lista

A., atunci acesta din urmă încerca să scape de cetățenii care

îi trimiseseră bani și doreau să știe ce s-a întâmplat, sau atunci când

inculpata A.A. părăsea țara. Astfel, inculpata G.L. a răspuns în repetate rânduri la telefonul inculpatei A.I.A., spunând că este vara acesteia și că ea se află la

București pentru a obține viza, când de fapt, așa cum reiese din

convorbirile telefonice, ele erau în hypermarketul R. la cumpărături.

Inculpatul A.A. avea de asemenea lista lui de persoane

cu care comunica prin Internet, dându-se drept G.L.

C. (precum reiese din convorbiri) și mai avea rolul de a o „pune

la treabă" pe aceasta din urmă, împărțind sumele de bani astfel obținute. De asemenea, precum reiese și din declarația dată de acesta, convenea cu inculpata G.L.C. asupra

textelor („vrăjelilor") pe care le foloseau în dialogurile cu cetățenii străini pentru a-i determina să le trimită bani.

Cu prilejul perchezițiilor domiciliare efectuate la locuințele

inculpaților, în baza autorizației emisă la 15 mai 2008 de

Tribunalul Dolj, au fost descoperite bunuri și înscrisuri relevante în cauză, cum ar fi buletine W.U., sume de bani, bilețele cu

nume de cetățeni străini și MTCN-uri, iar la inculpatul A.A., în

plus, s-a găsit și un bilet de avion pe numele acestuia, pe ruta București - Londra, data zborului fiind 20 mai 2008.

Pe parcursul cercetărilor s-a reușit identificarea unui număr de 56 persoane vătămate, cetățeni străini, induse în eroare de inculpați

în modalitatea expusă mai sus.

În ceea ce îl privește pe inculpatul A.A., din probele

administrate în cauză a rezultat că în cursul anului 2005 acesta s-a ocupat și cu vânzarea fictivă prin intermediul Internet-ului de bunuri

pe care în realitate nu le deținea, în scopul obținerii în mod ilicit a unor sume de bani.

În acest sens sunt plângerile numiților T.A. -căruia

inculpatul i-a oferit spre vânzare un U., M.A. și C.

W. cărora inculpatul Ie-a oferit spre vânzare laptop-uri.

Cu prilejul perchezițiilor domiciliare efectuate în locuințele

inculpaților s-au ridicat mai multe bunuri ce au fost depuse la camera

de corpuri delicte a I.P.J. Dolj precum și suma de 2086 RON găsită la

inculpatul A.A.

Starea de fapt de mai sus, a fost demonstrată cu următoarele

probatorii: procesele verbale de sesizare din oficiu, procese verbale

de percheziție domiciliară, autorizații emise de Tribunalul Dolj pentru

interceptarea și înregistrarea convorbirilor efectuate prin telefon sau alt mijloc electronic de comunicare, plase foto, formulare transfer

numerar tip W.U., răspunsuri bănci, declarații de martori și

declarațiile inculpaților.

Audiată nemijlocit în instanță, inculpata G.L. (care în

faza de urmărire penală a uzat de dreptul la tăcere) a declarat că în

perioada 2005-2008 a locuit în același apartament cu inc. A.

A., fiind prieteni și de pe computerul acestuia a accesat un site

specializat în întâlniri amoroase prin intermediul căruia contacta

cetățeni straini-bărbați, pentru a dialoga cu aceștia, aducându-i la

cunoștință această activitate și inculpatului A.A. care și-a dat acordul.

Inculpata a mai afirmat că acești cetățeni îi propuneau să se

întâlnească dar acesta invoca că nu are posibilități materiale pentru

a-ș procura viza și biletele de avion și atunci persoanele pe care le

contacta i-au trimis diverse sume de bani, dar din proprie inițiativă și

fără ca aceasta să le solicite .

În apărarea sa inculpata a mai susținut că uneori chiar

intenționa să se întâlnească cu acești cetățeni străini, motiv pentru

care le accepta ofertele lor în bani, dar le promitea întotdeauna că le

va returna banii dacă nu va reuși să-i întâlnească și în acest sens a făcut demersuri pentru a obține o viză SUA la solicitarea unuia din

bărbații cu care dialoga - numitul A.P. - care i-a trimis și banii

necesari, dar i-a fost refuzată acordarea vizei și cetățeanul străin i-a

spus să păstreze banii trimiși.

Inculpata A.I.A. atât în declarația dată în faza

de urmărire penală cât și în instanță a recunoscut numai parțial

faptele reținute în sarcina acesteia, precizând că în perioada 2005-

2006 a accesat de pe calculatorul personal mai multe site-uri

specializate în întâlniri amoroase, fiind contactată de mai mulți bărbați

cetățeni străini care i-au propus să se întâlnească trimițându-i din

proprie inițiativă diverse sume de bani pentru a se deplasa în străinătate, în condițiile în care aceasta le spunea că nu are

posibilități materiale pentru a-ș face rost de viza, bilete de avion.

A mai precizat inculpata că de fiecare dată și-a declinat

identitatea corectă și a postat pe acele site-uri fotografiile sale și

niciodată nu a avut intenția să-i inducă în eroare pe bărbații cu care

dialoga pe internet.

Inculpatul A.A., deși în declarația dată în faza de

urmărire penală a avut o atitudine sinceră recunoscând activitatea

infracțională pentru care era cercetat, in instanță nu și-a mai menținut

declarațiile anterioare.arătând că nu recunoaște faptele pentru care

este trimis în judecat

A precizat însă că în perioada 2005-2008 prietena sa G.

L. cu care locuia în același apartament accesa de pe computerul acestuia site-uri de prietenii și astfel contacta cetățeni

străini - bărbați cu care apoi dialoga iar aceștia îi trimiteau diverse

sume de bani și cadouri și astfel o însoțea la oficiile W.U. pentru a ridica banii pe care îi cheltuiau împreună.

De asemenea a afirmat că verișoara acestuia A.A.

în cursul anilor 2005-2006 i s-a confesat că și aceasta prime diverse

cadouri și sume de bani de la persoanele pe care le contacta pe

internet și uneori chiar a însoțit-o pe aceasta la oficiile W.U. pentru-ași ridica banii.

Inculpatul a mai declarat că avea cunoștință și de pozele cu

conotații erotice puse pe acest site de prietena sa G.L. și

chiar a însoțit-o pe aceasta în București pentru a se întâlni cu un

cetățean străin cu care dialogase pe net, căruia i s-a recomandat

drept fratele acesteia, iar toate cheltuielile au fost suportate de acel

bărbat.

Inculpatul A.A. nu a recunoscut că ar fi dialogat și

acesta pe site-ul respectiv susținând că nu cunoaște limba engleză, după cum nu a recunoscut că ar fi făcut vânzări fictive de bunuri prin

interrnediul intemetului.

În scop probator au fost audiați martorii C.C.D. care a declarat că în cursul anilor 2006-2008 îi întâlnea frecvent în oraș pe cei trei inculpați, și uneori observa că aceștia

intrau la oficiile W.U. și că de asemenea a remarcat că

inculpații cheltuiau sume mari de bani deși nu aveau serviciu.

S-a audiat și martora B.A. care a declarat că atunci când ieșea în oraș cu G.L. și A.I.A. a

observat că acestea intrau în oficiile W.U., și de asemenea

a observat că inculpatul A.A. era mai autoritar și chiar impulsiv în relațiile cu G.L.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța a

constatat ca fiind dovedită starea de fapt astfel cum a fost expusă în

actul de inculpare.

Apărările inculpaților, în sensul că inculpatele A.A.

și G.L. acționau separat atunci când accesau acele

site-uri de prietenii, precum și apărarea inculpatului A.A. că

niciodată nu a accesat astfel de site-uri și nu a purtat dialoguri cu

cetățeni străini deoarece nu cunoștea limba engleză precum și

susținerile acestora că nu au avut niciodată intenția de a induce în

eroare cetățenii străini cu care dialogau, au fost combătute de ansamblul probator administrat în cauză.

Astfel, din examinarea transcrierii convorbirilor telefonice

interceptate în baza autorizațiilor din 6 martie 2008, 7 martie 2008, 4

aprilie 2008 (vol II dosar urmărire penală) a rezultat că cei trei

inculpați acționau împreună, că inculpatul A.A. le impunea

uneori celorlalte două inculpate să acceseze acele site-uri,

interzicându-se să iasă în oraș la ore mai târzii, deoarece la acele ore

puteau să fie contactate de cetățenii străini," (vezi filelel 60, 81, 61

vol. II dos urmărire penală).

Deși inculpatul A.A. a declarat că acesta nu ar fi accesat niciodată astfel de site-uri deoarece nu cunoștea limba engleză, dintr-una din convorbirile telefonice purtate cu G.

L. a rezultăat că acesta o îndemna pe G. să stea mai mult

pe net, iar la reproșul acesteia, A.A. îi răspunde că „și el a stat pe net, a dat mail, a făcut ce trebuia să facă.

Din cuprinsul unor alte convorbiri purtate între A.I.

A. și G.L., a rezultat că acestea se sfătuiau

reciproc cum să contacteze cetățenii străini, ce texte să folosească

pentru a-i determina să le trimită bani, ce fotografii să plaseze pe

acele site-uri pentru a fi contactate mai eficient de bărbații străini iar în privința textelor și a pozelor primeau indicații și de la inc. A.

A. (vezi filele 65, 66 67 71, 75 vol. II dos urmărire penală).

De asemenea din cuprinsul unei convorbiri telefonice din data de 14 aprilie 2009 (fila 137) purtate de A.I.A. cu o

persoană din Franța, probabil o cunoștință, inculpata îi spunea

acesteia că stă pe net deoarece trebuie să „facă bani", că în câteva

zile a „făcut 2000" afirmând totodată că într-un interval de 2 luni, A. și L. au „făcut 12.000 și că intenționau să meargă

împreună în străinătate scop în care strângeau acești bani.

Aceste afirmații au fost de natură să conducă la concluzia că

cei trei inculpați desfășurau împreună activitatea de inducere în

eroare a cetățenilor străini pe care îi contactau prin intermediul acelor

site-uri de întâlniri amoroase, informându-se reciproc de sumele

primite și chiar să pregăteau să părăsească împreună țara.

De asemenea, faptul că cei trei inculpați colaborau și alcătuiau

împreună listele cu persoanele care le promiteau că le vor trimite

bani, tocmai pentru a insista în obținerea acestor avantaje materiale,

a rezultat din cuprinsul altor convorbiri telefonice.

Astfel, G.L. și A.l.A. se informau

reciproc despre promisiunile pe care le făceau persoanele contactate,

datele când primeau efectiv banii și de la cine anume, îl informau și pe A.A. care le însoțea pentru a ridica banii de la oficiile

W.U.

Mai mult, și dialogurile purtate de inculpați atunci când

primeau efectiv banii de la cetățenii străini sau nemulțumirea pe care

o manifestau atunci când nu reușeau "să-i convingă să le trimită banii

" au relevat că toate demersurile inculpaților nu urmăreau decât

inducerea în eroare în scopul obținerii de avantaje materiale.

Chiar dacă inculpații au susținut că intenționau să se deplaseze în străinătate pentru a cunoaște persoanele de la care primeau banii,

susținerile lor au fost contrazise de dialogurile pe care le purtau între

ei și din care a rezultat că în realitate voiau să plece în străinătate dar

în alte scopuri, aspect care s-a desprins din conținutul ultimelor

interceptări.

Examinându-se și conținutul discuțiilor realizate prin intermediul

aplicației informatice Y.M. de la calculatorul aparținând

lui A.A. și utilizat și de G.L. precum și de la

calculatorul aparținând inculpatei A.I.A., s-a putut constata intenția vădită a celor trei inculpați, având în vedere textele

pe care le foloseau în timpul dialogurilor, de a-i induce în eroare pe

cetățenii străini contactați pentru a-i determina să le trimită bani.

Astfel, inculpatele G.L. și A.I., chiar dacă și-

au declinat identitatea corectă, le promiteau cetățenilor străini că le

vor întâlni personal, însă nu aveau posibilități materiale pentru a obține viza, pentru a cumpăra biletele de avion și alte cheltuieli necesare deplasării în străinătate sau invocau situații grave în care

se aflau familiile lor, toate aceste motivații dolosive având drept scop

obținerea unor avantaje materiale, deoarece în realitate nu intenționau să onoreze astfel de promisiuni

O dovadă în plus că cei trei inculpați colaborau în activitatea de

inducere în eroare a bărbaților străini cu care dialogau a fost și faptul

că A.I.A. utiliza mai multe ID (identități) atât de la

calculatorul personal cât și de la calculatorul lui A.A., iar

uneori când primea telefon de la cetățenii străini pe care îi contactase

anterior o îndemna pe G.L. să răspundă să invoce diverse motive.

În ceea ce o privește pe inculpata A.I.A., din

actele și lucrările dosarului a rezultat că aceasta, anterior, a mai fost

cercetată în două dosare de urmărire penală de către Parchetul de

pe lângă Judecătoria Craiova pentru săvârșirea unor infracțiuni de

același gen.

Deși, inițial în acele cauze s-a dispus scoaterea de sub

urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative, ulterior, prin

ordonanța nr. 4398/P/2006 s-a dispus redeschiderea urmăririi penale

în acele cauze ce aveau ca obiect activitățile de inducere în eroare a

persoanele vătămate C.A.D. și D.O. de către

inc. A.l.A., dosarul fiind înaintat la D.

I.I.C.O.T. -

Biroul Teritorial Dolj și conexat cu prezenta cauză.

Referitor la inculpatul A.A., probatoriul administrat a

relevat că în cursul anului 2005 acesta s-a ocupat și cu vânzarea

fictivă prin intermediul internetului de bunuri pe care în realitate nu le

deținea, în același scop al obținerii de avantaje materiale în mod ilicit,

înșelând astfel pe cetățenii străini Trish Abeo căruia i-a oferit spre

vânzare un UPS, M.A. și C.W. cărora Ie-a oferit

spre vânzare laptop-uri.

Vinovăția inculpaților fiind pe deplin stabilită și dovedită, la

individualizarea pedepselor au fost avute în vedere gradul de pericol

social al faptelor comise dat de împrejurările în care au fost comise, de consecințele produse dar și persoana inculpaților.

Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că deși au fost

identificați un nr de 56 persoane care au fost înșelați prin manoperele dolosive descrise mai sus de către cei trei inculpați cărora le-au trimis sume de bani în valută, totalizând 29169 DOLARI SUA, 8341 euro și 620 lire

sterline, în cauză s-au constituit efectiv părți civile solicitând să fie

despăgubiți prin restituirea sumelor trimise și a taxelor aferente doar

un nr. de 7 părți vătămate, după cum urmează :partea vătămată T.

A. cu domiciliu în SUA care s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului A.A. cu suma de 115 DOLARI SUA, partea vătămată M.A. cu domiciliu în SUA

s-a constituit parte civilă împotriva aceluiași inculpat cu

suma de 330 DOLARI SUA, partea vătămată C.W. - SUA

s-a constituit parte civilă tot împotriva inc. A.A. cu

suma de 200 DOLARI S.U.A., părțile vătămate A.P. - USA – D. și

L.S. - USA, care s-au constituit părți civile

împotriva inculpatei G.L. cu sumele de 5000 DOLARI SUA

respectiv 437 DOLARI SUA, iar părțile vătămate C.D. - U SA și

D.O. - Franța s-au constituit părți civile cu sumele de 2200

DOLARI SUA, respectiv 810 euro.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel inculpații A.

A., A.I.A. și G.L.C.

În apelurile formulate, inculpații apelanți au solicitat admiterea

apelurilor formulate, în sensul desființării sentinței instanței de fond și

achitării inculpaților pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 39/2003, simplele discuții dintre inculpați nu pot duce la concluzia

existenței grupului infracțional. Totodată, s-a solicitat achitarea

inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 49 din Legea

nr. 161/2003, în condițiile aplicării art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât nu au fost modificate sau șterse date informatice și nu a fost

restricționat accesul la aceste date.

În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, s-a solicitat

achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpata

neavând intenția de a înșela părțile vătămate, mai mult, între acestea și inculpați au fost încheiate veritabile convenții prin care, în schimbul

unor sume de bani, inculpații urmau să călătorească în străinătate

pentru întrevederea cu părțile vătămate.

S-a mai solicitat aplicarea dispoz. art. 10 lit. b)

C. proc. pen.

, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în raport de

circumstanțele reale ale săvârșirii faptei dar și persoana lor, probând lipsa de pericol social a faptelor săvârșite de către aceștia.

Analizând motivele de apel invocate cât și hotărârea instanței

de apel, s-a constatat că apelurile sunt nefondate, astfel încât în

temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., au fost respinse,

retinându-se în esență următoarele:

Acțiunea desfășurată de cei trei inculpați pe parcursul acestor ani,

are la bază un plan respectat de către inculpați, activitatea fiind coordonată de către inculpatul A.A. Cei trei inculpați, după

ce contactau prin intermediul internetului diverși cetățeni străini,

stabileau și modul în care urmau să-i convingă pe aceștia să trimisă

sume de bani, alcătuindu-și liste.

Nu s-a putut reține că activitatea celor trei inculpați față de

victimele cauzei, are caracter licit, atâta timp cât din modul de concepere al activității, din prezentarea ca adevărată a unor

împrejurări false, disponibilitatea celor două inculpate de a efectua

vizite, în diverse scopuri părților vătămate, dificultățile de natură

diferite menționate de către inculpați, numărul mare de convorbiri cu

persoanele străine ce exploatează slăbiciunile victimelor, chiar dacă uneori acestea sunt la limita moralei - legea este menită a apăra interesele victimelor, inocența acestora - sunt elemente ce atribuie

faptelor celor trei inculpați caracterele infracțiunii de înșelăciune,

astfel cum este ea prevăzută de dispoz. art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.

S-a apreciat a fi neîntemeiată și critica adusă de către apelanți privind inexistența infracțiunii prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile în care, așa cum rezultă

din probele cauzei enumerate mai sus, fapta inculpaților de a cauza

un prejudiciu patrimonial unei persoane, prin introducerea,

modificarea de date informatice, în scopul de a obține un beneficiu

material pentru sine sau pentru altul, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii reglementate de textul de lege arătat.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpații A.

A., A.I.A. și G.L.C.

În recursurile formulate, inculpații au solicitat admiterea

recursurilor, în sensul casării sentinței instanței de fond și a deciziei

din apel și achitării inculpaților pentru infracțiunea prev. de art. 7

alin. (1) din Legea nr. 39/2003, considerând că simplele discuții dintre

inculpați nu pot duce la concluzia existenței grupului infracțional.

Totodată, s-a solicitat achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, în condițiile aplicării art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât nu au fost modificate sau șterse date informatice și nu a fost restricționat accesul la aceste date.

În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, s-a solicitat

achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpații

neavând intenția de a înșela părțile vătămate, mai mult, între acestea

și inculpați au fost încheiate convenții prin care, în schimbul unor

sume de bani, inculpații urmau să călătorească în străinătate pentru

întrevederea cu părțile vătămate.

Examinând hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare

prev. de art. 385

pct. 18 C. proc. pen. cât și din oficiu,

Înalta Curte, constată că recursurile nu sunt fondate, pentru considerentele ce vor urma.

Înalta Curte, apreciază că situația de fapt a fost corect reținută

de instanțele de fond și apel, încadrarea juridică dată faptelor a fost

corectă, iar vinovăția inculpaților a fost pe deplin dovedită prin întreg materialul probator administrat în cauză, respectiv: transcrierea

convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizațiilor din 6 martie 2008, 7 martie 2008, 4 aprilie 2008, din analiza rezultatului expertizei informatice, precum și din analiza discuțiilor realizate prin intermediul

aplicației informatice Y.M. de la calculatorul aparținând lui

A.A. și A.I.A., din plângerile părților vătămate, depozițiile martorilor ce însoțesc inculpații la ridicarea

banilor de la W.U., din rezultatele perchezițiilor domiciliate

efectuate la locuințele inculpaților, unde se regăsesc buletine

W.U., sume de bani, bilețele cu nume de cetățeni străini,

precum și din declarațiile celor trei inculpați, date pe parcursul procesului penal, rezultă că activitatea desfășurată de aceștia în

perioada 2005 - 2008 în scopul inducerii în eroare prin intermediul

intemetului a mai multor cetățeni străini, de la care au primit sume de

bani, totalizând 26.169 DOLARI S.U.A., 8341 euro și 620 lire sterline, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr.

39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 18 din aceeași lege.

Așadar, numărul mare de persoane vătămate, victime ale discuțiilor purtate cu cei trei inculpați - 56, sumele mari de bani

obținute prin inducerea în eroare a părților vătămate precum și

continuitatea activități ilicite a celor trei inculpați și modul în care aceștia acționează pentru a înșela buna credință a victimelor,

invocarea fie a problemelor familiale, fie probleme de sănătate, fie

propuneri mai mult sau mai puțin decente, propuneri făcute în funcție

de sensibilitatea cetățenilor străini, sunt elemente în raport de care se

constată că în mod corect instanțele au reținut săvârșirea de către

fiecare dintre cei trei inculpați, a infracțiunii prev. de art. 7 din Legea

nr. 39/2003.

Astfel, inculpata A.I.A. utilizând mai multe ID-

uri, purta discuții cu părțile vătămate, fie de la calculatorul personal,

fie deja calculatorul inculpatului A.A.

În condițiile în care cetățenii străini acceptau să ofere sume de

bani, convorbirea era continuată de inculpata G.L.

C., care urmărea să întărească convingerea acestora, că prima

inculpată deja făcea demersuri pentru a obține viza de plecare spre

plătitori.

La rândul său, și inculpata G.L. deținea o listă cu

cetățeni străini, cărora le solicita diverse sume de bani, iar în

condițiile în care aceștia trimiteau bani, interesându-se și insistând asupra venirii inculpatelor precum și a modului în care s-a realizat

plata, inculpata găsea diverse motivații pentru amânarea călătoriei.

Și inculpatul A.A. coresponda cu o serie de persoane, atribuindu-și identitatea inculpatei G.L. și, de asemenea,

schema urmărită pentru a obține banii de la cetățenii străini era urmată și de către acesta.

Înalta Curte, reține că, prin intermediul intemetului, cei trei

inculpați au obținut foloase materiale și aceasta prin operațiuni ilicite.

Astfel, în cursul anului 2005, inculpatul A.A. s-a ocupat

și cu vânzarea fictivă de bunuri, pe care în realitate, acesta nu le

deținea.

Plângerile numiților T.A., căruia i s-a oferit spre vânzare

un UPS și plângerile lui M.A. și C.W. cărora

inculpatul Ie-a oferit spre vânzare laptopuri, precum și declarația

inculpatului, sunt probe ce fac dovada săvârșirii de către inculpat a

infracțiunii de fraudă informatică prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, în raport de caracterele mijloacelor de informare

și comunicare oferite de sistemele informatice, de necesitatea

garantării și asigurării unor minime măsuri de protecție, protecție ce

urmărește ca persoanele beneficiare ale informației, pe de o parte, iar

pe de altă parte având în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii

faptelor de către cei trei inculpați, perseverența acestora, ușurința în exploatarea celorlalți utilizatori de internet, prejudiciul rezultat în urma faptelor comise de inculpați, sunt elemente corect apreciate de către

instanța de fond și apel în individualizarea pedepselor aplicate celor

trei inculpați, atfel încât, Înalta Curte, constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 18

C. pen., în ceea ce privește infracțiunile de

înșelăciune reținute în sarcina inculpaților.

În consecință, activitatea infracțională a inculpaților care

împreună în perioada 2005-2008 s-au constituit și au acționat ca un

grup infracțional organizat având drept scop inducerea în eroare prin

intermediul intemetului a mai multor cetățeni străini de la care au primit sume de bani în dolari, euro și lire sterline, totalizând 26169

DOLARI SUA, 8341 euro și 620 lire sterline, întrunește elementele constitutive

ale infracțiunilor prev de art 7 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art 2

lit. b) pct. 18 din aceeași lege,art 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic art 41

alin. (2) C. pen. și art 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen,

fapte aflate în concurs .

În baza art. 385

pct 1 lit. b) C. proc. pen., se vor

respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.A., A.I.A. și G.L.C.

împotriva Deciziei penale nr. 104 din 22 aprilie 2010 a Curții de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați

A.A., A.I.A. și G.L.C.

urmează a fi obligați la plata sumelor de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondul M.J.