ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3918/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe l ângă Tribunalul Călărași din 5 noiembrie 2010, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații - inculpatul G.M., pentru comiterea a două fapte penale aflate în concurs real, una de încăierare prevăzută și pedepsită de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul G.V. , pentru comiterea unui număr de cinci infracțiuni aflate în concurs real, respectiv încăierare, faptă prevăzută și pedepsită de art. 322 alin. (1) C. pen.

cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicare art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., infracțiunea de distrugere prev. de art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplicare art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără permis de conducere, faptă prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și pentru toate infracțiunile cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul B.M., pentru săvârșirea unui număr de patru infracțiuni, respectiv fapta de încăierare prev. de art. 322 alin. (1) C. pen.

cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și infracțiunea de distrugere prev. de art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., pentru toate infracțiunile cu aplicare art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul S.G., pentru comiterea a două infracțiuni aflate în concurs real, una de încăierare prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, faptă prev. și pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen.

cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., pentru ambele infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul I.M. pentru comiterea în concurs real, a două infracțiuni, una de încăierare prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicare art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. pentru ambele fapte, inculpatul D.M.C., zis „B.", pentru săvârșirea a două infracțiuni, una de încăierare prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen.

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul D.N., pentru săvârșirea a două infracțiuni de încăierare prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., ambele fapte cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și inculpatul minor S.M.L., zis „Ș.", acesta în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea unui număr de opt fapte penale aflate în concurs real, respectiv, o faptă de omor calificat prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen.

cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., două fapte de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. (1) C. pen., o faptă de violare de domiciliu prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen., distrugere, faptă prev. de art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și amenințare prev. de art. 193 C. pen., pentru toate infracțiunile cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen. Prin actul de sesizare a instan ței s-a reținut că inculpatul minor S.M.L. , zis"Ș.", împreună cu inculpații majori G.M., G.V. , B.M., S.G. și I.M., în noaptea de 22 august 2010 au participat la o încăierare pe raza comunei Sohatu, sat Progresu, jud. Călărași și au tulburat ordinea și liniștea publică împreună cu inculpații D.M.C.

și D.N. precum și cu numitul D.A., victima infracțiunii de omor. S-a mai reținut că inculpatul minor S.M.L., în aceeași noapte, a lovit-o pe victima D.A., într-o primă fază a conflictului, iar ulterior consumării infracțiunii de încăierare i-a aplicat victimei D.A. mai multe lovituri cu o țeava metalică în zona capului, toracelui și membrelor, lovituri ce au condus la decesul acesteia. Tot în rechizitoriu se mai arată că inculpatul minor S.M.L. împreună cu inculpații majori G.V. și B.M., în aceeași noapte de 22 august 2010, au pătruns fără drept în domiciliul părții vătămate D.F. și au provocat distrugeri, inculpatul minor S.M.L. lovind-o pe aceasta și proferând amenințări la adresa aceleiași părții vătămate D.F.

Cauza a fost dedusă judecății la data de 5 noiembrie 2010 fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași sub nr. 4858/116/2010. Prin sentința penală nr. 57 din 01 aprilie 2011, Tribunalul Călărași a apreciat corecta situație de fapt descrisă în rechizitoriu și calificarea juridică a faptelor și a dispus condamnarea inculpaților astfel: S.M.L., zis „Ș.", la 8 ani închisoare, cu executare în regim de detenție. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 2 luni închisoare. În baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 lună închisoare. În baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu apl.

art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 lună închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare. În baza art. 192 alin. (2) C. pen. cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 217 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare. În baza art. 193 C. pen. cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 3 luni închisoare. În baza art. 33-34 C. pen. inc. minor S.M.L.

va executa 8 ani închisoare, în regim de detenție. A interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prev. de art. art. 71 și 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., după împlinirea vârstei de 18 ani. A menținut starea de arest a inculpatului minor, în baza art. 350 C. proc. pen. și potrivit art. 88 C. pen. a computat prevenția acestuia, respectiv reținerea de 24 de ore de la 15 octombrie 2010 și arestarea preventivă, de la 26 octombrie 2010, la zi. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și cu ref. la art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe inc. G.M. , la 4 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl.

art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. G.M. va executa 3 ani închisoare. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe inc. G.V., la 4 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) și c) și art. 37 lit. a) C. pen., și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 192 alin. (2) C. pen., cu apl.

art. 37 lit. a) și art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare. În baza art. 217 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) și c) și art. 37 lit. a) C. pen., și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare. În baza art. 86 alin. (1) O.U.G. nr. 195/2002, cu apl. art. 37 lit. a) C. pen. și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la 2 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. G.V. va executa 5 ani închisoare. În baza art. 86 4 C. pen., a dispus revocarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pronunțată împotriva inculpatului prin sent. pen.

nr. 31/2009 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare și a repus în individualitatea lor cele două pedepse de 3 ani închisoare și de 6 luni închisoare, pedepse pe care Ie-a contopit cu fiecare din cele 5 pedepse pronunțate prin prezenta sentință, inc. G.V. având de executat 5 ani închisoare. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe inc. B.M., la 4 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 192 alin. (2) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare. În baza art. 217 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe acela și inculpat la 1 an închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. B.M. va executa 5 ani închisoare. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe inc. S.G., la 4 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl.

art. 37 lit. b) și art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. S.G. va executa 3 ani închisoare. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. a condamnat pe inc. I.M., la 3 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 2 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. I.M. va executa 2 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe inc.

D.M.C., zis „B.", la 4 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 37 lit. a) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., și cu ref. la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. D.M.C. va executa 3 ani închisoare. În baza art. 39 C. pen., a dispus revocarea restului neexecutat de 760 zile din pedeapsa de 5 ani închisoare pron. împotriva inculpatului prin sentința penală nr. 54/2006 a Tribunalului Călărași și potrivit art. 33-34 C. pen., a contopit acest rest cu fiecare din pedepsele pronunțate prin prezenta sentință, inc. D.M.C. având de executat 3 ani închisoare. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., și cu ref.

la art. 320 1 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe inc. D.N., la 4 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., și cu ref. la art. 320 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. D.N. va executa 3 ani închisoare. Pe latură civilă, în baza art. art. 998-999 C. civ., cu ref. la art. 14-15 C. proc. pen., a admis în parte cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă I.I. și a obligat pe inculpatul minor, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.P. la plata sumelor de 15.000 lei cu titlu de daune materiale și de 40.000 lei, cu titlu de daune morale.

În baza art. 313 Legea nr. 95/2006 a obligat pe inculpatul minor, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.P. la plata sumelor de 558 lei către Spitalul Județean de urgență Călărași și de 4.101,11 lei către Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon București, cu titlu de cheltuieli de spitalizare. A luat act că partea vătămată D.F. nu s-a constituit parte civilă în cauză ( pt. infr. de omor). A admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă D.F. și, luând act de acordul inculpaților S.M.L. (în solidar cu S.P.), G.V. și B.M., îi obligă pe aceștia, în solidar, la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile. Prin încheierea din 06 aprilie 2011, Tribunalul Călărași a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul susmenționatei sentințe penale în sensul că în baza art. 118 lit. b) C. pen.

a dispus confiscarea specială în folosul statului a unei bare metalice aparținând inculpatului G.V. aflată la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Călărași, înregistrată la poziția 21/2010, iar prin încheierea din 08 aprilie 2010 instanța a dispus din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul aceleiași sentințe penale în sensul că la alin. 23 se și „în baza art. 86 4 C. pen., dispune revocarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pronunțată împotriva inculpatului prin sentința penală nr. 31/2009 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare, descontopește această pedeapsă rezultantă și pedepsele de 3 ani închisoare și 6 luni închisoare, pe care le repune în individualitatea lor și pe care le contopește (fiecare) cu fiecare din cele 5 pedepse pronunțate prin prezenta sentință, inculpatul G.V.

având de executat 8 ani închisoare, și nu 5 ani închisoare". Împotriva hotărârii pronunțată în cauză, respectiv sentința penală nr. 57 din 01 aprilie 2010, au declarat apel, pe de o parte, inculpații G.M., G.V., S.G., B.M., D.N., D.M.C. și inculpatul minor S.M.L., iar pe de altă parte, Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași. Curtea de Apel Bucure ști, prin decizia penală nr. 212/A din 07 iunie 2011, a admis apelurile declarate în cauză, a desființat sentința penală apelată ca și încheierile din 06 aprilie 2011 și 08 aprilie 2011 și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalul Călărași. Considerentele avute în vedere de Curte la desființarea hotărârii pronunțate de Tribunalul Călărași au fost:- lipsa referatului de evaluare a inculpatului minor S.M.L.

de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași, omisiune care, din perspectiva dispozițiilor art. 482 alin. (2) C. proc. pen, este sancționată cu nulitatea expresă, absolută a hotărârii și impune cu necesitate rejudecarea cauzei de către aceeași instanță;- omisiunea instanței de fond de a dispune introducerea în cauză și citarea serviciului de probațiune conform art. 484 alin. (2) C. proc. pen. și a numitei S.F., mama inculpatului minor S.M.L., omisiune care a produs consecințe asupra soluției pe latură civilă, aceasta, mama, fiind exclusă nemotivat de la r ăspunderea civilă solidară;- apoi, Curtea, a constatat nelegalitatea celor două încheieri prin care Tribunalul Călărași, a înțeles să înlăture pe calea procedurii îndreptării erorilor materiale prevăzute de art. 195 C. proc.

pen., un aspect de vădită nelegalitate a hotărârii pe care instanța a modificat-o în substanța sa. A apreciat Curtea că aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 86 4 C. pen. cu consecința majorării pedepsei, reprezintă evident o chestiune de judecată ce nu ar putea fi remediată pe calea unei încheieri de îndreptare a erorii materiale, după cum nici dispunerea măsurii confiscării unui corp delict nu poate fi dispusă în această modalitate;- pe latură civilă Curtea a constat, cu ocazia controlului judiciar, și lipsa de temeinicie a soluțiilor dispuse de Tribunalul Călărași sub aspectul despăgubirilor acordate Spitalului de Urgență Călărași și Spitalul Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon.

Astfel, în primul caz, instanța a dispus obligarea inculpatului minor, în solidar cu tatăl său S.P., la plata sumei de 558 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare, deși la dosar nu există o solicitare expresă a acestei unități spitalicești de acordare a sumelor menționate. De altfel, din examinarea înscrisurilor aflate la filele 191-193 (voi 1 d.u.p) rezultă că aceste sume au reprezentat, în fapt, cheltuieli aferente efectuării necropsiei victimei D.A., iar nu cheltuieli de spitalizare. Pe de altă parte, suma de 4101,11 lei acordată Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon București reprezintă contravaloarea cheltuielilor de spitalizare efectuate pentru îngrijirile acordate inculpatului D.N., așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 159 din vol. 1 d.u.p.

Or, în condițiile în care se reține că leziunile suferite de această persoană au fost produse ca urmare a încăierării în care au fost implicați și ceilalți coinculpați, nu rezultă argumentele pentru care instanța a apreciat necesară obligarea doar a inculpatului minor la plata acestor cheltuieli. Omisiunea instanței de a expune argumentele pe care s-au fundamentat aceste soluții au determinat imposibilitatea cenzurării lor de către instanța de apel, aspect ce urmează a fi avut în vedere de către instanța de rejudecare. În final, Curtea a apreciat că deși nulitatea absolută sancționează, în cauză, doar nerespectarea dispozițiilor relative la judecarea inculpatului minor, totuși se impune desființarea întregii hotărâri și rejudecarea cauzei în integralitatea sa de către aceeași instanță.

În acest sens, a avut în vedere specificul infracțiunii de încăierare deduse judecății și strânsa legătură între acțiunile pe care se presupune că fiecare inculpat Ie-a desfășurat pe parcursul încăierării, dar și poziția manifestată de inculpatul S.M.L., care a negat comiterea faptei de omor, susținând că autorul acesteia ar fi coinculpatul G.M. Aceste elemente au evidențiat necesitatea judecării împreună a tuturor inculpaților în vederea lămuririi complete a cauzei, nefiind în interesul unei bune judecăți o eventuală disjungere în condițiile prevăzute de art. 38 C. proc. pen. Prin sentin ța penală nr. 175 din 22 decembrie 2011 a Tribunalului Călărași - Secția penală s-au respins cererile inculpaților privind soluționarea cauzei în procedura recunoașterii vinovăției.

În baza art. 174 alin. (1) - 175 lit. i) C. pen., cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe inc. minor S.M.L., zis „Ș.", la 12 ani închisoare, cu executare în regim de detenție. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 2 luni închisoare. În baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 lună închisoare. În baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 lună închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare. În baza art. 193 C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 3 luni închisoare. În baza art. 33-34 C. pen. inc. minor S.M.L. va executa 12 ani închisoare, în regim de detenție. A interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prev. de art. art. 71 și 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., după împlinirea vârstei de 18 ani. A menținut starea de arest a inculpatului minor, în baza art. 350 C. proc.

pen. și potrivit art. 88 C. pen. compută prevenția acestuia, respectiv reținerea de 24 de ore de la 15 octombrie 2010 și arestarea preventivă, de la 26 octombrie 2010, la zi. A respins cererea inculpatului G.M. privind achitarea pentru faptele comise precum și cererea privind aplicarea art. 73 lit. b), respectiv reținerea circumstanței provocării. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inc. G.M., la 6 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 6 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. G.M. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului G.M. , pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inc. G.V., la 6 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 6 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 7 ani închisoare. În baza art. 217 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) și c) și art. 37 lit. a) C. pen., condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare.

În baza art. 86 alin. (1) O.U.G. nr. 195/2002, cu apl. art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 2 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. G.V. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare. În baza art. 86 4 C. pen., a dispus revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei de 3 ani închisoare pronunțată împotriva inculpatului prin sentința penală nr. 31/2009 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare, pedeapsa pe care inculpatul G.V. o va executa pe lângă pedeapsa pronunțată prin prezenta hotărâre acesta având de executat 10 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului G.V., pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen.

În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inc. B.M., la 6 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare. În baza art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare. În baza art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. B.M. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului B.M., pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen., în baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inc.

S.G., la 6 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. S.G. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului S.G., pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. a condamnat pe inc. I.M., la 3 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare.

În baza art. 33-34 C. pen., inc. I.M. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an închisoare. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului I.M., pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen. În baza art. 81-82 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pronunțată împotriva inculpatului I.M., principale și accesorii, pe o durată de trei ani calculată de la rămânerea definitivă a prezentei, perioadă ce constituie termen de încercare. A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei. A respins cererile formulate de inculpații D.N.

și D.M.C. privind înlăturarea art. 75 lit. a) C. pen. În baza art. 322 alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatul D.M.C., zis „B.", la 1 lună închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicare art. 37 lit. a) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. D.M.C. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an închisoare. În baza art. 39 C. pen., a dispus revocarea restului neexecutat de 760 zile din pedeapsa de 5 ani închisoare pron. împotriva inculpatului prin sent. pen. nr. 54/2006 a Tribunalului Călărași și potr. art. 33-34 C. pen., contopește acest rest cu fiecare din pedepsele pronunțate prin prezenta sentință, inc.

D.M.C. având de executat 760 de zile închisoare. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului D.M.C., pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inc. D.N., la 1 lună închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. D.N. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an închisoare. În baza art. 81-82 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pronunțată împotriva inculpatului D.N., principale și accesorii pe o durată de trei ani calculată de la rămânerea definitivă a prezentei, perioadă ce constituie termen de încercare.

A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 998-999 C. civ., cu ref. la art. 14-15 C. proc. pen., a admis în parte cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă I.I. și obligă pe inculpatul minor, în solidar cu părțile responsabile civilmente, S.P. și S.F., la plata sumelor de 15.000 lei cu titlu de daune materiale și de 50.000 lei, cu titlu de daune morale. În baza art. 313 Legea nr. 95/2006 a obligat pe inculpatul minor, în solidar cu părțile responsabile civilmente, S.P. și S.F., la plata sumelor de 558 lei către Spitalul Județean de Urgență Călărași și de 4.101,11 lei către Spitalul Clinic de Urgență Sf.

Pantelimon București, cu titlu de cheltuieli de spitalizare. A luat act că partea vătămată D.F. nu s-a constituit parte civilă în cauză. A dispus confiscarea specială în folosul statului în baza art. 118 lit. b) C. pen. de la inculpatul G.V. a unei bare metalice în lungime de 76 cm aflată la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Călărași, și înregistrată în registrul special la poziția 21/2010. A obligat pe fiecare dintre următorii inculpați: G.V., B.M. S.G., I.M., D.M.C., D.N. și G.M. la câte 2000 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care 400 lei pentru fiecare reprezintă onorariu apărător oficiu și pe inculpatul minor S.M.L., în solidar cu părțile responsabile civilmente la 2000 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care câte 400 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.

De asemenea, au fost audiați inculpații, cu excepția inc. I.M., care nu s-a prezentat în instanță, au fost reascultați martorii din acte, martorii din acte, cu excepția martorei B.L., care nu s-a prezentat în fața instanței și a fost efectuat referatul de evaluare pentru inculpatul minor. Instanța a reținut următoarea situație de fapt. Inculpatul G.M. este vecin cu victima D.A., care, în preajma sărbătorilor pascale ale anului 2010 a fost găsit cu fiica inculpatului G.M. la o oră înaintată la marginea localității de domiciliu, sat Progresu, pe raza căreia,ulterior, s-a vorbit că victima ar fi violat-o motiv ce a generat o stare de conflict între cele două familii. Inculpații G.V., B.M. și G.M.

sunt frați și prieteni cu inculpații S.G. și I.M. Inculpatul minor S.M.L. este cumnatul inculpatului G.V. Inculpații D.M.C. și D.N. sunt unchii victimei D.A. În ziua de 22 august 2010 inculpatul minor S.M.L. se afla în vizită la cumnatul său G.V. unde au făcut un grătar și au consumat băuturi alcoolice. În jurul orelor 19,00, G.V. i-a propus minorului să meargă în vizită la fratele său G.M., din com. Sohatu, sat Progresu și, înainte de plecare, minorul a pus în mașina cumnatului său, în partea din stânga-față, lângă scaunul șoferului, o țeava metalică, despre care știa că este purtată frecvent de către proprietar, în autoturismul său. Acest aspect a fost confirmat, în declarații, de către inc.

G.M. Cei doi s-au deplasat cu acest autoturism, de culoare albastră, condus de inc. G.V., la domiciliul inc. G.M., în jurul orelor 20,00, unde au consumat bere, timp în care acesta din urmă s-a certat cu D.N., tatăl vitreg al victimei, pe fondul stării conflictuale menționate. Ulterior, inc. minor și G.V. au plecat la barul SC „D." SRL din centrul satului Progresu, cu autoturismul amintit și condus de acesta din urmă, unde au ajuns în jurul orelor 21,30, au parcat autoturismul în fața barului cu fața spre căminul cultural și au băut bere și băuturi energizante cumpărate de la bar. La scurt timp a venit inc. S.G. din corn. Plătărești, sat Dorobanțu, care s-a deplasat cu scuterul din localitatea de domiciliu până la barul din satul Progresu, însoțit de inc.

I.M., precum și de inc. B.M., însoțit de inc. G.M. La un moment dat, în fața barului și-a făcut apariția victima D.A., care a discutat cu persoanele menționate, preț de câteva minute. Având cunoștință de starea conflictuală menționată, prin prisma relațiilor de rudenie cu G.M., inc. minor a realizat că victima ar trebui „pedepsită", astfel că, în timpul discuției, acesta s-a îndreptat către victimă și i-a aplicat două lovituri cu pumnii în zona feței. După ce a fost lovită, victima a mers la domiciliul unchilor săi, frații inculpați D., cărora Ie-a explicat că a fost agresată verbal și fizic de către inc. minor și de rudele și prietenii acestuia. În urma celor învederate, victima, împreună cu unchii săi, au hotărât să se răzbune și, în acest sens, s-au înarmat cu bâte și ciomege din curtea părții vătămate D.F., după care, însoțiți de N.A.L.

și D.C.F., au mers la barul din centrul satului, unde se aflau persoanele care au agresat-o pe victimă. în acest timp, martorul A.F. Ie-a adus la cunoștință persoanelor din grupul lui S.M.L. faptul că victima are de gând să se răzbune și, deși au înțeles, inc. S.M.L., G.V., G.M., B.M., S.G. și I.M. au rămas în fața barului, continuând să consume băuturi alcoolice și energizante. La un moment dat, în jurul orelor 23,00, victima a revenit în fața barului SC „D." SRL împreună cu D.N. și D.M.C., înarmați cu obiectele menționate și însoțiți de cei doi martori arătați anterior, aceștia din urmă neînarmați și nepregătiți pentru încăierare. Odată ajuns în fața barului, inc. D.M.C. i-a aplicat inc. G.M.

mai multe lovituri peste față, mâini și picioare, cu un corp dur, care a început să sângereze în zona bărbiei. Imediat, inc. S.M.L. și inc. G.V., B.M., S.G. și I.M., observând că, în curtea căminului cultural se aflau mai multe persoane, printre care și victima și inc. D.N., au ieșit în întâmpinarea acestora, mergând în acea direcție, încăierându-se. Anterior declanșării scandalului, martorii N.A.L. și minorul D.C.F. au fugit, neparticipând la altercație. În timpul încăierării, inc. S.M.L. a revenit în fața barului, a luat țeava metalică din autoturism și a intrat din nou în curtea căminului cultural, continuând să se bată. Urmare loviturilor primite, victima a căzut și s-a retras, șchiopătând, într-un colț al curții căminului cultural, pentru a nu fi bătut din nou.

La un moment dat, inc. S.M.L. a revenit singur din curtea căminului cultural până în apropierea barului, având țeava metalică în mână. în acel moment, inc. G.M. i-a spus minorului că victima se află în curtea căminului cultural, indicându-i generic: „vezi, mă, că mai e unul acolo". Imediat, minorul a mers la locul în care se afla victima, aplicându-i mai multe lovituri cu țeava metalică peste întreg corpul, fără ca acesta să mai riposteze. În acest timp, inc. G.V., B.M., S.G. și I.M. se aflau în încăierare cu inc. D.N. și D.M.C., cei din urmă reușind să scape prin fugă, către domiciliul lor. Inc. I.M. a fugit în timpul încăierării, iar ceilalți inculpați din grupul său și anume G.V., B.M., S.G.

, s-au întors în fața barului, acesta din urmă observând că victima era lovită cu țeava metalică de către inc. S.M.L. În aceste circumstanțe, inc. S.G. a mers la locul unde inc. minor o lovea pe victimă și a intervenit pentru ca acesta să înceteze agresiunea, luându-i din mână țeava metalică. Ulterior, cei doi au ajuns în fața barului, unde inc. minor a încercat să îndrepte țeava metalică, lovind cu aceasta platforma betonată a hidroforului din fața barului și de autoturismul inc. G.V., după care a pus-o în locul de unde a luat-o. După aprox. 15 minute, timp în care au mai consumat băuturi alcoolice, inc. S.G. s-a deplasat cu motoscuterul său la domiciliul inc. G.M., iar inc. S.M.L. și inc. G.V.

și B.M. s-au deplasat cu autoturismul condus de către inc. G.V. până la domiciliul părții vătămate D.F. Cu excepția inc. G.M., ceilalți inculpați au pătruns în curtea locuinței, au distrus bunuri (gardul împrejmuitor și geamurile ușilor locuinței) ale părții vătămate, solicitându-i să-i predea pe fiii săi, inc. D.N. și D.M.C., iar la răspunsul negativ al acesteia, inc. S.M.L. a amenințat-o și a lovit-o cu o ulucă ruptă din gardul împrejmuitor. În final, inculpații au părăsit curtea locuinței părții vătămate și s-au îndreptat, cu autoturismul condus de către inc. G.V. la domiciliul inc. G.M. După încheierea altercației dintre inculpați, din curtea căminului cultural, martorii B.L., D. T. (sora victimei) și alte persoane, s-au apropiat de victimă și au constatat că aceasta nu mai mișcă, ci doar răsufla, era inconștientă, ghemuită și culcată pe o parte, nu vorbea, horcăia, fiind lovită la ochiul drept și în zona feței, însă nu sângera abundent.

S-au apelat Serviciul de Ambulanță și Poliția, la fața locului sosind agentul de poliție M.A., care a constatat că victima avea puls, respira greu și neregulat, martorii căzând de acord să transporte victima către spitalul din Budești, sens în care l-au urcat în autoturismul condus de S.B. , proprietatea acestuia, în mașină urcând și agentul de poliție, în dreapta-față, precum și martorii A.F. și D.N., pe bancheta din spate. La ieșirea din satul Progresu, conducătorul auto a pierdut controlul volanului, autoturismul a derapat, s-a răsucit și s-a răsturnat în afara părții carosabile, pe partea dreaptă a drumului, oprindu-se în apropierea unui mal de pământ, cu roțile în sus. Niciunul dintre ocupanți nu a suferit vătămări corporale, au ieșit din autoturism, după care și-a continuat drumul cu un alt autoturism, aparținând numitului l.C., din satul Progresu, com.

Sohatu. Pe raza com. Vasilați, victima a fost preluată de un autovehicul al Serviciului de Ambulanță, unde personalul medical i-a acordat primul ajutor, dar la Spitalul Budești s-a constatat decesul. Cheltuielile de înmormântare au fost suportate de partea vătămată I.I. Raportul medico-legal de necropsie nr. 3153/A3/272 din 14 octombrie 2010 emis de SML Călărași evidențiază că moartea lui D.A. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei meningeene, hematomului subdural și contuziei cerebrale urmare a unui traumatism cranio- cerebral. Același raport a menționat că leziunile de la nivelul regiunii frontale drepte și cele de la nivelul hemitoracelui stând au putu fi produse prin lovire cu corp dur, posibil rangă de fier și au legătură directă de cauzalitate cu decesul.

Ulterior evenimentelor din seara de 22 august 2010 persoanele implicate s-au prezentat la SML Călărași, în vederea examinării medico-legale pentru fiecare întocmindu-se raport constatare. Astfel, pentru inculpatul D.M.C. s-a emis Raportul de constare medico-legală nr. 2623/A1/357 din 03 noiembrie 2010 din care rezultă că acesta prezintă leziuni ce pot data din noaptea de 22 august 2010 pentru vindecarea cărora sunt necesare 8-9 zile de îngrijiri medicale, pentru D.N. s-a emis Raportul de constatare medico-legală nr. 2622/A1/356 din 01 noiembrie 2010 care a concluzionat că susnumitul a prezentat leziuni produse prin lovire cu corp dur ce pot data din 22 august 2010 și necesită 45 zile de îngrijiri medicale.

Au fost examinați și inculpații S.M.L. , G.V. și S.G. stabilindu-se că aceștia nu prezintă semne de violentă pe corp, cu excepția inculpatului minor care prezintă leziuni ce nu necesită îngrijiri medicale. Inculpatul G.M., conform certificatului medico-legal nr. 2592/A2/609 din 31 august 2010, prezintă leziuni ce necesită 7-8 zile de îngrijiri medicale. Inculpatul minor S.M.L. a fost examinat psihiatric și conform Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 3106/A1/437 din 13 octombrie 2010 emis de SML Călărași acesta a avut discernământul faptelor sale păstrat în momentele comiterii infracțiunii, având capacitatea de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale păstrată.

Audia ți inculpații pe parcursul procesului penal, respectiv atât în faza de urmărire penală cât și cu ocazia cercetării judecătorești, în cele două cicluri procesuale, aceștia au avut o atitudine de recunoaștere a faptelor cu următoarele circumstanțieri. Inculpații G.M., G.V., S.G. și B.M. au recunoscut săvârșirea tuturor faptelor astfel cum sunt descrise în actul de inculpare, calificarea juridică a acestora și și-au menținut declarațiile date. C ât privește inculpatul minor S.M.L. acesta a recunoscut săvârșirea tuturor faptelor reținute în sarcina sa, precizate în actul de inculpare și în prezenta mai puțin infracțiunea de omor, faptă pe care nu a recunoscut-o în cadrul primei judecăți, dar pe care a recunoscut-o la urmărire penală și cu ocazia rejudecării după casare.

Dacă în prima declarație, fila 140, voi I instanță inculpatul minor arăta: "precizez că și eu l-am lovit pe victima cu o țeava dar sunt singur că nu aceste lovituri l-au omorât dat fiind că eu l-am lovit numai în zona picioarelor în timp ce G.M. l-a lovit pe tot corpul. Eu personal l-am văzut pe acest inculpat lovind victima și în aprecierea mea a lovit mai mult decât mine", în declarația dată în urma desființării primei hotărârii inculpatul minor precizează „Recunosc toate faptele reținute în sarcina mea, inclusiv infracțiunea de omor. Singur am comis infracțiunea de omor. Singur l-am omorât pe D.A. "De asemenea inculpatul D.M.C. și-a schimbat declarațiile pe parcursul procesului penal, în faza de urmărire penală și în fața primei instanțe a recunoscut cele două fapte imputate prin rechizitoriu, dar apoi a revenit asupra declarațiilor date manifestând o atitudine de negare a comiterii faptelor.

Inculpatul D.N. a recunoscut faptele pe tot parcursul procesului penale. Cererile inculpaților privind judecarea în procedura recunoașterii vinovăției au fost respinse, față de aspectele declarate de inculpați și față de dispozițiile din decizia de desființare. În același sens, s-a apreciat că faptele inculpaților sunt extrem de grave și disp. art. 320 1 C. proc. pen. nu sunt oportune. Instanța de fond a mai arătat că, la individualizarea pedepselor s-au avut în vedere circumstanțele reale, numărul faptelor, participația fiecăruia și consecințele produse, precum și datele personale. Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații S.G., B.M., D.N., D.M.C., G.V., G.M. și S.M.L. Î n fața instanței de apel, au fost audiați inculpații B.M., G.V.

și S.M.L., care au solicitat aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., inc. G.M. care a menținut declarațiile de nerecunoaștere, D.N. și S.G., care au menținut declarațiile de recunoaștere a faptelor. Apelantul D. M.C. și intimatul l.M. nu s-au prezentat în fața instanței, fiind legal citați. Prin apelurile declarate, inc. B.M., S. G., G.V. și S.M. au solicitat redozarea pedepselor aplicate prin aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. Inculpatul D.N., a solicitat, de asemenea, reducerea pedepsei aplicate, prin înlăturarea circumstanței agravante prev. la art. 75 lit. a) C. pen. și reținerea provocării, nu are antecedente penale și a recunoscut faptele așa cum au fost reținute. Inculpatul G.M.C.

a solicitat reducerea pedepsei av ând în vedere atitudinea sa sinceră și suspendarea executării pedepsei. Inculpatul G.M. a solicitat, în principal, achitarea sa conform art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru fapte de încăierare, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni. În subsidiar, a solicitat aplicarea unei pedepse sub minimul special reținând circumstanțele atenuante prev. la art. 73 lit. a), b) și art. 74 C. pen., cu suspendarea sub supraveghere a executării. Verific ând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea a constatat următoarele. Având în vedere stadiile procesuale parcurse în cauză și a căilor de atac exercitate de inculpați, precum și declarațiile de recunoaștere ale acestora (cu excepția inc.

G.M.), s-a apreciat că se ridică problema respectării principiului neagravării situației în propria cale de atac și cea a aplicării dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. prin interpretarea momentului procesual al declarațiilor de recunoaștere. Toate aceste criterii de verificare a sentin ței, s-a apreciat că au influență asupra cuantumului fiecărei pedepse, respectiv al limitelor de pedeapsă stabilite de lege. Instan ța de fond a motivat neaplicarea disp. art. 320 1 C. proc. pen. prin aspectele contradictorii declarate de inculpați și prin aceea că faptele sunt extrem de grave și, astfel, disp. art. 320 1 nu sunt oportune. Pe de alt ă parte, s-a reținut că, există situația în care, inculpaților le-au fost aplicate disp.

art. 320 1 C. proc. pen. la prima judecată în fond, iar, în urma apelurilor acestora, nu le-au mai fost aplicate la cea de-a doua judecată, majorând pedepsele cu încălcarea principiului neagravării situației. Pe baza celor ar ătate, verificând apelurile declarate, s-au constatat următoarele:Apelul inc. S.M.L., în faza de apel, inculpatul a recunoscut faptele și a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. În urma judecății în primul ciclu procesual, inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea prev. de art. 174 alin. ( 1)-175 lit. i) C. pen. la 8 ani închisoare și, ca urmare a declarării apelului, în al doilea ciclu procesual, a fost condamnat la 12 ani închisoare, fără a aplica dispozițiile art. 320 1 C. proc.

pen. , agravându-i situația. Ca urmare, aplicând și disp. art. 320 1 C. proc. pen. , curtea a aplicat o pedeapsă între alte limite, respectiv între 5 ani și 8 ani și 100 zile închisoare, cu respectarea criteriilor pre. La art. 72 C. pen. Acela și criteriu trebuia aplicat și pentru celelalte 7 pedepse aplicate, cu respectarea disp. art. 99 C. pen., art. 320 1 C. pen. și art. 72 C. pen., aplicând pedepse situate între limitele ce rezultă din aplicarea acestor texte de lege. În consecin ță, s-a admis apelul declarat de inculpatul S.M.L. și s-a procedat conform celor arătate, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus prevenția la zi; Apelul inc.

G.M.- inculpatul a solicitat achitarea sa, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. , arătând, în motivele depuse la dosar, că nu au existat două tabere, grupuri, care să săvârșească acte de violență una asupra alteia, ci doar o grupare care a atacat o altă grupare, care a acționat numai pentru a se apăra. Fa ță de cererea inculpatului referitoare la lipsa acestor elemente, respectiv tabere sau grupări, s-a menționat că elementele menționate nu fac parte din conținutul constitutiv al infr. prev. la art. 322 alin. (1) C. pen. S-a reținut că, elementul esențial este participarea la încăierare, indiferent de câte tabere sau grupuri există și fără a se putea stabili exact persoana care a lovit și persoana lovită, aceasta fiind deosebirea față de infracțiunea de lovire sau vătămare corporală.

În cauză, inc. G.M. a participat la încăierare, ceea ce rezultă și din declarațiile sale, între mai multe persoane, fiind și agresor și agresat, fără a se putea stabili exact persoanele care au lovit, sau care au fost lovite. Din această perspectivă, cererea de achitare în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. nu a putut fi primită. La prima judecată în fond, inculpatul a dat declarații de recunoaștere, iar ulterior, la cel de-al doilea ciclu procesual a revenit asupra acestora, ceea ce arată și poziția sa oscilantă, determinată de încercarea de a nu răspunde penal pentru faptele sale. Constatând că fapta a fost săvârșită împreună cu un inculpat minor, s-a aplicat o pedeapsă orientată către maximul special, inc.

G.M. fiind și cel care a inițiat conflictul. Pentru fapta prevăzută la art. 321 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul G.M. a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani și 6 luni închisoare, majorată peste maximul special de 5 ani închisoare, considerată excesivă, iar orientarea către maximul special este considerată îndestulătoare și în ideea menținerii proporțiilor maxime ale pedepselor prev. de lege, acesta fiind motivul admiterii apelului declarat de inc. G.M. Prin apelul său, inc. G.V. a solicitat reducerea pedepselor având în vedere circumstanțele sale personale. S-a constatat că, în cazul inculpatului, nu a fost respectat principiul neagravării situației în propria cale de atac, precum și neaplicarea disp.

art. 320 1 C. proc. pen. Astfel inculpatului i s-au majorat pedepsele în cel de-al doilea ciclu procesual, ca urmare a exercitării căii de atac de către acesta, motiv pentru care pedepsele au fost reindividualizate, cu respectarea criteriilor prev. la art. 72 C. pen. și a principiilor menționate deja. S-a mai constatat că faptele au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie, astfel că în baza art. 86 4 C. pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, pe care inculpatul o va executa pe l ângă fiecare pedeapsă aplicată în cauză, având de executat în final, pedeapsa cea mai grea. Inculpatul B.M. a solicitat, prin apelul s ău, reducerea pedepselor. Motivarea admiterii apelului a fost nerespectarea principiului neagravării situației și neaplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc.

pen. Inculpatului i s-au majorat pedepsele pentru infrac țiunea prevăzută de art. 322 alin. (1) și art. 321 alin. (1) C. pen., în prima judecată pe fond i s-au reținut dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen., iar în cea de-a doua i-au fost înlăturate, în mod greșit, așa cum a mai fost motivat mai sus. Dup ă admiterea apelului, s-au redus în mod corespunzător pedepsele aplicate, respectând principiul neagravării și în limitele prev. prin aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., precum și prin respectarea criteriilor prev. la art. 72 C. pen. Inculpatul S.G. a solicitat reducerea pedepselor, apelul urmând a fi admis prin aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., așa cum și în primul fond s-a procedat, aceste dispoziții fiind înlăturate în cel de-al doilea ciclul procesual, ca urmare a exercitării căii de atac de către inculpat.

Pedepsele au fost individualizate conform art. 72 C. pen., ținând seama de contribuția și gradul de participare și de pericolul social al fiecăreia dintre cele două fapte. Inculpatul D.M.C. a solicitat, prin apelul său reducerea pedepselor având în vedere circumstanțele sale personale. Fa ță de motivarea expusă mai sus și având în vedere declarație inculpatului dată în fața instanței, s-au reținut disp. art. 320 1 C. proc. pen. , însă, s-a constatat că nu există motive pentru reducerea pedepselor. Astfel, pentru fapta prev ăzută la art. 322 alin. (1) C. pen., instanța de fond a aplicat o pedeapsă orientată la maximul special, iar pentru fapta prev. la art. 321 alin. (1) C. pen., comisă în stare de recidivă, s-a apreciat, de asemenea, că minimul special aplicat este îndestulător și nu se justifică coborârea pedepsei sub acest minim.

Cuantumul pedepsei rezultante este determinat de restul rămas neexecutat de 760 de zile închisoare, pe care instanța de fond l-a contopit, în baza art. 39 C. pen., cu ambele pedepse, în mod greșit. Corect ând această contopire, doar cu pedeapsa aplicată pentru fapta prevăzută de art. 321 alin. (1) că, fiind îndeplinite condițiile recidivei, pe acest aspect, s-a admis apelul declarat de inculpat. Inculpatul D.N. a solicitat reducerea pedepselor sub minimul special, prin reținerea de circumstanțe atenuante personale și înlăturarea agravantei prev. la art. 75 lit. a) C. pen., întrucât a fost provocat. Pe de alt ă parte, s-a reținut că este neîndoielnic faptul că inculpatul a comis fapta prevăzută la art. 321 alin. (1) C. pen.

Împreună cu mai mult de 3 persoane, iar, pe