ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3918/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3918/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului
de pe l
ângă
Tribunalul Călărași din 5 noiembrie 2010, au fost trimiși în judecată, în stare
de libertate, inculpații -
inculpatul G.M., pentru
comiterea a două fapte penale aflate în concurs
real, una de încăierare prevăzută și pedepsită de art. 322 alin. (1) C.
pen. cu aplicarea
art. 75 alin. (1) lit.
c) C. pen. și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii
publice
prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și
c) C. pen., ambele
cu
aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul G.V.
, pentru comiterea unui număr de cinci
infracțiuni aflate în concurs real, respectiv
încăierare,
faptă prevăzută și pedepsită de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75
alin. (1) lit. c) C. pen., ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii
și liniștii publice
prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37
lit. a) C. pen. și art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.,
violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2)
C. pen., cu aplicare art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75
alin. (1) lit. c)
C. pen., infracțiunea de distrugere prev. de art. 217 alin. (1) C. pen. cu
aplicare art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și
infracțiunea de conducere a unui
autovehicul
pe drumurile publice fără permis de conducere, faptă prev. de art. 86
alin.
(1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și pentru
toate infracțiunile cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul B.M., pentru
săvârșirea unui număr de patru infracțiuni, respectiv fapta de încăierare prev.
de art. 322
alin. (1) C. pen. cu aplicarea art.
75 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., ultraj contra bunelor moravuri și
tulburarea
liniștii și ordinii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art.
75
alin. (1) lit. a) și c) C. pen., violare
de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75
alin. (1) lit. c) C. pen. și infracțiunea de
distrugere prev. de art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplicarea
art. 75 alin.
(1) lit. a) și c) C. pen., pentru toate infracțiunile cu aplicare art. 33 lit. a)
C. pen.,
inculpatul S.G., pentru comiterea
a două infracțiuni aflate în
concurs
real, una de încăierare prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75
alin. (1)
lit. c) C. pen. și ultraj
contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice,
faptă prev. și pedepsită de art. 321 alin. (1) C.
pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.
și art. 37 lit.
b) C. pen., pentru ambele infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,
inculpatul I.M. pentru comiterea în concurs real, a două infracțiuni, una de
încăierare prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicare art. 75 alin. (1) lit.
c) C. pen. și ultraj
contra bunelor moravuri
și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art. 321 alin. (1)
C.
pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit.
a) C. pen. pentru
ambele fapte, inculpatul D.M.C.,
zis „B.",
pentru săvârșirea a
două infracțiuni, una de încăierare prev. de art. 322 alin. (1) C. pen.
și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea
liniștii și ordinii publice prev. de
art. 321 alin. (1) C. pen. cu
aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. cu
aplicarea
art. 33 lit. a) C. pen.,
inculpatul D.N., pentru săvârșirea a două
infracțiuni de încăierare prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. și
tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu
aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., ambele fapte
cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și
inculpatul minor S.M.L., zis
„Ș.",
acesta în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea unui număr de opt
fapte penale aflate în concurs real, respectiv, o
faptă de omor calificat prev. de
art. 322 alin. (1) C. pen., ultraj
contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art.
321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., două
fapte de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. (1) C. pen., o faptă
de violare de domiciliu prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen.,
distrugere, faptă prev. de
art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1)
lit. a) C. pen.
și amenințare prev. de art. 193 C. pen., pentru toate
infracțiunile cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen.
Prin
actul de sesizare a instan
ței s-a reținut că inculpatul minor S.M.L.
, zis"Ș.",
împreună cu inculpații majori G.M., G.V.
,
B.M., S.G. și I.M., în noaptea de 22 august 2010
au participat la o încăierare pe raza comunei Sohatu, sat Progresu,
jud. Călărași
și au tulburat ordinea
și liniștea publică împreună cu inculpații D.M.C.
și D.N. precum și cu numitul D.A., victima
infracțiunii de omor. S-a mai reținut că
inculpatul minor S.M.L., în
aceeași
noapte, a lovit-o pe victima D.A., într-o primă fază a
conflictului, iar ulterior consumării infracțiunii
de încăierare i-a aplicat victimei
D.A. mai multe lovituri cu o țeava
metalică în zona capului, toracelui și membrelor, lovituri ce au condus la
decesul acesteia. Tot în
rechizitoriu se mai
arată că inculpatul minor S.M.L. împreună cu
inculpații majori G.V. și
B.M., în aceeași noapte de
22 august 2010,
au pătruns fără drept în domiciliul părții vătămate D.F.
și au provocat distrugeri, inculpatul minor
S.M.L. lovind-o
pe aceasta și proferând amenințări la adresa aceleiași
părții vătămate
D.F. Cauza a fost dedusă
judecății la data de 5 noiembrie 2010 fiind înregistrată pe rolul Tribunalului
Călărași sub nr. 4858/116/2010. Prin sentința penală nr. 57 din 01 aprilie 2011,
Tribunalul Călărași a apreciat corecta situație de fapt
descrisă în rechizitoriu și calificarea juridică
a faptelor și a dispus condamnarea
inculpaților
astfel: S.M.L., zis „Ș.",
la 8
ani închisoare, cu executare în
regim
de detenție.
În
baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a
condamnat
pe același inculpat la 2 luni închisoare.
În
baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat
pe același inculpat la 1 lună închisoare.
În
baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat
pe
același inculpat la 1 lună închisoare.
În
baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.
75 alin. (1) lit. a) C. pen. și cu
apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același
inculpat la 1 an și 6 luni închisoare.
În
baza art. 192 alin. (2) C. pen. cu apl. art. 99 și
urm. C. pen., a
condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare.
În
baza art. 217
alin.
(1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și cu apl. art. 99 și
urm. C. pen., a
condamnat pe același
inculpat la 1 an închisoare.
În
baza art. 193 C. pen. cu apl.
art.
99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 3 luni închisoare.
În
baza art. 33-34 C. pen. inc. minor S.M.L. va executa 8 ani
închisoare, în regim de detenție.
A
interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prev. de art. art. 71 și 64
alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., după împlinirea vârstei
de 18 ani.
A menținut starea de arest
a inculpatului minor, în baza art. 350
C. proc. pen.
și potrivit art. 88 C. pen. a computat
prevenția acestuia, respectiv reținerea de 24 de ore de la 15 octombrie 2010 și
arestarea preventivă, de la
26 octombrie 2010,
la zi.
În
baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. și
cu
ref. la art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a
condamnat pe inc. G.M.
,
la 4 luni închisoare.
În
baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl. art.
75 alin. (1) lit.
a) și c) C. pen., și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7)
Legea nr. 202/2010, a
condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare.
În
baza art. 33-34 C. pen., inc.
G.M. va executa 3 ani închisoare.
În
baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu apl.
art. 75 alin. (1)
lit. c) C. pen. și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7)
Legea nr. 202/2010, a
condamnat pe inc. G.V.,
la 4 luni
închisoare.
În
baza art. 321 alin. (1) C. pen.,
cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) și c) și art. 37 lit.
a) C. pen., și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și
alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe
același inculpat la 3 ani închisoare.
În baza
art. 192 alin. (2) C. pen., cu apl. art. 37 lit. a) și art. 75 alin. (1) lit. c)
C. pen. și
cu
ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a
condamnat pe același
inculpat la 5 ani
închisoare.
În
baza art. 217 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) și
c) și
art. 37 lit. a) C. pen., și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin.
(7) Legea nr. 202/2010, a
condamnat
pe același inculpat la 1 an închisoare.
În baza art. 86 alin. (1) O.U.G.
nr.
195/2002, cu apl. art. 37 lit. a) C.
pen. și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr.
202/2010, a condamnat pe același inculpat la 2 ani
și 6 luni închisoare.
În baza art. 33-34 C. pen.,
inc. G.V. va executa 5 ani
închisoare.
În
baza art. 86
4
C. pen., a dispus revocarea pedepsei rezultante de 3
ani
închisoare pronunțată împotriva inculpatului prin sent. pen. nr. 31/2009 a
Judecătoriei Oltenița,
definitivă prin neapelare și a repus în individualitatea lor
cele două pedepse de 3 ani închisoare și de 6 luni
închisoare, pedepse pe care
Ie-a
contopit cu fiecare din cele 5 pedepse pronunțate prin prezenta sentință, inc.
G.V.
având de executat 5 ani închisoare.
În baza art. 322 alin. (1)
C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.
și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr.
202/2010,
a condamnat pe inc. B.M.,
la 4
luni închisoare.
În
baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C.
pen., și
cu
ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a
condamnat pe același
inculpat la 3 ani
închisoare.
În
baza art. 192 alin. (2) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. c)
C. pen. și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe
același inculpat la 5 ani închisoare.
În
baza art. 217 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1)
lit.
a) și c) C. pen. și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7)
Legea nr. 202/2010, a condamnat
pe acela
și inculpat la 1
an închisoare.
În
baza art. 33-34 C. pen., inc. B.M.
va executa 5 ani închisoare.
În baza
art. 322 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75
alin. (1) lit. c)
C. pen. și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr.
202/2010, a condamnat
pe inc. S.G.,
la 4 luni închisoare.
În
baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 37
lit. b) și art. 75 alin. (1) lit. a)
și c) C. pen., și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7)
Legea nr.
202/2010, a condamnat pe același
inculpat la 3 ani închisoare.
În
baza art. 33-34
C. pen., inc. S.G. va executa 3 ani închisoare.
În
baza art. 322
alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. c) C.
pen. a condamnat pe inc. I.M.,
la
3 luni închisoare.
În
baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C.
pen., a
condamnat
pe același inculpat la 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33-34
C. pen., inc. I.M. va executa 2 ani și 6 luni
închisoare.
În
baza art. 322 alin. (1)
C. pen., și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4)
și alin. (7) Legea nr. 202/2010, a condamnat pe inc.
D.M.C., zis „B.",
la 4 luni închisoare.
În
baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu apl. art. 37 lit. a) și art. 75 alin. (1) lit.
a) C. pen., și cu ref. la art.
320
1
alin. (1)-(4) și alin. (7) Legea nr.
202/2010, a condamnat pe același inculpat la 3 ani
închisoare.
În
baza art. 33-34 C. pen., inc. D.M.C. va
executa 3 ani
închisoare.
În
baza art. 39 C. pen., a dispus revocarea restului
neexecutat de 760 zile din pedeapsa de
5 ani închisoare pron. împotriva
inculpatului
prin sentința penală nr. 54/2006 a Tribunalului Călărași și potrivit art. 33-34
C. pen., a contopit acest rest cu
fiecare din pedepsele pronunțate prin prezenta sentință, inc. D.M.C. având de
executat 3 ani
închisoare.
În
baza art. 322 alin. (1) C. pen., și cu ref. la art. 320
1
alin. (1)-(4)
și alin. (7) Legea nr.
202/2010, a condamnat pe inc. D.N.,
la 4
luni închisoare.
În
baza art. 321
alin.
(1) C. pen., cu apl. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., și cu ref. la art. 320
alin. (1)-(4) și alin. (7)
Legea nr.
202/2010, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare.
În
baza art. 33-34 C. pen., inc. D.N. va executa 3 ani închisoare.
Pe
latură civilă, în baza art. art. 998-999 C. civ., cu ref. la art. 14-15
C. proc. pen., a admis în
parte cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă I.I. și a
obligat pe inculpatul minor, în solidar cu partea
responsabilă civilmente S.P. la plata sumelor de 15.000 lei cu titlu de
daune materiale și de 40.000 lei, cu
titlu de daune morale.
În
baza art. 313 Legea nr.
95/2006
a obligat pe inculpatul minor, în solidar cu partea responsabilă
civilmente
S.P.
la plata sumelor de 558 lei către Spitalul Județean de
urgență
Călărași și de 4.101,11 lei către Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon
București, cu titlu de
cheltuieli de spitalizare.
A luat act că partea
vătămată
D.F. nu s-a constituit parte civilă
în cauză ( pt. infr. de omor).
A
admis cererea de
despăgubiri civile formulată de partea civilă D.F.
și, luând act de acordul inculpaților S.M.L. (în solidar cu
S.P.), G.V. și B.M., îi obligă pe aceștia, în
solidar, la
plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Prin încheierea din 06
aprilie 2011, Tribunalul Călărași a dispus îndreptarea erorii materiale
strecurate în dispozitivul susmenționatei sentințe
penale în sensul că în baza
art. 118
lit. b) C. pen. a dispus confiscarea specială în folosul statului a unei bare
metalice
aparținând inculpatului G.V. aflată la Camera de Corpuri
Delicte a Tribunalului Călărași, înregistrată la
poziția 21/2010, iar prin încheierea din 08 aprilie 2010 instanța a dispus din
oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurate
în dispozitivul aceleiași sentințe penale în sensul că la alin. 23 se
și „în baza
art. 86
4
C. pen., dispune revocarea pedepsei
rezultante de 3 ani închisoare
pronunțată
împotriva inculpatului prin sentința penală nr. 31/2009 a Judecătoriei
Oltenița, definitivă prin neapelare, descontopește
această pedeapsă rezultantă și
pedepsele de 3 ani închisoare și 6 luni
închisoare, pe care le repune în individualitatea lor și pe care le contopește
(fiecare) cu fiecare din cele 5
pedepse
pronunțate prin prezenta sentință, inculpatul G.V. având de
executat 8
ani închisoare, și nu 5 ani închisoare".
Împotriva hotărârii
pronunțată în cauză, respectiv sentința penală nr. 57 din 01 aprilie 2010, au
declarat apel, pe de o parte, inculpații G.M.,
G.V., S.G., B.M., D.N., D.M.C.
și inculpatul minor S.M.L., iar pe de altă parte,
Parchetul de pe lângă
Tribunalul Călărași.
Curtea
de Apel Bucure
ști, prin decizia penală nr. 212/A din 07 iunie 2011, a
admis
apelurile declarate în cauză, a desființat sentința
penală apelată ca și încheierile
din 06 aprilie 2011 și 08 aprilie 2011
și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe,
respectiv Tribunalul Călărași.
Considerentele avute în
vedere de Curte la
desființarea hotărârii
pronunțate de Tribunalul Călărași au fost:- lipsa referatului de evaluare a
inculpatului minor S.M.L. de către Serviciul de Probațiune de pe lângă
Tribunalul Călărași, omisiune care, din perspectiva dispozițiilor art. 482 alin.
(2) C. proc. pen, este sancționată cu nulitatea expresă, absolută a hotărârii
și impune cu necesitate rejudecarea cauzei de către aceeași instanță;-
omisiunea
instanței de fond de a dispune introducerea în cauză și citarea
serviciului de probațiune conform art. 484 alin. (2)
C. proc. pen. și a numitei S.F.,
mama inculpatului minor S.M.L., omisiune
care a produs
consecințe asupra soluției pe latură
civilă, aceasta, mama, fiind exclusă
nemotivat de la r
ăspunderea civilă
solidară;- apoi, Curtea, a constatat nelegalitatea celor două încheieri prin
care Tribunalul Călărași, a înțeles să
înlăture
pe calea procedurii îndreptării erorilor materiale prevăzute de art. 195
C. proc. pen., un aspect de vădită nelegalitate a
hotărârii pe care instanța a modificat-o în substanța sa.
A
apreciat Curtea că aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor
art. 86
4
C. pen. cu consecința majorării pedepsei, reprezintă evident o chestiune de
judecată
ce nu ar putea fi remediată pe calea unei încheieri de îndreptare a erorii
materiale,
după cum nici dispunerea măsurii confiscării unui corp delict nu poate fi
dispusă în această modalitate;- pe latură civilă Curtea a constat, cu ocazia
controlului judiciar, și
lipsa de temeinicie a soluțiilor dispuse de Tribunalul
Călărași sub aspectul despăgubirilor acordate Spitalului de Urgență
Călărași și
Spitalul Clinic de
Urgență Sfântul Pantelimon.
Astfel,
în primul caz, instanța a
dispus obligarea inculpatului minor, în solidar cu tatăl
său S.P., la plata
sumei de 558 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare,
deși la dosar nu există o
solicitare expresă a acestei unități spitalicești de acordare
a sumelor menționate.
De altfel, din examinarea înscrisurilor aflate la filele
191-193 (voi 1 d.u.p) rezultă că aceste sume au reprezentat, în fapt,
cheltuieli aferente efectuării necropsiei
victimei D.A.,
iar nu cheltuieli de spitalizare.
Pe de
altă parte, suma de 4101,11 lei acordată Spitalului Clinic de Urgență Sf.
Pantelimon București
reprezintă contravaloarea cheltuielilor de spitalizare
efectuate pentru îngrijirile
acordate
inculpatului D.N., așa cum rezultă din înscrisul aflat la
fila 159 din vol. 1 d.u.p. Or, în condițiile în
care se reține că leziunile suferite de
această persoană au fost produse ca urmare a încăierării în care au fost
implicați
și ceilalți coinculpați,
nu rezultă argumentele pentru care instanța a apreciat
necesară obligarea doar a inculpatului minor la
plata acestor cheltuieli.
Omisiunea
instanței de a expune argumentele pe care s-au fundamentat aceste
soluții au
determinat imposibilitatea cenzurării lor de către
instanța de apel, aspect ce
urmează a fi avut în vedere de către instanța de
rejudecare.
În
final, Curtea a
apreciat că deși nulitatea absolută sancționează, în
cauză, doar nerespectarea dispozițiilor relative la judecarea inculpatului
minor, totuși se impune desființarea
întregii hotărâri și rejudecarea cauzei în integralitatea
sa de către aceeași instanță. În acest sens, a avut în vedere specificul
infracțiunii de încăierare deduse judecății și strânsa legătură între acțiunile
pe care se presupune că
fiecare inculpat
Ie-a desfășurat pe parcursul încăierării, dar și poziția manifestată
de inculpatul S.M.L., care a negat comiterea
faptei de omor,
susținând că autorul
acesteia ar fi coinculpatul G.M.
Aceste
elemente au
evidențiat
necesitatea judecării împreună a tuturor inculpaților în vederea
lămuririi complete a cauzei, nefiind în interesul
unei bune judecăți o eventuală
disjungere în condițiile prevăzute de art.
38 C. proc. pen.
Prin
sentin
ța penală nr. 175 din 22 decembrie 2011 a Tribunalului
Călărași - Secția
penală s-au respins cererile inculpaților privind soluționarea
cauzei în procedura
recunoașterii
vinovăției.
În
baza art. 174 alin. (1) - 175 lit. i) C. pen., cu apl. art. 99 și urm. C. pen.,
a
condamnat pe
inc. minor S.M.L., zis „Ș.",
la 12 ani
închisoare, cu
executare în regim de
detenție.
În
baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și
urm. C.
pen., a condamnat pe același inculpat la 2 luni închisoare.
În
baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a
condamnat pe același inculpat la
1 lună închisoare.
În
baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.,
a
condamnat pe același inculpat la 1 lună închisoare.
În
baza art. 321 alin. (1) C. pen.,
cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și cu
aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a
condamnat
pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare.
În
baza art. 192 alin. (2)
C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a
condamnat pe același inculpat la 3
ani închisoare.
În
baza art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.
și
cu apl. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe același inculpat la 1 an
închisoare.
În
baza art. 193 C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe
același
inculpat la 3 luni închisoare.
În baza art. 33-34 C. pen. inc. minor S.M.L.
va executa 12 ani
închisoare, în regim de detenție.
A
interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prev. de art. art. 71
și 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., după împlinirea vârstei
de 18 ani.
A menținut starea de
arest a inculpatului minor, în baza art.
350 C. proc. pen. și potrivit art. 88 C. pen.
compută
prevenția acestuia, respectiv reținerea de 24 de ore de la 15 octombrie 2010 și
arestarea preventivă, de la 26 octombrie 2010, la zi.
A
respins cererea inculpatului
G.M. privind
achitarea pentru faptele comise precum și cererea privind
aplicarea art.
73 lit. b), respectiv reținerea circumstanței provocării.
În
baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.,
a condamnat pe inc. G.M.,
la 6 luni
închisoare.
În baza art. 321
alin. (1) C.
pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., a condamnat pe
același
inculpat
la 6 ani și 6 luni închisoare.
În
baza art. 33-34 C. pen., inc. G.M.
va
executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului G.M.
, pe
durata executării
pedepsei,
exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen.
În
baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen.,
a condamnat pe inc. G.V.,
la 6 luni
închisoare.
În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.
75 alin.
(1) lit. a)
și c) și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același
inculpat la 6 ani și
6
luni închisoare.
În
baza art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 75
alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe același
inculpat la 7 ani închisoare.
În baza art.
217 alin. (1) C. pen., cu apl. art.
75 alin. (1) lit. a) și c) și art. 37 lit. a) C. pen., condamnă pe
același
inculpat la 2 ani închisoare.
În baza art. 86 alin. (1) O.U.G. nr. 195/2002, cu apl.
art.
37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 2
ani și 6 luni închisoare.
În
baza
art. 33-34 C. pen., inc. G.V. va executa pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani închisoare. În baza art. 86
4
C. pen., a dispus revocarea
beneficiului suspendării executării pedepsei
de 3 ani închisoare pronunțată împotriva inculpatului prin sentința penală nr. 31/2009
a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare, pedeapsa pe care inculpatul
G.V. o va
executa pe lângă pedeapsa
pronunțată prin prezenta hotărâre acesta având de
executat 10 ani
închisoare. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului G.V., pe durata
executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a)
teza II și b) C. pen.
În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75
alin. (1) lit. c) C. pen., a
condamnat
pe inc. B.M.,
la 6
luni închisoare.
În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c)
C. pen., a condamnat pe același inculpat la
5 ani închisoare. În baza art. 192 alin. (2)
C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe
același inculpat la 5
ani închisoare. În baza art. 217 alin. (1) C. pen.,
cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c)
C.
pen., a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare. În baza art. 33-34
C. pen., inc. B.M. va executa pedeapsa cea mai
grea, respectiv 5 ani
închisoare. În
baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului B.M., pe durata
executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev.
de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen., în baza art. 322 alin. (1) C. pen.,
cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe
inc. S.G.,
la 6 luni închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.
37 lit. b) și art. 75 alin. (1) lit.
a) și c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 3 ani
închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc. S.G.
va executa
pedeapsa cea mai grea,
respectiv 3 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen. a interzis
inculpatului S.G., pe durata executării pedepsei,
exercițiul drepturilor
prev. de art. 64
lit. a) teza II și b) C. pen. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.
75 alin. (1) lit. c) C. pen. a condamnat pe inc. I.M.,
la 3 luni închisoare.
În
baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și c) C.
pen., a
condamnat pe același inculpat la 1
an închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc.
I.M. va executa
pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an
închisoare. În baza
art. 71 C. pen. a interzis
inculpatului I.M., pe durata executării pedepsei,
exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen. În
baza art. 81-82 C. pen. și
art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus
suspendarea condiționată a executării pedepsei
pronunțată împotriva inculpatului I.M., principale și accesorii, pe o
durată de
trei ani calculată de la
rămânerea definitivă a prezentei, perioadă ce constituie
termen de încercare.
A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C.
pen. privind
revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării
pedepsei. A respins
cererile formulate de inculpații D.N. și D.M.C.
privind înlăturarea art. 75
lit. a) C. pen. În baza art. 322 alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatul D.M.C.,
zis „B.",
la 1 lună închisoare. În
baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicare art. 37 lit. a) și art. 75 alin. (1)
lit. a) C. pen.
a condamnat pe
același inculpat la 1 an închisoare.
În baza art. 33-34 C. pen., inc.
D.M.C. va executa pedeapsa cea mai
grea,
respectiv 1 an închisoare. În baza art.
39 C. pen., a dispus revocarea restului
neexecutat de 760 zile din
pedeapsa de 5 ani închisoare pron. împotriva
inculpatului
prin sent. pen. nr. 54/2006 a Tribunalului Călărași și potr. art. 33-34 C. pen.,
contopește acest rest cu fiecare din pedepsele pronunțate prin prezenta
sentință, inc. D.M.C. având de executat 760 de
zile
închisoare. În baza art. 71 C.
pen. a interzis inculpatului D.M.C.,
pe
durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a)
teza II și b) C. pen. În baza art. 322 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inc. D.N.,
la 1 lună
închisoare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu
aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la
1 an închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., inc.
D.N. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv
1 an
închisoare. În baza art. 81-82 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen.
a dispus suspendarea
condiționată a
executării pedepsei pronunțată împotriva inculpatului D.N., principale și
accesorii pe o durată de trei ani calculată de la rămânerea
definitivă a prezentei, perioadă ce constituie
termen de încercare. A pus în vedere
inculpatului
dispozițiile art. 83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării
condiționate a executării pedepsei. În baza art. 998-999
C. civ., cu ref. la art. 14-15
C. proc. pen., a admis în parte cererea
de despăgubiri civile formulată de partea
civilă
I.I. și obligă pe inculpatul minor, în solidar cu părțile responsabile
civilmente, S.P. și S.F., la plata sumelor de
15.000 lei cu titlu
de daune
materiale și de 50.000 lei, cu titlu de daune morale. În baza art. 313
Legea
nr. 95/2006 a obligat pe inculpatul minor, în solidar cu părțile responsabile
civilmente, S.P.
și S.F., la plata sumelor
de 558 lei către
Spitalul Județean de
Urgență Călărași și de 4.101,11 lei către Spitalul Clinic de
Urgență Sf. Pantelimon București, cu titlu de
cheltuieli de spitalizare. A luat act că
partea vătămată D.F. nu s-a
constituit parte civilă în cauză. A
dispus
confiscarea specială în folosul statului în baza art. 118 lit. b) C. pen. de la
inculpatul G.V. a unei bare metalice în lungime de 76 cm aflată la
Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Călărași, și înregistrată în registrul
special la poziția 21/2010. A obligat pe
fiecare dintre următorii inculpați: G.V., B.M. S.G., I.M., D.M.C.,
D.N. și G.M. la câte 2000 lei fiecare cheltuieli
judiciare
către stat, din care 400
lei pentru fiecare reprezintă onorariu apărător oficiu și pe
inculpatul
minor S.M.L., în solidar cu părțile responsabile
civilmente la 2000 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare,
din care câte 400
lei reprezintă
onorariu avocat oficiu. De asemenea, au fost audiați inculpații, cu
excepția
inc. I.M., care nu s-a prezentat în instanță, au fost reascultați
martorii din acte, martorii din acte, cu excepția
martorei B.L., care
nu s-a prezentat
în fața instanței și a fost efectuat referatul de evaluare pentru inculpatul
minor. Instanța a reținut următoarea situație de fapt. Inculpatul G.M.
este vecin cu victima D.A., care, în preajma
sărbătorilor
pascale ale anului 2010
a fost găsit cu fiica inculpatului G.M. la o oră
înaintată la marginea localității de domiciliu, sat Progresu, pe raza
căreia,ulterior,
s-a vorbit că
victima ar fi violat-o motiv ce a generat o stare de conflict între cele două
familii. Inculpații G.V., B.M. și G.M. sunt frați și
prieteni cu inculpații S.G. și I.M. Inculpatul
minor S.M.L.
este cumnatul
inculpatului G.V. Inculpații D.M.C.
și D.N. sunt unchii victimei D.A.
În ziua de
22 august 2010 inculpatul minor
S.M.L. se afla în vizită la cumnatul său G.V. unde au făcut un grătar și au
consumat băuturi alcoolice.
În
jurul
orelor 19,00, G.V. i-a propus minorului să meargă în vizită la
fratele său G.M., din com. Sohatu, sat Progresu
și, înainte de plecare,
minorul a pus
în mașina cumnatului său, în partea din stânga-față, lângă scaunul
șoferului, o țeava metalică, despre care știa că
este purtată frecvent de către
proprietar, în autoturismul său. Acest
aspect a fost confirmat, în declarații, de
către
inc. G.M. Cei doi s-au deplasat cu acest autoturism, de culoare albastră,
condus de inc. G.V., la domiciliul inc. G.M., în jurul orelor 20,00, unde au
consumat bere, timp în care acesta din urmă s-a certat cu D.N., tatăl vitreg al
victimei, pe fondul stării conflictuale menționate. Ulterior, inc. minor
și G.V. au plecat la barul SC „D." SRL din centrul satului Progresu, cu
autoturismul amintit și condus de acesta din urmă, unde au ajuns în jurul
orelor
21,30, au parcat autoturismul
în fața barului
cu fața spre căminul cultural și au
băut bere și băuturi energizante
cumpărate de la bar.
La scurt timp a venit inc.
S.G. din corn. Plătărești, sat
Dorobanțu, care s-a deplasat cu
scuterul
din localitatea de domiciliu până la barul din satul Progresu, însoțit de
inc. I.M., precum și de inc. B.M., însoțit de
inc. G.M. La un
moment dat, în fața
barului și-a făcut apariția victima D.A., care a
discutat cu persoanele menționate, preț de câteva minute. Având
cunoștință de starea conflictuală menționată, prin prisma relațiilor de rudenie
cu G.M., inc. minor a realizat că victima ar trebui „pedepsită", astfel
că, în timpul discuției,
acesta s-a
îndreptat către victimă și i-a aplicat două lovituri cu pumnii în zona
feței. După ce a fost lovită, victima a mers la
domiciliul unchilor săi, frații inculpați
D., cărora Ie-a explicat că a fost agresată verbal și fizic de către
inc.
minor și de rudele și prietenii acestuia. În urma celor învederate,
victima,
împreună cu unchii săi, au hotărât
să se răzbune și, în acest sens, s-au înarmat cu bâte și ciomege din curtea
părții vătămate D.F., după care, însoțiți de N.A.L. și D.C.F., au mers
la
barul din centrul satului, unde se aflau persoanele care au agresat-o pe
victimă. în acest timp, martorul A.F. Ie-a adus la
cunoștință persoanelor
din grupul
lui S.M.L. faptul că victima are de gând să se răzbune
și, deși au
înțeles, inc. S.M.L., G.V., G.M.,
B.M.,
S.G. și I.M. au rămas în fața barului, continuând
să consume băuturi alcoolice și energizante. La
un moment dat, în jurul orelor
23,00,
victima a revenit în fața barului SC „D." SRL împreună cu D.N.
și
D.M.C., înarmați cu obiectele menționate și însoțiți de cei doi martori arătați
anterior, aceștia din urmă neînarmați și
nepregătiți
pentru încăierare. Odată ajuns în fața barului, inc. D.M.C.
i-a aplicat
inc. G.M. mai multe lovituri peste față, mâini și
picioare, cu un corp dur, care a început să sângereze în zona bărbiei.
Imediat,
inc. S.M.L. și inc. G.V.,
B.M., S.G.
și I.M., observând că, în curtea căminului cultural se aflau
mai multe persoane, printre care și victima și inc. D.N., au ieșit în întâmpinarea
acestora, mergând în acea direcție, încăierându-se. Anterior declanșării
scandalului, martorii N.A.L. și minorul D.C.F. au fugit, neparticipând la
altercație. În timpul încăierării, inc. S.M.L. a revenit în fața barului, a
luat țeava
metalică din autoturism și a
intrat din nou în curtea căminului cultural, continuând
să se bată.
Urmare loviturilor primite, victima a căzut și s-a
retras, șchiopătând, într-un colț al curții căminului cultural, pentru a nu fi
bătut din nou. La un moment
dat, inc. S.M.L. a revenit singur din curtea căminului
cultural până
în
apropierea barului, având țeava metalică în mână. în acel moment, inc.
G.M.
i-a
spus minorului că victima se află în curtea căminului cultural,
indicându-i
generic: „vezi, mă, că mai e unul acolo". Imediat, minorul a mers la
locul
în care se afla victima, aplicându-i mai multe lovituri cu țeava metalică peste
întreg corpul, fără ca acesta să mai riposteze. În acest timp, inc.
G.V.,
B.M.,
S.G. și I.M. se aflau în încăierare cu inc. D.N. și D.M.C., cei din urmă
reușind să
scape prin fugă, către
domiciliul lor. Inc. I.M. a fugit în timpul încăierării, iar
ceilalți inculpați din grupul său și anume G.V.,
B.M., S.G.
, s-au întors în fața barului, acesta din urmă observând că
victima era lovită cu țeava metalică de către inc. S.M.L. În aceste
circumstanțe, inc. S.G. a mers la locul unde inc.
minor o lovea pe
victimă și a intervenit pentru ca acesta să înceteze
agresiunea, luându-i din
mână țeava
metalică. Ulterior, cei doi au ajuns în fața barului, unde inc. minor a
încercat să îndrepte țeava metalică, lovind cu aceasta platforma betonată a
hidroforului din fața barului și de autoturismul
inc. G.V., după care a
pus-o în locul de unde a luat-o. După aprox. 15
minute, timp în care au mai
consumat băuturi
alcoolice, inc. S.G. s-a deplasat cu motoscuterul său la domiciliul inc. G.M.,
iar inc. S.M.L. și inc. G.V.
și B.M.
s-au deplasat cu autoturismul condus de către inc. G.V.
până la domiciliul părții vătămate D.F. Cu
excepția inc.
G.M., ceilalți
inculpați au pătruns în curtea locuinței, au distrus bunuri
(gardul împrejmuitor și geamurile ușilor
locuinței) ale părții vătămate, solicitându-i
să-i predea pe fiii săi, inc. D.N. și D.M.C., iar la răspunsul negativ
al acesteia, inc. S.M.L. a amenințat-o și a
lovit-o cu o ulucă ruptă din gardul împrejmuitor. În final, inculpații
au părăsit curtea
locuinței părții
vătămate și s-au îndreptat, cu autoturismul condus de către inc. G.V. la
domiciliul inc. G.M. După încheierea altercației dintre inculpați, din curtea
căminului cultural, martorii B.L., D.
T.
(sora victimei) și alte persoane, s-au apropiat de victimă și au constatat
că aceasta nu mai mișcă, ci doar răsufla, era
inconștientă, ghemuită și culcată pe
o
parte, nu vorbea, horcăia, fiind lovită la ochiul drept și în zona feței, însă
nu sângera abundent. S-au apelat Serviciul de Ambulanță și Poliția, la fața
locului
sosind agentul de poliție M.A.,
care a constatat că victima avea puls,
respira
greu și neregulat, martorii căzând de acord să transporte victima către
spitalul din Budești, sens în care l-au urcat în
autoturismul condus de S.B.
, proprietatea acestuia, în mașină
urcând și agentul de poliție, în dreapta-față,
precum și martorii A.F. și
D.N., pe bancheta din spate. La ieșirea din
satul Progresu, conducătorul auto a pierdut controlul volanului, autoturismul a
derapat, s-a răsucit și s-a răsturnat în afara părții carosabile, pe partea
dreaptă a drumului,
oprindu-se
în apropierea unui mal de pământ,
cu roțile în sus. Niciunul dintre ocupanți nu a suferit vătămări corporale, au
ieșit din autoturism, după care și-a
continuat drumul cu un alt autoturism,
aparținând numitului l.C., din satul Progresu, com.
Sohatu. Pe raza
com. Vasilați, victima a fost preluată de un autovehicul
al Serviciului de
Ambulanță, unde
personalul medical i-a acordat primul ajutor, dar la Spitalul
Budești s-a constatat decesul.
Cheltuielile de înmormântare au fost suportate de
partea vătămată I.I. Raportul
medico-legal de necropsie
nr. 3153/A3/272
din 14 octombrie 2010 emis de SML Călărași evidențiază că moartea lui
D.A.
a fost violentă și s-a datorat hemoragiei meningeene,
hematomului subdural și contuziei cerebrale urmare a unui traumatism
cranio-
cerebral. Același raport a menționat că leziunile de la nivelul
regiunii frontale
drepte și cele de la
nivelul hemitoracelui stând au putu fi produse prin lovire cu
corp dur,
posibil rangă de fier și au legătură directă de cauzalitate cu
decesul. Ulterior evenimentelor din seara de 22
august 2010 persoanele implicate
s-au prezentat la SML Călărași, în
vederea examinării medico-legale pentru fiecare întocmindu-se raport
constatare. Astfel, pentru inculpatul D.M.C. s-a emis Raportul de constare
medico-legală
nr. 2623/A1/357 din 03
noiembrie 2010 din care rezultă că acesta prezintă leziuni ce pot data
din noaptea de 22 august 2010 pentru vindecarea
cărora sunt necesare 8-9 zile
de
îngrijiri medicale, pentru D.N. s-a emis Raportul de constatare medico-legală nr.
2622/A1/356 din 01 noiembrie 2010 care a concluzionat că susnumitul a prezentat
leziuni produse prin lovire cu corp dur ce pot data din 22 august 2010 și
necesită 45 zile de îngrijiri medicale.
Au fost examinați și inculpații S.M.L.
, G.V.
și S.G. stabilindu-se că aceștia nu prezintă
semne de violentă pe corp, cu excepția
inculpatului minor care prezintă leziuni
ce
nu necesită îngrijiri medicale.
Inculpatul G.M., conform certificatului
medico-legal
nr. 2592/A2/609 din 31 august 2010, prezintă leziuni ce necesită 7-8 zile de
îngrijiri medicale. Inculpatul minor S.M.L. a fost examinat psihiatric
și conform Raportului de
expertiză medico-legală psihiatrică
nr. 3106/A1/437
din 13 octombrie 2010 emis de SML Călărași acesta a avut discernământul
faptelor sale păstrat în momentele comiterii
infracțiunii, având capacitatea de
apreciere
critică a conținutului și consecințelor faptelor sale păstrată.
Audia
ți inculpații pe parcursul procesului penal, respectiv
atât în faza de urmărire penală cât și cu ocazia cercetării judecătorești, în
cele două cicluri
procesuale, aceștia au avut o atitudine de recunoaștere a
faptelor cu următoarele
circumstanțieri. Inculpații G.M., G.V., S.G. și B.M.
au
recunoscut săvârșirea tuturor faptelor astfel cum sunt descrise în actul de
inculpare, calificarea juridică a acestora și și-au menținut declarațiile date.
C
ât
privește inculpatul minor S.M.L. acesta a recunoscut săvârșirea tuturor
faptelor reținute în sarcina sa, precizate în actul de inculpare și
în
prezenta mai puțin infracțiunea de omor, faptă pe care nu a recunoscut-o în
cadrul
primei judecăți, dar pe care a recunoscut-o la urmărire penală și cu ocazia
rejudecării după casare.
Dacă în prima declarație, fila 140, voi I instanță
inculpatul minor arăta: "precizez că și eu l-am lovit pe victima
cu o țeava dar sunt
singur că nu
aceste lovituri l-au omorât dat fiind că eu l-am lovit numai în zona
picioarelor în timp ce G.M. l-a lovit pe tot
corpul. Eu personal l-am văzut
pe
acest inculpat lovind victima și în aprecierea mea a lovit mai mult decât
mine",
în declarația dată în
urma desființării primei hotărârii inculpatul minor precizează „Recunosc toate
faptele reținute în sarcina mea, inclusiv infracțiunea de omor.
Singur
am comis infracțiunea de omor. Singur l-am omorât pe D.A. "De asemenea
inculpatul D.M.C. și-a schimbat
declarațiile
pe parcursul procesului penal, în faza de urmărire penală și în fața
primei instanțe a recunoscut cele două fapte
imputate prin rechizitoriu, dar apoi a
revenit
asupra declarațiilor date manifestând o atitudine de negare a comiterii
faptelor. Inculpatul D.N. a recunoscut faptele pe tot parcursul
procesului
penale. Cererile inculpaților privind judecarea în procedura
recunoașterii vinovăției au fost respinse, față de
aspectele declarate de inculpați și față de dispozițiile din decizia de
desființare. În același sens, s-a apreciat că
faptele inculpaților sunt extrem de grave și disp. art. 320
1
C. proc. pen. nu sunt oportune. Instanța de fond a mai arătat că, la
individualizarea pedepselor
s-au
avut în vedere circumstanțele reale, numărul faptelor, participația fiecăruia
și
consecințele produse, precum și datele personale. Împotriva acestei sentințe
au declarat apel inculpații S.G., B.M., D.N.,
D.M.C.,
G.V., G.M. și S.M.L. Î
n fața instanței de
apel, au fost audiați inculpații B.M., G.V.
și S.M.L., care au solicitat
aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., inc. G.M. care a menținut
declarațiile de
nerecunoaștere, D.N. și S.G.,
care au menținut
declarațiile de recunoaștere a faptelor.
Apelantul
D.
M.C. și intimatul l.M. nu s-au prezentat în
fața instanței, fiind legal citați.
Prin
apelurile declarate, inc. B.M., S.
G., G.V.
și S.M. au solicitat redozarea
pedepselor aplicate prin aplicarea
dispozițiilor
art. 320
1
C. proc. pen. Inculpatul D.N., a
solicitat, de
asemenea, reducerea pedepsei aplicate, prin înlăturarea
circumstanței agravante prev. la art. 75 lit. a) C. pen. și reținerea
provocării, nu
are antecedente penale
și a recunoscut faptele așa cum au fost reținute.
Inculpatul
G.M.C. a solicitat reducerea pedepsei av
ând în
vedere atitudinea sa
sinceră și suspendarea executării pedepsei. Inculpatul
G.M. a solicitat, în principal, achitarea sa conform art. 10 lit. d) C.
proc. pen.
pentru fapte de încăierare, nefiind întrunite elementele
constitutive ale acestei infracțiuni. În
subsidiar, a solicitat aplicarea unei pedepse
sub minimul special reținând circumstanțele atenuante prev. la art. 73 lit.
a), b) și
art. 74 C. pen., cu
suspendarea sub supraveghere a executării.
Verific
ând
sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea
a constatat următoarele. Având în vedere stadiile procesuale
parcurse
în cauză și a căilor de atac exercitate de inculpați, precum și declarațiile
de
recunoaștere ale acestora (cu excepția inc. G.M.), s-a apreciat că se ridică
problema respectării principiului neagravării situației în propria cale de atac
și cea a aplicării dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen. prin
interpretarea
momentului
procesual al declarațiilor de recunoaștere.
Toate aceste criterii de verificare a sentin
ței,
s-a apreciat că au influență
asupra cuantumului fiecărei pedepse, respectiv al
limitelor de pedeapsă stabilite
de lege.
Instan
ța de fond a motivat
neaplicarea disp. art. 320
1
C. proc. pen.
prin aspectele contradictorii declarate de inculpați și prin aceea că
faptele
sunt extrem de grave și,
astfel, disp. art. 320
1
nu sunt oportune.
Pe de
alt
ă parte, s-a reținut că, există situația în care, inculpaților le-au
fost
aplicate disp. art. 320
1
C. proc. pen. la
prima judecată în fond, iar, în
urma apelurilor acestora, nu le-au
mai fost aplicate la cea de-a doua judecată,
majorând
pedepsele cu încălcarea principiului neagravării situației.
Pe baza celor ar
ătate,
verificând apelurile declarate, s-au constatat
următoarele:Apelul
inc. S.M.L., în faza de apel, inculpatul a
recunoscut
faptele și a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320
1
C. proc.
pen.
În urma judecății în primul
ciclu procesual, inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea prev. de art. 174
alin. (
1)-175
lit. i) C. pen. la 8
ani
închisoare și, ca urmare a declarării
apelului, în al doilea ciclu procesual, a fost
condamnat la 12 ani închisoare, fără a aplica dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen.
, agravându-i situația.
Ca urmare, aplicând și disp. art. 320
1
C. proc. pen.
, curtea a aplicat o pedeapsă între alte limite,
respectiv între 5 ani și 8 ani
și 100
zile închisoare, cu respectarea criteriilor pre. La art. 72 C. pen.
Acela
și criteriu trebuia aplicat și pentru celelalte 7 pedepse
aplicate, cu
respectarea disp. art. 99 C. pen., art. 320
1
C.
pen. și art. 72 C. pen.,
aplicând pedepse situate între limitele ce rezultă din
aplicarea acestor texte de
lege.
În consecin
ță, s-a admis apelul
declarat de inculpatul S.M.L.
și s-a
procedat conform celor arătate, inculpatul având de executat
pedeapsa
cea mai grea, conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a
menținut starea de arest a inculpatului și s-a
dedus prevenția la zi; Apelul inc.
G.M.- inculpatul a solicitat
achitarea sa, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen.
, arătând, în motivele depuse la dosar, că nu au existat două
tabere,
grupuri, care să săvârșească acte de violență una asupra alteia, ci doar
o grupare care a atacat o altă grupare, care a
acționat numai pentru a se apăra.
Fa
ță de cererea inculpatului referitoare la lipsa acestor
elemente, respectiv tabere sau grupări, s-a menționat că elementele menționate
nu fac parte din
conținutul constitutiv al infr. prev. la art. 322 alin.
(1) C. pen. S-a reținut că,
elementul esențial este participarea la încăierare,
indiferent de câte tabere sau grupuri există și fără a se putea stabili exact
persoana care a lovit și persoana lovită, aceasta fiind deosebirea față de
infracțiunea de lovire sau vătămare
corporală. În cauză, inc. G.M. a
participat la încăierare, ceea ce rezultă și
din declarațiile
sale, între mai multe persoane, fiind și agresor și agresat, fără a
se putea stabili exact
persoanele care au lovit, sau care au fost lovite. Din
această perspectivă, cererea de achitare în baza art. 10 lit. d) C.
proc. pen. nu a putut fi primită. La prima judecată în fond, inculpatul a dat
declarații
de recunoaștere, iar
ulterior, la cel de-al doilea ciclu procesual a revenit asupra
acestora,
ceea ce arată și poziția sa oscilantă, determinată de încercarea de a nu
răspunde penal pentru faptele sale. Constatând că fapta a fost săvârșită
împreună cu un inculpat minor, s-a aplicat o
pedeapsă orientată către maximul
special, inc. G.M. fiind și cel care a
inițiat conflictul. Pentru fapta
prevăzută
la art. 321 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul G.M. a fost
condamnat la o pedeapsă de 6 ani și 6 luni
închisoare, majorată peste maximul special de 5 ani închisoare, considerată excesivă,
iar orientarea către maximul
special
este considerată îndestulătoare și în ideea menținerii proporțiilor maxime
ale pedepselor prev. de lege, acesta fiind
motivul admiterii apelului declarat de
inc. G.M. Prin apelul său, inc.
G.V. a solicitat reducerea
pedepselor având
în vedere circumstanțele sale personale. S-a constatat că, în
cazul
inculpatului, nu a fost respectat principiul neagravării situației în propria
cale de atac, precum și neaplicarea disp. art. 320
1
C. proc. pen. Astfel
inculpatului i s-au majorat pedepsele în cel de-al
doilea ciclu procesual, ca
urmare a
exercitării căii de atac de către acesta, motiv pentru care pedepsele au
fost reindividualizate, cu respectarea criteriilor
prev. la art. 72 C. pen. și a principiilor menționate deja. S-a mai constatat
că faptele au fost comise în stare
de
recidivă postcondamnatorie, astfel că în baza art. 86
4
C. pen. s-a
revocat
suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, pe
care
inculpatul
o va executa pe l
ângă
fiecare pedeapsă aplicată în cauză, având de executat în final, pedeapsa cea
mai grea.
Inculpatul B.M. a
solicitat, prin apelul s
ău,
reducerea pedepselor. Motivarea admiterii apelului a fost nerespectarea
principiului
neagravării situației și
neaplicarea dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen.
Inculpatului
i s-au majorat pedepsele pentru infrac
țiunea prevăzută de art.
322 alin.
(1) și art. 321 alin. (1) C. pen., în prima judecată pe fond i s-au reținut
dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen., iar în cea de-a doua i-au fost
înlăturate,
în mod greșit, așa cum a mai fost motivat mai sus.
Dup
ă
admiterea apelului, s-au redus în mod corespunzător pedepsele aplicate,
respectând principiul neagravării și în limitele prev. prin aplicarea art.
320
1
C. proc. pen., precum și prin respectarea criteriilor prev. la art. 72
C. pen.
Inculpatul
S.G.
a solicitat reducerea pedepselor, apelul urmând
a fi
admis prin aplicarea dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen., așa cum
și
în primul fond s-a procedat, aceste dispoziții fiind înlăturate în cel
de-al doilea
ciclul procesual, ca urmare a exercitării căii de atac de
către inculpat.
Pedepsele
au fost individualizate conform art. 72 C. pen.,
ținând seama de
contribuția și gradul de participare și de pericolul social al fiecăreia dintre
cele
două
fapte.
Inculpatul
D.M.C.
a solicitat, prin apelul său reducerea
pedepselor având în vedere
circumstanțele sale personale.
Fa
ță de motivarea expusă mai sus și
având în vedere declarație
inculpatului
dată în fața instanței, s-au reținut disp. art. 320
1
C. proc. pen.
, însă, s-a constatat că nu există motive pentru
reducerea pedepselor.
Astfel, pentru fapta prev
ăzută la art. 322
alin. (1) C. pen., instanța de fond
a aplicat o pedeapsă orientată la
maximul special, iar pentru fapta prev. la art.
321 alin. (1) C.
pen., comisă în stare de recidivă, s-a apreciat, de asemenea, că
minimul special aplicat
este îndestulător și nu se justifică coborârea pedepsei
sub acest minim. Cuantumul pedepsei rezultante este determinat de
restul rămas
neexecutat de 760 de
zile închisoare, pe care instanța de fond l-a contopit, în
baza art. 39 C.
pen., cu ambele pedepse, în mod greșit.
Corect
ând această contopire, doar cu pedeapsa aplicată pentru
fapta
prevăzută
de art. 321 alin. (1) că, fiind îndeplinite condițiile recidivei, pe acest
aspect, s-a admis apelul declarat de inculpat.
Inculpatul D.N.
a solicitat reducerea pedepselor
sub minimul
special,
prin reținerea de circumstanțe atenuante personale și înlăturarea
agravantei prev. la art. 75 lit. a) C. pen.,
întrucât a fost provocat.
Pe de alt
ă parte, s-a reținut că este neîndoielnic faptul că
inculpatul a comis
fapta
prevăzută la art. 321 alin. (1) C. pen. Împreună cu mai mult de 3
persoane, iar, pe