ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 556/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 556/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursurilor penale de față;

Prin sentința

penală nr. 50 pronunțată la data de 27 aprilie 2011 de Tribunalul Bistrița

Năsăud s-a dispus:

I.

condamnarea inculpatului T.V. la:

- 4 ani

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de

tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20

C. pen., raportat la art.

174 alin. (1) și (2), art. 175 alin. (1) lit.

i)) și alin. (2) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. a)

și c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.;

- 2 ani închisoare și un an interzicerea

drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.,

pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art.

art. 20 C. pen.,

raportat la art. 174 alin.

(1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i)) și alin. (

2) C. pen.,

art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit.

b) C. pen.;

- 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii

de ultraj contra

bunelor moravuri și

tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzute de art.

321 alin. (1)

C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen.,

art. 76 lit. e)) C. pen.

S-a constatat

că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real prevăzute de art.

33 lit. a) C. pen.

Conform art. 34

lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a

dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b)

C. pen.

S-a făcut

aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa

aplicată

reținerea de 24 de ore (din 5 iulie 2010, ora 15,00 - 6 iulie

2010,

ora 15,00) și arestul preventiv

începând cu data de 20 iulie 2010 la

zi.

Conform art.

350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

II.

Condamnarea inculpatului T.A.C. la:

- 3 ani și 6

luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la

omor calificat prevăzută de art. art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1)

și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i)) și alin. (2) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.;

- 2 ani închisoare și un an interzicerea

drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.,

pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art.

art. 20 C. pen.,

raportat la art. 174 alin.

(1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen.

, art. 76 lit. b) C. pen.;

- 6 luni

închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen.,

art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit.

e) C. pen.

S-a constatat

că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real prevăzută de art.

33 lit. a) C. pen.

Conform art. 34

lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a

dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza

a ll-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut

aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Conform art. 88

C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea de 24 de ore (din perioada 5

iulie 2010, ora 15,00 - 6 iulie 2010, ora 15,00) și arestul preventiv începând

cu data de 20 iulie 2010 la zi.

Conform art.

350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

III.

Condamnarea inculpatul T.I. la:

- 3 ani și 6

luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a)

teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la

omor calificat prevăzută de art. art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin.

(1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen., art. 37 lit.

a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 lit. b) C.

pen.;

- 8 luni

închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen.,

art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 lit.

d) C. pen.

S-a constatat

că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real prevăzută de art.

33 lit. a) C. pen.

Conform art. 34

lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate pentru

concurs și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6

luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a)

teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Conform art. 83

C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată privind pedeapsa de 2 ani

închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 406 din 01 aprilie 2010

a Judecătoriei Bistrița (definitivă la 19 aprilie 2010) și s-a dispus ca

inculpatul T.l. să execute această pedeapsă alăturat celei aplicate în

prezentul dosar, în total 5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut

aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

IV.

Condamnarea inculpatului T.C.D.F. la:

- 2 ani și 3

luni închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a)

teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la

omor calificat prevăzută de art. art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin.

(1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.;

- 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută

de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., art.

74

lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.

S-a constatat

că infracțiunile au fost comise în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C.

pen.

Conform art. 34

lit. b), 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit

pedepsele

aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute

pedeapsa cea

mai grea de 2 ani și 3 luni închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzută

de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut

aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

V.

Condamnarea inculpatului T.I.S. la:

- 3 ani închisoare și 1 an interzicerea

drepturilor prevăzută de art.

64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

pentru comiterea infracțiunii de

tentativă

la omor calificat prevăzută de art. art. 20 C. pen. raportat la

art. 174

alin. (1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen., art.

74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.;

- 6 luni

închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen.,

art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen.

S-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite

în concurs real

prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen.

Conform art. 34

lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a

dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și un

an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b)

C. pen.

S-a făcut

aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Conform art. 86

1

C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate

inculpatului T.I.S., pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit

conform art. 86

2

C. pen.

S-a dispus,

conform art. 86

3

alin. (1) C. pen., ca pe durata termenului de

încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:să se

prezinte, în prima lună din fiecare trimestru la Serviciul de Probațiune de pe

lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, potrivit programului ce i se va întocmi; să

anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și

orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea

fi controlate mijloacele sale de existentă.

S-a atras

atenția inculpatului, conform art. 86

4

alin. (1) raportat la art. 83

și 84 C. pen., asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata

termenului de încercare și asupra neexecutării obligațiilor civile, precum și

referitor la dispozițiile art. 86

4

alin. (2) C. pen., privind

neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță

constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Conform art. 71

alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata

suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

VI.

Condamnarea inculpatului A.V.C. la:

- 2 ani

închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza

a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor

calificat prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2)

C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.;

- 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen.,

art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit.

e) C. pen.

S-a constatat

că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a)

C. pen.

Conform art. 34

lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a

dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și un

an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b)

C. pen.

S-a făcut

aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Conform art. 86

1

C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului

A.V.C., pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86

2

C. pen.

S-a dispus,

conform art. 86

3

alin. (1) C. pen., ca pe durata termenului de

încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte,

în prima lună din fiecare trimestru la Serviciul de Probațiune de pe lângă

Tribunalul Bistrița-Năsăud, potrivit programului ce i se va întocmi; să anunțe,

în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice

deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea

fi controlate mijloacele sale de existentă.

S-a atras

atenția inculpatului, conform art. 86

4

alin. (1) raportat la art. 83

și 84 C. pen., asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata

termenului de încercare și asupra neexecutării obligațiilor civile, precum și

referitor la dispozițiile art. 86

4

alin. (2) C. pen., privind

neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță

constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Conform art. 71

alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata

termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

S-a constatat

că inculpatul a fost reținut 24 de ore în perioada 05 iulie 2010, ora 15,00 -

06 iulie 2010, ora 15,00.

VII.

Condamnarea inculpatului B.L.C., la:

- un an

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen.,

art. 320

1

C. proc. pen., art. 37 lit. b) C. pen.;

- 3 luni

închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută

de art. 180 alin. (2) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., art. 37 lit.

b) C. pen.

S-a constatat

că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a)

C. pen., iar conform art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate

și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de un an

închisoare.

S-a făcu

aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Conform art. 7

din Legea nr. 78/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpații

T.V., T.A.C., T.I., T.C.D.F.

Au fost

obligați inculpații T.V., T.A.C. și B.L.C. să plătească în favoarea părții

civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș despăgubiri civile în

sumă totală de 7031,23 lei, reprezentând cheltuieli cu spitalizarea părții

civile Ș.V., după cum urmează: suma de 7000 lei, cu dobânda legală până la data

plății efective, în solidar, de către inculpații T.V. și T.A.C., iar diferența

de 31,23 lei (până la concurența sumei de 7031,23 lei) cu dobânda legală până

la data plății efective, de către inculpatul B.L.C.

Au fost

obligați inculpații T.V., T.A.C., T.I., T.C.D.F., T.I.S. și A.V.C., să

plătească în solidar, despăgubiri civile în sumă de 911 lei, părții civile

Spitalul Județean de Urgență Bistrița, reprezentând cheltuieli cu spitalizarea

părții vătămate T.C.P.

Au fost

obligați inculpații T.V., T.A.C., T.I., T.C.D.F., T.I.S. și A.V.C. să

plătească, în solidar, părții civile T.C.P., despăgubiri civile în sumă de 7150

lei (din care 7000 lei cu titlu de daune morale și 150 lei cu titlu de daune

materiale).

S-au respins,

ca neîntemeiate, pretențiile civile formulate de partea civilă T.C.P. împotriva

inculpatului B.L.C.

Au fost

obligați, în solidar, inculpații T.V. și T.A.C. să plătească părții civile Ș.V.

despăgubiri civile astfel: 100.000 lei cu titlu de daune morale; 11.910 lei cu

titlu de daune materiale; 728 lei cu titlu de rentă, în sumă globală, pentru

perioada ianuarie 2011 - 27 aprilie 2011; pentru viitor, începând cu data

pronunțării prezentei sentințe și până la încetarea stării de nevoie a părții

vătămate, o rentă lunară în cuantum de 182 lei.

Obligă

inculpatul B.L.C. să plătească părții civile Ș.V., daune morale în cuantum de

3.000 lei.

S-au respins,

ca neîntemeiate, celelalte pretenții civile formulate de partea vătămată Ș.V.,

precum și cererea acesteia referitoare la măsurile asigurătorii, formulate cu

ocazia dezbaterii cauzei în fond.

Au fost

obligați inculpații T.V. și T.A.C. să plătească (fiecare) câte 1000 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată părții civile Ș.V. (reprezentând cota/parte din

onorariul de avocat), iar inculpatul B.L.C. a fost obligat să plătească părții

vătămate Ș.V. suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (reprezentând

cota/parte din onorariul de avocat).

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În seara de 4

iulie 2010, în jurul orei 21,00, părțile vătămate Ș.V. și T.C.P. (veri) s-au

deplasat la barul aparținând SC C.D.C. SRL din comuna Budacu de Jos, după ce

anterior pe parcursul aceleiași zile, consumaseră băuturi alcoolice. Cei doi

s-au așezat singuri la o masă, în local fiind mai multe persoane, între care

inculpații B.L.C. și T.C.D.F., aflați sub influența alcoolului, care ocupau o

altă masă.

La un moment

dat, când inculpatul T.C.D.F. s-a dus la bar și a cerut barmanei M.R.D. să pună

un anumit gen de muzică, partea vătămată T.C.P. a strigat la aceasta, cerându-i

să le aducă la masă două halbe de bere. Acest fapt l-a enervat pe inculpatul T.C.D.F.,

probabil din cauză că nu a înțeles ce dorea în realitate T.C.P., împrejurare

dedusă din modul în care i s-a adresat părții vătămate („ce p. a mea ai cu

melodia mea preferată”), aspect care rezultă îndeosebi din declarația

martorului L.F. (P.).

Pe fondul

consumului de băuturi alcoolice a început o discuție în contradictoriu între

partea vătămată T.C.

P. și inculpatul T.D.F.

În această dispută verbală a

intervenit și inculpatul B.L.C., care l-a

avertizat pe partea vătămată T.C.P., spunându-i „să nu se pună cu ei că va

pierde” (declarația martorului S.C.C.).

Într-o primă

fază cei patru au rămas mai departe la mesele pe care le-au ocupat inițial, la

venirea în bar, în sensul că părțile vătămate

Ș

.V.

și T.C.P. stăteau la o masă, iar inculpații T.C.D.F. și B.L.C. la o

altă masă însă pe durata unei ore, în care toți au

consumat băuturi

alcoolice, au continuat să se certe și să-și adreseze

tot felul de cuvinte provocatoare. De asemenea, sub diferite pretexte cei doi

inculpați s-au dus în mai multe rânduri la masa la care se aflau părțile

vătămate.

La un moment

dat, inculpatul B.L.C. s-a dus la masa ocupată de părțile vătămate și după o

replică de genul „vrei să-ți dau cu halba în cap?” l-a lovit cu pumnul în față

pe Ș.V

. Lovitura aplicată părții vătămate Ș.V.

a fost foarte

puternică, astfel că aceasta a căzut sub masă pierzându-și

pentru scurt timp cunoștința. Partea vătămată T.C.P. s-a enervat și i-a luat pe

cei doi inculpați (B.L.C. și

T.C.D.F.) și

i-a țintuit pe o masă de poker, lovindu-

i. Inculpatul B.L.C. a reușit să

scape și să-i aplice o lovitură cu pumnul în față părții vătămate T.C.P.

Între timp,

partea vătămată Ș.V. și-a revenit, s-a ridicat de sub masă și nervos din cauza

loviturii primite, i-a dat o palmă peste față inculpatului T.C.D.F., crezând că

acesta este cel care îl lovise atât de tare. Inculpatul T.C.D.F. a încercat o

împăcare cu părțile vătămate, însă în același timp partea vătămată T.C.P. l-a

lovit cu pumnul în față pe inculpatul B.L.C. Imediat după ce a fost lovit, cu fața

plină de sânge, inculpatul B.L.C. a fugit din bar, fără a mai reveni în acea

seară la locul incidentului, unde evenimentele au continuat într-o formă mult

mai gravă, după cum se va arăta în continuare.

În acest

context este de menționat că în urma loviturii cu pumnul aplicată de inculpatul

B.L.C., partea vătămată Ș.V. a suferit o leziune traumatică („plagă contuză

sprâncenoasă dreaptă”), care a necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale,

potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 2269 din 13 iulie 2010 emis

de I.M.L. Târgu Mureș, cu completările din data de 1 și 28 septembrie 2010.

Imediat după

plecarea din local a inculpatului B.L.C., barmana a anunțat închiderea

localului și cam tot atunci aflând despre incident a sosit agentul șef

principal l.A. (șeful Postului de Poliție Budacu de Jos) care a realizat cele

petrecute și faptul că persoanele implicate se află sub influența băuturilor

alcoolice. Aproximativ în același moment, în bar a venit și inculpatul T.V.,

poreclit „P.”, tatăl concubinei inculpatului T.C.D.F.

Inculpatul T.V.

s-a apropiat de partea vătămată T.C.P. și a avut loc o altercație verbală între

aceștia, în sensul că inculpatul l-a jignit sau înjurat pe partea vătămată,

care a reacționat, lovindu-l cu palma. Acest aspect este confirmat prin

declarațiile martorilor S.l.F., T.A.D. și R.T.M., aflate în dosarul de urmărire

penală.

Șeful Postului

de poliție, martorul l.A., s-a străduit să aplaneze conflictul căutând să le

liniștească pe părțile vătămate aflate sub influența alcoolului și a reușit să

le îndepărteze de bar, însoțindu-le spre casele lor, mergând împreună circa

100-150 metri.

Pe durata

parcurgerii acestei distanțe, părțile vătămate se încurajau reciproc referitor

la o eventuală bătaie pe care ar putea să Ie-o dea agresorilor din bar și nu

erau dornice să meargă

acasă. Sub acest

aspect este relevantă declarația martorului l.

A. în care arată: „Eu mă

tot întorceam când după unul, când după celălalt, trăgându-i înapoi”, din care

rezultă stăruința polițistului de a însoți părțile vătămate la domiciliu și de

a împiedica reîntoarcerea lor la bar.

Apreciind însă,

în mod eronat, după cum se va arăta în

continuare,

că părțile vătămate s-au liniștit și că își vor continua

drumul spre

casă, șeful de post Ie-a lăsat să plece mai departe singure, după care a

revenit la sediul Postului de Poliție, de unde și-a informat șeful direct și

subalternul său (agent șef U.G.

și agentul

de poliție N.C.G.) despre eveniment, știind din experiența sa, că de obicei

asemenea conflicte nu se vor

opri în acest stadiu.

Între timp, așa

cum s-a arătat anterior, inculpatul B.L.C., după ce a părăsit localul, s-a

deplasat direct la familia inculpatului T.I., alertându-i referitor la faptul

că

inculpatul T.C.D.F. ar fi fost grav

bătut sau chiar „omorât” la barul „C.” de către cele două părți vătămate. Este

de precizat că inculpatul B.L.C. a intrat în locuința familiei T., în jurul

orelor 23-24,00, i-a trezit din somn pe inculpatul

T.I. și fiii acestuia

T.A.C. și T.I.S. cât și pe mama acestora, martora T.M., cărora Ie-a prezentat

incidentul de la bar într-un mod mult mai grav decât s-a petrecut în realitate.

în acel moment, inculpatul B.L.C. era agitat, prezenta urme de lovituri și avea

sânge pe față.

Speriați și

îngrijorați de cele întâmplate fiului, respectiv

fratelui lor, inculpatul T.C.D.F., s-au îmbrăcat și au

plecat de

îndată la bar, alăturându-li-se și inculpatul A.V.C.. Inculpatul B.L.C. nu s-a

mai reîntors la bar în acea seară, mergând la domiciliul său.

Este posibil ca

inculpații T.I., T.A.C.,

T.I.S. și A.V.C. (zis

„B.”), să fi plecat

de acasă fără obiecte contondente asupra lor însă,

în mod cert,

când au ajuns la barul SC C.D.C.

SRL toți aveau

bâte sau lețuri în

mâini. Cu un astfel de obiect contondent (par) s-a

înarmat și inculpatul

T.V. (zis „P.”) atunci când i-a zărit pe ceilalți inculpați apropiindu-se.

Încă de la o

oarecare distanță inculpații menționați mai sus

I-

au

văzut în apropierea barului pe inculpatul T.C.D.F. între părțile vătămate, care

se certau, aproape fiind și

inculpatul T.V.

Părțile vătămate nu aveau în mâini pari sau

alte obiecte contondente,

însă este posibil ca acestea să-l fi lovit

cu

palma peste față pe inculpatul T.C.D.F. (până la

sosirea celorlalți

inculpați). Aceste lovituri cu palma, despre care inculpatul T.C.D.F. susține

că i-au fost aplicate de cele două părți vătămate până la sosirea celorlalți

inculpați la bar au fost superficiale din moment ce nu au fost depistate pe

fața acestuia cu ocazia examinării medico-legale din ziua următoare

incidentului (potrivit Raportului de constatare medico-legală nr. 1709/1 l/a/23

din 5 iulie 2010 emis de serviciul de Medicină legală Bistrița-Năsăud), cu

mențiunea că din probele dosarului rezultă că celelalte leziuni constatate i-au

fost cauzate în interiorul localului, în prima fază a incidentului.

La un moment

dat, lângă partea vătămată Ș.V. au venit inculpații T.V. și T.A.C., ambii având

bâte asupra lor. Inculpatul T.A.C. l-a lovit cu bâta în cap pe Ș.V., lovitura

fiind aplicată pe la spate. Imediat partea vătămată Ș.V. a fost lovită din nou

cu parul, tot în cap și de către inculpatul T.V. În urma ultimei lovituri

partea vătămată a căzut jos, iar inculpatul T.V. a continuat să-l lovească cu

parul peste cap și corp.

După ce l-a

lovit (o singură dată) în cap, cu parul, pe Ș.V., inculpatul T.A.C. s-a

îndreptat spre partea vătămată T.C.P.

Faptul că

partea vătămată Ș.V. a fost lovită de cei doi inculpați în modalitatea descrisă

mai sus, rezultă din declarațiile inculpatului A.V.C., declarația martorilor S.l.F.

din faza de urmărire penală și instanță și T.A.D., probe care se coroborează cu

concluziile Raportului medico-legal de constatare întocmit de I.M.L. Târgu

Mureș.

În ceea ce

privește a doua victimă a incidentului, partea vătămată T.C.P. (potrivit

declarației inculpatului A.V.C.), aceasta a fost lovită cu parul de inculpatul T.A.C.,

care a venit dinspre locul în care se afla partea vătămată Ș.V. (imediat după

ce a lovit-o pe aceasta). Apoi, T.C.P., într-o reacție de apărare, s-a repezit

cu capul în abdomenul celui mai apropiat agresor, inculpatul A.V.C., care

împreună cu inculpatul T.A.C. au reușit să-l imobilizeze, timp în care toți

ceilalți inculpați (membrii ai familiei T.) care aveau bâte și pari asupra lor,

inclusiv inculpatul T.V., i-au aplicat lovituri peste corp, la întâmplare.

Partea vătămată

a reușit să scape de inculpații care îl loveau (împingându-i), fugind câțiva

metri, după care s-a împiedicat de scări și a fost din nou ajuns și lovit cu

bâtele și parii de T.I., T.C.D.F., T.I.S., T.V. și T.A.C.

și A.V.C. Partea vătămată a fugit din

nou,

însă după ce a parcurs aproximativ 10 m a fost ajunsă de

aceiași agresori care l-au lovit cu picioarele și

bâtele, la nimereală, peste tot corpul. Agresiunea părții vătămate T.C.P. a

încetat

în momentul în care a intervenit polițistul l.A. și a strigat prin portavoce

„încetați, nu vă mai bateți !”. În această situație agresiunea a încetat, iar

inculpații s-au dus la casele lor.

Împrejurarea că

inculpații T.V., T.I., T.I.S., T.A.C., T.C.D.F. și A.V.C. l-au agresat pe

partea vătămată T.C.P. în modalitatea descrisă mai sus, rezultă îndeosebi din

declarațiile martorilor: l.A.

, T.A.D.

,

S.l.F., declarații care se coroborează cu cea a inculpatului A.V.C.

Părțile

vătămate Ș.V. și T.C.P. au fost

transportate

cu ambulanța la Spitalul Județean de Urgență Bistrița,

acordându-li-se

primul ajutor, însă din cauza stării foarte grave în care se afla, Ș.V. a fost

transferat la Clinica de Neurochirurgie Târgu Mureș cu diagnosticul „TCC,

agresiune, fractură cu denivelare intruzivă parietal stâng, hematom epidural

frontal stâng”. Acesta a fost supus de urgență unei intervenții chirurgicale,

care a fost de natură a-i salva viața. În fine, este de menționat că în urma

loviturilor aplicate în cap de către cei doi inculpați, partea vătămată Ș.V. a

fost în comă mai multe zile, iar apoi paralizat, astfel că din cauza stării

sale grave și a faptului că nu a putut vorbi, a fost audiat pentru prima dată

de procuror la data de 13 septembrie 2010, ocazie cu care a formulat și

plângere penală împotriva inculpatului B.L.C.

Din

Raportul

de

constatare

medico-legală

nr.

2269 din 13 iulie 2010 emis de I.M.L. Târgu Mureș cu completările din data de 1

și 28 septembrie 2010 rezultă următoarele: partea vătămată Ș.V. prezintă

leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 4 iulie 2010, prin lovire

directă cu corp dur,contondent; leziunile descrise în raport, suferite de

partea vătămată, necesită pentru vindecare 65-70 de zile de îngrijiri

medicale, în caz de evoluție favorabilă, acestea

punându-i viața în primejdie; poziția agresor - victimă a fost față în față.

Prin același

raport de expertiză s-a specificat expres că leziunea „plagă contuză

sprâncenoasă dreaptă”, a necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri

medicale, aceasta fiind rezultatul loviturii cu pumnul aplicată părții vătămate

Ș.V. de către inculpatul B.L.C. în incinta barului (în prima fază a

incidentului), în urma căreia partea vătămată a căzut sub masă, pierzându-și

pentru scurt timp cunoștința.

În ce privește

partea vătămată T.C.P., acesta a rămas internat în cadrul Spitalului Județean

de Urgență Bistrița, cu diagnosticul „TCC prin agresiune, plagă occipitală,

comoție cerebrală, contuzie și excoriații umăr stâng”. În urma examenului

medico-legal efectuat în dimineața zilei următoare s-a constatat că prezintă un

număr de 14 urme de agresiune.

De asemenea,

din raportul de constatare medico-legală nr. 1710/ll/a/35 din 5 iulie 2010 emis

de către S.M.L. Bistrița-Năsăud rezultă că partea vătămată T.C.P. a prezentat

leziuni traumatice care s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri

dure, de formă alungită și prin cădere, că acestea au necesitat pentru

vindecare 12-13 zile de îngrijiri medicale, și că pot data din 14 iulie 2010. În

același raport medico-legal se menționează că leziunile traumatice de forme și dimensiuni

diferite, au putut fi produse prin lovire repetată cu obiecte contondente de

forme alungite (exp.: bâtă, rangă, perete) și că poziția ipotetică

(victimă-agresor), în raport de aceste leziuni suferite de partea vătămată T.C.P.,

a putut fi cel mai probabil, victima cu spatele către agresor, în fine, același

raport mai precizează că leziunile constatate nu au putut pune în primejdie

viața victimei (respectiv a părții vătămate T.C.P.

Starea de fapt

descrisă mai sus și vinovăția inculpaților, rezultă din următoarele probe:

procesul-verbal de sesizare, procesu-verbal de cercetare la fața locului

însoțit de planșa foto, plângerea penală a părții vătămate T.C.P., declarațiile

părților vătămate T.C.P., Ș.V., declarațiile martorilor T.A.D., S.l.F., R.T.M.,

P.I.O., declarațiile martorului S.C.C., L.F., M.R.D., S.P.M., Ș.V.D., L.S.A., l.A.

și raportul din 5 iulie 2010 întocmit de acesta în calitate de șef de post la

comuna Budacu de Jos, N.C.G., probe care se coroborează parțial cu declarațiile

date de inculpații A.V.C., B.L.C., T.C.D.F., T.V., precum și actele

medico-legale întocmite în cauză de I.M.L. Târgu Mureș și S.M.L. Bistrița

Bistrița-Năsăud.

De asemenea, a

subliniat tribunalul, este de menționat sub aspectul probațiunii care justifică

starea de fapt reținută mai sus și împrejurarea că inculpații T.V., T.A.C., T.C.D.F.,

A.V.C. și B.L.C., în fața instanței, anterior începerii cercetării judecătorești,

au solicitat să fie judecați pe procedura recunoașterii vinovăției,

prevăzută de

art. 320

1

C. proc. pen.,

declarând că recunosc săvârșirea faptelor pentru care sunt trimiși în judecată

și își însușesc probele de la urmărirea penală.

Faptele

săvârșite de inculpații T.V. și T.A.C., astfel cum au fost descrise mai sus,

întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor de: tentativă la

omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2)

C. pen., raportat la art. 175 alin. (1) lit. t) și alin. (2) C. pen., comisă

asupra părții vătămate Ș.V.; de tentativă la omor calificat

prevăzută

de

art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C.

pen., raportat la art. 175 alin. (1) lit. t) și alin. (2) C. pen., comisă

asupra părții vătămate T.C.P.; de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea

liniștii și ordinii publice,

prevăzută de

art.

321 alin. (1) C. pen., fapte săvârșite în concurs real

prevăzută

de

art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele

săvârșite de inculpatul T.I., astfel cum au fost reținute mai sus, întrunesc în

drept elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la omor calificat

prevăzută de

art. 20 C. pen., raportat la

art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., raportat la art. 175 alin. (1) lit. t) și

alin. (2) C. pen. (comisă asupra părții vătămate T.C.P.) și de ultraj contra

bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice

prevăzută

de

art. 321 alin. (1) C. pen., fapte săvârșite în concurs

real

prevăzută de

art. 33 lit. a) C. pen. și

în stare de recidivă postcondamnatorie

prevăzută

de

art. 37 lit. a) C. pen.

Faptele

săvârșite de inculpații T.C.D.F., T.l.S. și A.V.C., întrunesc în drept

elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor

calificat

prevăzută de

art. 20 C. pen., raportat la

art. 174 alin. (1) și (

2) C. pen., art. 175

alin. (1) lit. t) și alin. (2) C. pen. și ultraj contra

bunelor moravuri

și tulburarea ordinii și liniștii publice

prevăzută

de

art. 321 alin. (1) C. pen., fapte comise în concurs real

prevăzută de

art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele

săvârșite de inculpatul B.L.C. astfel cum au fost descrise mai sus întrunesc în

drept elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe

prevăzută de

art. 180 alin. (2) C. pen. (comise asupra

părții vătămate Ș.V.) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii

și liniștii publice

prevăzută de

art.

321 alin. (1) C. pen., fapte comise în stare de recidivă postexecutorie

prevăzută de

art. 37 lit. b) C. pen. și în concurs real

prevăzută de

art. 33 lit. a) C. pen.

Actele de

violență exercitate asupra părții vătămate Ș.V. de către inculpații T.V. și T.A.C.,

descrise mai sus, prin modalitatea concretă în care au fost săvârșite,

instrumentul folosit (bâtă, par), zona corporală în care a fost lovită, cu

violență și repetat (în cap și peste corp) precum și

urmările cauzate (T.C.C.A., care a necesitat o intervenție chirurgicală

de urgență, comă, paralizie și aducerea părții vătămate în situația de a

se pensiona de boală la 41 de ani) dovedesc fără echivoc intenția infracțională

de a suprima viața acesteia.

Aceeași

intenție infracțională i-a caracterizat pe inculpați și atunci când au

agresat-o pe partea vătămată T.C.P.

Astfel,

lovirea, prin surprindere, pe la spate, cu parul în cap, de către inculpatul T.A.C.,

urmată de imobilizarea părții vătămate T.C.P. de către acest inculpat împreună

cu inculpatul A.V.C. pentru ca ceilalți să-i poată aplica lovituri cu obiecte

contondente, dovedește intenția (fie și indirectă) de a ucide. Această intenție

a fost manifestată de inculpați și atunci când au alergat cu bâtele după partea

vătămată care a reușit în două rânduri să fugă. De fiecare dată când au prins-o

pe partea vătămată inculpații i-au aplicat „la nimereală” lovituri peste corp,

agresiunea asupra acesteia încetând doar la intervenția poliției, care a pornit

girofarul și a strigat prin stație să înceteze. în mod cert, fără intervenția

șefului de post l.A., consecințele faptelor comise de inculpați ar fi fost mult

mai grave pentru partea vătămată T.C.P. Sub acest aspect este relevantă

declarația părții vătămate T.C.P. dată în fața instanței care a arătat că în

timpul actelor de agresiune exercitate asupra sa a

fost în

permanență preocupată să-și ferească capul, motiv pentru care nu

a știut la început cine erau persoanele care îl loveau. Din acest motiv,

inițial partea vătămată l-a indicat ca făcând parte dintre

agresori doar pe inculpatul A.V.C., întrucât

înainte de

a-i fi aplicată lovitura cu parul a auzit o persoană strigând

„B., nu-l lăsa”.

Această explicație dată de T.C.P. (referitoare la

faptul

că nu a văzut persoanele care o agresau) se coroborează cu concluziile

raportului de constatare medico-legală nr. 1710/ll/a/35 din 5 iulie 2010, emis

de S.M.L. Bistrița-Năsăud, în care se precizează că, în raport de leziunile

traumatice prezente pe corpul victimei (mâini, spate), poziția ipotetică a fost

cel mai probabil „victima cu spatele la agresor”.

Deși raportul de constatare medico-legală

menționat anterior

indică o multitudine de leziuni traumatice pe corpul

părții vătămate T.C.P. și concluzionează că acestea au necesitat pentru

vindecare circa 12-13 zile de îngrijiri medicale, instanța apreciază că actele

de agresiune (conjugate) comise de cei 6 inculpați, în modalitatea descrisă în

considerentele sentinței, caracterizează pe deplin latura obiectivă și

subiectivă a infracțiunii

de tentativă la

omor calificat pentru care au fost trimiși în judecată.

Așadar, numărul mic al zilelor de îngrijiri

medicale necesare pentru

vindecare, în cauza de față, nu poate profita

inculpaților, și nu justifică schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse

judecății într-o infracțiune mai puțin gravă, în condițiile în care actele de

agresiune au fost întrerupte doar la intervenția șefului de post l.A.,

dovedindu-se totodată că partea vătămată și-a ferit în permanență capul de

loviturile simultane care i-au fost aplicate la întâmplare cu obiecte

contondente (bâte, pari) de cei șase inculpați.

Faptele deduse

judecății (tentativa la omor calificat) comise de inculpați asupra celor două

părți vătămate nu au fost săvârșite în stare de provocare, pentru motivele

arătate în continuare.

În primul rând

este de subliniat că incidentul din bar a fost

declanșat de inculpații B.L.C. și T.C.D.F.

, astfel că starea de

provocare nu le profită. Un anumit act poate fi socotit provocator numai dacă

nu se datorează propriei conduite a celui ce se pretinde provocat. În cauza de

față, săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor apare ca o continuare a

actelor inițiale de agresiune și nicidecum provocată de atitudinea părților

vătămate.

Derularea în continuare a faptelor, într-o

modalitate mult mai

gravă, este în mare măsură imputabilă inculpatului B.L.C.,

care în plină noapte, i-a trezit pe inculpați (T.I.,

T.l.S., T.A.C.) și Ie-a prezentat

incidentul de la bar într-o

modalitate mult mai gravă. Această conduită a inculpatului B.L.C. va fi avută

în vedere cu ocazia individualizării pedepsei ce i se va aplica, în sensul

sancționării sale mai severe, însă nu va fi apreciată de instanță ca având

natura unui act provocator care să atragă reținerea dispozițiilor art. 73 lit.

b) C. pen., în favoarea inculpaților. Chiar dacă într-o primă fază tatăl și

frații inculpatului T.C.D.F.

au fost

alarmați și speriați de cele spuse de inculpatul B.L.C.

, când s-au

apropiat de bar au văzut că acesta nu pățise nimic grav. Cu toate acestea,

inculpații s-au înarmat cu pari și bâte și profitând de superioritatea lor numerică,

le-au lovit prin surprindere pe părțile vătămate (pe la spate) deși acestea nu

aveau în mâini obiecte contondente. Loviturile aplicate (inițial) părților

vătămate au fost în cap și apoi peste corp. După ce partea vătămată Ș.V. era

căzută la pământ (în urma loviturilor aplicate în cap de inculpații T.V. și T.A.C.)

toți inculpații (cu excepția inculpatului B.L.C.) s-au repezit asupra

inculpatului T.C.P., aplicându-i lovituri în cap și apoi la întâmplare, pornind

în urmărirea lui ori de câte ori

încerca să

scape, încetând agresiunea doar în momentul în care a

intervenit șeful

de post.

Pentru

considerentele arătate mai sus instanța de fond nu a reținut în favoarea

inculpaților starea de provocare.

Referitor la

cel de-al treilea aspect invocat de apărătoarea inculpatului B.L.C., referitor

la formularea plângerii prealabile pentru infracțiunea de lovire

prevăzută de

art. 180 alin. (2) C. pen., de către

partea vătămată Ș.V. după împlinirea termenului de 2 luni, instanța de fond nu

și-a însușit cererea de încetare a procesului penal. Sub acest aspect instanța

de fond a reținut că partea vătămată Ș.V. a fost supus unei intervenții

chirurgicale (la cap) imediat după săvârșirea asupra

sa a

infracțiunii de tentativă de omor, iar ulterior a fost în comă mai

multe zile. În același interval de timp (după ce a ieșit din starea de comă)

partea vătămată a fost paralizată și nu a putut vorbi, urmând în continuare

tratamentul de recuperare (neurologică) într-o altă clinică privată din Târgu

Mureș (SC N.V.S. SRL

Târgu Mureș), aspecte

care rezultă din dovezile existente la dosar.

În aceste condiții din cauza

stării grave de sănătate partea vătămată Ș.V. a fost audiată pentru prima dată

la 13

septembrie 2010 când a și formulat

plângere împotriva inculpatului

B.L.C.

pentru infracțiunea de lovire. Pentru

considerentele arătate instanța

apreciază că depășirea termenului de formulare a plângerii cu circa 10 zile

nu-i este imputabilă părții vătămate și nu poate profita inculpatului B.L.C.,

care a avut o contribuție esențială la declanșarea incidentului. Ca urmare,

instanța nu și-a însușit cererea acestui inculpat de încetare a procesului

penal pentru tardivitatea plângerii.

Procedând la

individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților T.V. și T.A.C.,

instanța a avut în vedere în prealabil că acești inculpați au ales să fie

judecați pe procedura recunoașterii vinovăției reglementată de art. 320

1

C. proc. pen., care atrage limite de pedeapsă mai reduse cu 1/3 (între 5 ani și

8 ani și 4 luni închisoare și interzicerea unor drepturi în cazul infracțiunii

de tentativă la omor calificat). La individualizarea pedepselor s-au avut în

vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele speciale de

pedeapsă, pericolul social concret al faptelor comise, împrejurările în care au

fost săvârșite, urmările produse și persoana inculpaților. În legătură cu acest

aspect, reținând că cei doi inculpați nu au antecedente penale și au avut o

conduită corespunzătoare pe durata procesului penal, recunoscând faptele,

instanța a reținut în favoarea acestora circumstanțe atenuante. însă, la dozarea

pedepselor instanța a avut în vedere că inculpatul T.V. a avut o contribuție

mai mare la săvârșirea infracțiunilor comparativ cu inculpatul T.A.C., care a

venit la locul faptei abia după ce a fost alertat de inculpatul B.L.C. În

schimb, inculpatul T.V. care a fost la bar încă de la început și cunoștea

personal despre faza inițială a incidentului, implicarea sa în derularea lui

ulterioară îi este imputabilă într-o mai mare măsură. În fine, deși nu s-a

reținut în favoarea inculpaților starea de provocare (pentru motivele arătate anterior)

la dozarea pedepselor s-a ținut seama de conduita părților vătămate, a căror

reîntoarcere la bar (după ce au fost conduse spre casă de către polițist) le

este imputabilă.

Împotriva

acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe Lângă Tribunalul

Bistrita-Năsăud și inculpații T.V., T.A.C., T.I., T.C.D., T.I.S. și B.L.C.

În apelul

Parchetului s-a solicitat admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și

pronunțând o nouă hotărâre să se dispună condamnarea inculpaților la pedepse

mai mari în regim de detenție, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante.

În motivarea

apelului s-a arătat că instanța de fond nu a realizat o evaluare corectă a

gradului concret de pericol social al faptelor inculpaților și a reținut în mod

nejustificat în favoarea acestora circumstanțele atenuante prevăzută de art. 74

C. pen.

Inculpații

T.V., T.A.C. au solicitat desființarea sentinței atacate și pronunțând o nouă

hotărâre să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea

reținută în rechizitoriu în infracțiunea de vătămare corporală gravă, reducerea

pedepsei aplicate și suspendarea condiționată a executării acesteia, cu

motivarea că din raportul de expertiză medico-legală rezultă că viața părții

vătămate T.C.P. nu a fost pusă în pericol.

Inculpatul T.I.

a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat

la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, arătând, pe de o parte, că

nu există probe din care să rezulte că inculpatul a fost prezent la locul

incidentului, iar pe de altă parte, acesta poate fi integrat în societate și

fără executarea efectivă a pedepsei.

În apelul

inculpatului T.C.D.F. s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate și suspendarea

sub supraveghere a executării motivând că pedeapsa este prea mare în raport de

concluziile raportului de evaluare psiho-socială din care rezultă că are șanse

de reintegrare.

Inculpatul T.I.S.

a solicitat, în principal, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de

vătămare corporală cu reținerea circumstanțelor prevăzută de art. 73 lit. b) C.

pen., iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate cu motivarea că în cauză nu

sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, lipsind intenția, iar

din raportul de expertiză medico-legală rezultă că viața părții vătămate nu a

fost pusă în pericol. Mai mult, inculpatul a fost provocat de cele două părți

vătămate.

În apelul

inculpatului B.L.C. s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate pentru

infracțiunea de ultraj prin reținerea circumstanțelor atenuante,iar pentru

infracțiunea de lovire încetarea procesului penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit.

a) raportat la art. 10 lit. f) C. proc. pen., întrucât plângerea prealabilă a

fost depusă expirarea termenului prevăzut de lege.

Prin decizia

penală nr. 125/ A din 21 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția

penală și de minori, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate în

cauză.

Curtea a

constatat că, în baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă

stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare,

vinovăția inculpaților fiind stabilită în afara oricărui dubiu.

Actele de

violență exercitate de inculpații T.V., T.A.C. și T.l.S. dovedesc intenția de a

ucide care rezultă din toate împrejurările cauzei. Astfel, instrumentele

folosite de inculpați (pari și bâte), regiunea corpului vizată (cap, torace),

multitudinea loviturilor și intensitatea mare a acestora, imobilizarea părții

vătămate de unii din inculpați, astfel încât ceilalți să-i poată aplica

lovituri cu corpuri contondente, repetarea agresiunii în aceeași modalitate, în

condițiile în care partea

vătămată a reușit

în două rânduri să fugă, perseverența cu care

inculpații au aplicat

lovituri victimei dovedesc fără nici un dubiu intenția de suprimare a vieții

părții vătămate.

Or, în raport

de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, natura

obiectului-vulnerant, intensitatea loviturilor, numărul loviturilor aplicate,

regiunea corpului în care au fost aplicate loviturile și care a fost vizată de

inculpați și consecințele cauzate, cererea de schimbare a încadrării juridice

formulată în cauză din tentativă la infracțiunea de omor calificat în

infracțiunea de vătămare corporală este nefondată.

Susținerea

inculpatului T.I. în sensul că faptele au fost comise de alte persoane nu poate

fi reținută. Astfel, conform declarațiilor proprii al acestuia, acesta s-a

deplasat la locul incidentului împreună cu membrii familiei acestuia, iar din

declarațiile inculpaților T.V., T.A.C., T.C.D.F., A.V.C. și B.L., declarațiile

părților vătămate, ale martorilor oculari l.A. (șef de post), S.l.F. și T.A.D. rezultă

cu certitudine că acesta i-a aplicat, alături de ceilalți inculpați, lovituri

cu parul victimei T.C.

În aceste

condiții, cererea inculpatului T.I., de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit.

a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pe considerentul că faptele nu au

fost comise de inculpat, apar ca neîntemeiate.

În altă ordine

de idei,, în cauză nu se poate reține starea de provocare invocată în apărare

de inculpatul T.I.S. întrucât, pe de o parte, incidentul produs între părți a

fost declanșat de inculpații B.L.C. și T.C.D.F. și nu de părțile vătămate, iar

pe de altă parte, alarmarea și spaima celorlalți inculpați determinate de

spusele inculpatului

B.L.C., a încetat la

momentul sosirii la bar când au

observat că fiul lor, nu a pățit nimic,

or, în aceste condiții nu se poate reține că inculpatul a comis faptele sub

stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții care să fie provocată de

acțiunea provocatoare a părților vătămate prin violență, atingere gravă a

demnității persoanei sau prin altă acțiune

ilicită gravă.

Cererea de

încetare a procesului penal formulată de

inculpatul

B.L.C. motivată de neformularea plângerii prealabile pentru infracțiunea de

lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.,

de către partea vătămată

Ș.V. în termenul de 2 ani, nu poate fi reținută. Astfel, depășirea cu 10 zile a

termenului de depunere a plângerii este justificată de starea de imposibilitate

de

depunere a acesteia, cauzată de

intervențiile chirurgicale (la cap),

starea de comă care a durat mai

multe zile, starea de paralizie și tratamentul neurologic recuperator urmat

într-o clinică privată din alt județ, toate fiind determinate de agresiunea

inculpaților.

Pedepsele

aplicate inculpaților au fost corect individualizate în raport de criteriile prevăzută

de art. 72 C. pen., atât în ce privește cuantumul cât și în privința

modalității de executare a acestora.

Având în vedere

că inculpații T.V., T.A.C. și T.C.D.F., A.V.C. și B.L. au recunoscut săvârșirea

faptelor reținute în actul de sesizare al instanței și au solicitat ca judecata

să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, până la

începerea cercetării judecătorești, instanța de fond a acordat acestora

beneficiul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege,

conform art. 320

1

pct. 7 C. proc. pen.

În mod legal și

temeinic în cauză tribunalul a reținut în favoarea inculpaților T.V., T.A.C. și

A.V.C. circumstanțele atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) și c) C. pen., iar

pentru inculpații T.I., T.C.D.F. și cele prevăzute de art. 74 lit. c) și

respectiv 74 lit. a), având în vedere, după caz, atitudinea sinceră, de

recunoaștere și regret a acestora și/sau lipsa antecedentelor penale, aplicând

o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege.

În aceste

condiții, Curtea apreciază că pedepsele aplicate sunt corect individualizate și

în măsură să asigure realizarea scopului prevăzută de art. 52 C. pen., astfel

că solicitarea parchetului de aplicare a unor pedepse mai mari apare ca

neîntemeiată.

Solicitarea

inculpatului B.L.C. de reducere a

pedepselor

aplicate prin reținerea în favoarea sa a circumstanțelor

atenuante prevăzută

de art. 74 lit. c) C. pen., motivat de atitudinea

sinceră și de regret a acestuia, nu poate fi reținută având în vedere

starea

de recidivă a acestuia și a faptului că derularea incidentului i se datorează

întrucât a prezentat cu rea credință celorlalți inculpați într-o formă

amplificată evenimentele de la bar și starea de sănătate a coinculpatului T.C.D.

Împotriva

acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și

inculpații B.L.C., T.I. și T.C.D.F.

Parchetul a

invocat cazul de casare

prevăzută de

art.

385

9

pct. 14 C. proc. pen., susținând că în cauză nu se justifică

reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților și nici

modalitatea de executare a pedepselor stabilită în cazul inculpaților T.I. și A.V.

Inculpatul B.L.

a invocat, de asemenea, cazul de casare

prevăzută

de

art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitând

reținerea circumstanței atenuante

prevăzută de

art.

74 lit. c) C. pen. și reducerea pedepsei sub minimul special.

Inculpatul T.I.

a invocat în principal cazul de casare

prevăzută

de

art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., solicitând

achitarea sa cu referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen., în subsidiar, a

invocat cazul de casare

prevăzută de

art.

385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitând redozarea pedepsei.

Inculpatul T.C.D.F.

a invocat cazurile de casare

prevăzută de

art.

385

9

pct. 17 și 14 C. proc. pen., susținând că nu a acționat cu

intenția de a ucide, că nu a lovit nicio persoană, ci doar a fost lovit, sens

în care a solicitat schimbarea încadrării juridice în art. 20 raportat la art.

182 C. pen., în subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei, în sensul reducerii

acesteia și aplicării unei modalități neprivative de libertate de executare a

ei.

Examinând

hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare

invocate, Curtea reține că doar recursul Parchetului este fondat, pentru

următoarele considerente:

În privința

criticilor de nevinovăție formulate de inculpații T.I. și T.C.D.F., Curtea

constată că în cauză nu este incident cazul de casa