ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 556/2012

Asupra recursurilor penale de față; Prin sentința penală nr. 50 pronunțată la data de 27 aprilie 2011 de Tribunalul Bistrița Năsăud s-a dispus: I. condamnarea inculpatului T.V. la: - 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2), art. 175 alin. (1) lit. i)) și alin. (2) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.; - 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i)) și alin. ( 2) C. pen., art. 320 1 C. proc.

pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.; - 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e)) C. pen. S-a constatat că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real prevăzute de art. 33 lit. a) C. pen. Conform art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea de 24 de ore (din 5 iulie 2010, ora 15,00 - 6 iulie 2010, ora 15,00) și arestul preventiv începând cu data de 20 iulie 2010 la zi. Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. II. Condamnarea inculpatului T.A.C. la: - 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i)) și alin. (2) C. pen., art. 320 1 C. proc.

pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.; - 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. , art. 76 lit. b) C. pen.; - 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. S-a constatat că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen.

Conform art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea de 24 de ore (din perioada 5 iulie 2010, ora 15,00 - 6 iulie 2010, ora 15,00) și arestul preventiv începând cu data de 20 iulie 2010 la zi. Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. III. Condamnarea inculpatul T.I.

la: - 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 lit. b) C. pen.; - 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 lit. d) C. pen. S-a constatat că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen.

Conform art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate pentru concurs și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. Conform art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată privind pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 406 din 01 aprilie 2010 a Judecătoriei Bistrița (definitivă la 19 aprilie 2010) și s-a dispus ca inculpatul T.l. să execute această pedeapsă alăturat celei aplicate în prezentul dosar, în total 5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. IV. Condamnarea inculpatului T.C.D.F. la: - 2 ani și 3 luni închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.; - 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 320 1 C. proc.

pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. S-a constatat că infracțiunile au fost comise în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen. Conform art. 34 lit. b), 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 3 luni închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. V. Condamnarea inculpatului T.I.S. la: - 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. art. 20 C. pen.

raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.; - 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. S-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen. Conform art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. Conform art. 86 1 C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului T.I.S., pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. S-a dispus, conform art. 86 3 alin. (1) C. pen., ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:să se prezinte, în prima lună din fiecare trimestru la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, potrivit programului ce i se va întocmi; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existentă.

S-a atras atenția inculpatului, conform art. 86 4 alin. (1) raportat la art. 83 și 84 C. pen., asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare și asupra neexecutării obligațiilor civile, precum și referitor la dispozițiile art. 86 4 alin. (2) C. pen., privind neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. VI. Condamnarea inculpatului A.V.C. la: - 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen., art. 320 1 C. proc.

pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.; - 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. S-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen. Conform art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Conform art. 86 1 C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului A.V.C., pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. S-a dispus, conform art. 86 3 alin. (1) C. pen., ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, în prima lună din fiecare trimestru la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, potrivit programului ce i se va întocmi; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existentă.

S-a atras atenția inculpatului, conform art. 86 4 alin. (1) raportat la art. 83 și 84 C. pen., asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare și asupra neexecutării obligațiilor civile, precum și referitor la dispozițiile art. 86 4 alin. (2) C. pen., privind neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. S-a constatat că inculpatul a fost reținut 24 de ore în perioada 05 iulie 2010, ora 15,00 - 06 iulie 2010, ora 15,00.

VII. Condamnarea inculpatului B.L.C., la: - un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen., art. 37 lit. b) C. pen.; - 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen., art. 37 lit. b) C. pen. S-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen., iar conform art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare. S-a făcu aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Conform art. 7 din Legea nr. 78/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpații T.V., T.A.C., T.I., T.C.D.F. Au fost obligați inculpații T.V., T.A.C. și B.L.C. să plătească în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș despăgubiri civile în sumă totală de 7031,23 lei, reprezentând cheltuieli cu spitalizarea părții civile Ș.V., după cum urmează: suma de 7000 lei, cu dobânda legală până la data plății efective, în solidar, de către inculpații T.V. și T.A.C., iar diferența de 31,23 lei (până la concurența sumei de 7031,23 lei) cu dobânda legală până la data plății efective, de către inculpatul B.L.C. Au fost obligați inculpații T.V., T.A.C., T.I., T.C.D.F., T.I.S.

și A.V.C., să plătească în solidar, despăgubiri civile în sumă de 911 lei, părții civile Spitalul Județean de Urgență Bistrița, reprezentând cheltuieli cu spitalizarea părții vătămate T.C.P. Au fost obligați inculpații T.V., T.A.C., T.I., T.C.D.F., T.I.S. și A.V.C. să plătească, în solidar, părții civile T.C.P., despăgubiri civile în sumă de 7150 lei (din care 7000 lei cu titlu de daune morale și 150 lei cu titlu de daune materiale). S-au respins, ca neîntemeiate, pretențiile civile formulate de partea civilă T.C.P. împotriva inculpatului B.L.C. Au fost obligați, în solidar, inculpații T.V. și T.A.C. să plătească părții civile Ș.V.

despăgubiri civile astfel: 100.000 lei cu titlu de daune morale; 11.910 lei cu titlu de daune materiale; 728 lei cu titlu de rentă, în sumă globală, pentru perioada ianuarie 2011 - 27 aprilie 2011; pentru viitor, începând cu data pronunțării prezentei sentințe și până la încetarea stării de nevoie a părții vătămate, o rentă lunară în cuantum de 182 lei. Obligă inculpatul B.L.C. să plătească părții civile Ș.V., daune morale în cuantum de 3.000 lei. S-au respins, ca neîntemeiate, celelalte pretenții civile formulate de partea vătămată Ș.V., precum și cererea acesteia referitoare la măsurile asigurătorii, formulate cu ocazia dezbaterii cauzei în fond. Au fost obligați inculpații T.V. și T.A.C. să plătească (fiecare) câte 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată părții civile Ș.V.

(reprezentând cota/parte din onorariul de avocat), iar inculpatul B.L.C. a fost obligat să plătească părții vătămate Ș.V. suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (reprezentând cota/parte din onorariul de avocat). Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele: În seara de 4 iulie 2010, în jurul orei 21,00, părțile vătămate Ș.V. și T.C.P. (veri) s-au deplasat la barul aparținând SC C.D.C. SRL din comuna Budacu de Jos, după ce anterior pe parcursul aceleiași zile, consumaseră băuturi alcoolice. Cei doi s-au așezat singuri la o masă, în local fiind mai multe persoane, între care inculpații B.L.C. și T.C.D.F., aflați sub influența alcoolului, care ocupau o altă masă.

La un moment dat, când inculpatul T.C.D.F. s-a dus la bar și a cerut barmanei M.R.D. să pună un anumit gen de muzică, partea vătămată T.C.P. a strigat la aceasta, cerându-i să le aducă la masă două halbe de bere. Acest fapt l-a enervat pe inculpatul T.C.D.F., probabil din cauză că nu a înțeles ce dorea în realitate T.C.P., împrejurare dedusă din modul în care i s-a adresat părții vătămate („ce p. a mea ai cu melodia mea preferată”), aspect care rezultă îndeosebi din declarația martorului L.F. (P.). Pe fondul consumului de băuturi alcoolice a început o discuție în contradictoriu între partea vătămată T.C. P. și inculpatul T.D.F. În această dispută verbală a intervenit și inculpatul B.L.C., care l-a avertizat pe partea vătămată T.C.P., spunându-i „să nu se pună cu ei că va pierde” (declarația martorului S.C.C.).

Într-o primă fază cei patru au rămas mai departe la mesele pe care le-au ocupat inițial, la venirea în bar, în sensul că părțile vătămate Ș .V. și T.C.P. stăteau la o masă, iar inculpații T.C.D.F. și B.L.C. la o altă masă însă pe durata unei ore, în care toți au consumat băuturi alcoolice, au continuat să se certe și să-și adreseze tot felul de cuvinte provocatoare. De asemenea, sub diferite pretexte cei doi inculpați s-au dus în mai multe rânduri la masa la care se aflau părțile vătămate. La un moment dat, inculpatul B.L.C. s-a dus la masa ocupată de părțile vătămate și după o replică de genul „vrei să-ți dau cu halba în cap?” l-a lovit cu pumnul în față pe Ș.V . Lovitura aplicată părții vătămate Ș.V.

a fost foarte puternică, astfel că aceasta a căzut sub masă pierzându-și pentru scurt timp cunoștința. Partea vătămată T.C.P. s-a enervat și i-a luat pe cei doi inculpați (B.L.C. și T.C.D.F.) și i-a țintuit pe o masă de poker, lovindu- i. Inculpatul B.L.C. a reușit să scape și să-i aplice o lovitură cu pumnul în față părții vătămate T.C.P. Între timp, partea vătămată Ș.V. și-a revenit, s-a ridicat de sub masă și nervos din cauza loviturii primite, i-a dat o palmă peste față inculpatului T.C.D.F., crezând că acesta este cel care îl lovise atât de tare. Inculpatul T.C.D.F. a încercat o împăcare cu părțile vătămate, însă în același timp partea vătămată T.C.P. l-a lovit cu pumnul în față pe inculpatul B.L.C.

Imediat după ce a fost lovit, cu fața plină de sânge, inculpatul B.L.C. a fugit din bar, fără a mai reveni în acea seară la locul incidentului, unde evenimentele au continuat într-o formă mult mai gravă, după cum se va arăta în continuare. În acest context este de menționat că în urma loviturii cu pumnul aplicată de inculpatul B.L.C., partea vătămată Ș.V. a suferit o leziune traumatică („plagă contuză sprâncenoasă dreaptă”), care a necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale, potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 2269 din 13 iulie 2010 emis de I.M.L. Târgu Mureș, cu completările din data de 1 și 28 septembrie 2010. Imediat după plecarea din local a inculpatului B.L.C., barmana a anunțat închiderea localului și cam tot atunci aflând despre incident a sosit agentul șef principal l.A.

(șeful Postului de Poliție Budacu de Jos) care a realizat cele petrecute și faptul că persoanele implicate se află sub influența băuturilor alcoolice. Aproximativ în același moment, în bar a venit și inculpatul T.V., poreclit „P.”, tatăl concubinei inculpatului T.C.D.F. Inculpatul T.V. s-a apropiat de partea vătămată T.C.P. și a avut loc o altercație verbală între aceștia, în sensul că inculpatul l-a jignit sau înjurat pe partea vătămată, care a reacționat, lovindu-l cu palma. Acest aspect este confirmat prin declarațiile martorilor S.l.F., T.A.D. și R.T.M., aflate în dosarul de urmărire penală. Șeful Postului de poliție, martorul l.A., s-a străduit să aplaneze conflictul căutând să le liniștească pe părțile vătămate aflate sub influența alcoolului și a reușit să le îndepărteze de bar, însoțindu-le spre casele lor, mergând împreună circa 100-150 metri.

Pe durata parcurgerii acestei distanțe, părțile vătămate se încurajau reciproc referitor la o eventuală bătaie pe care ar putea să Ie-o dea agresorilor din bar și nu erau dornice să meargă acasă. Sub acest aspect este relevantă declarația martorului l. A. în care arată: „Eu mă tot întorceam când după unul, când după celălalt, trăgându-i înapoi”, din care rezultă stăruința polițistului de a însoți părțile vătămate la domiciliu și de a împiedica reîntoarcerea lor la bar. Apreciind însă, în mod eronat, după cum se va arăta în continuare, că părțile vătămate s-au liniștit și că își vor continua drumul spre casă, șeful de post Ie-a lăsat să plece mai departe singure, după care a revenit la sediul Postului de Poliție, de unde și-a informat șeful direct și subalternul său (agent șef U.G.

și agentul de poliție N.C.G.) despre eveniment, știind din experiența sa, că de obicei asemenea conflicte nu se vor opri în acest stadiu. Între timp, așa cum s-a arătat anterior, inculpatul B.L.C., după ce a părăsit localul, s-a deplasat direct la familia inculpatului T.I., alertându-i referitor la faptul că inculpatul T.C.D.F. ar fi fost grav bătut sau chiar „omorât” la barul „C.” de către cele două părți vătămate. Este de precizat că inculpatul B.L.C. a intrat în locuința familiei T., în jurul orelor 23-24,00, i-a trezit din somn pe inculpatul T.I. și fiii acestuia T.A.C. și T.I.S. cât și pe mama acestora, martora T.M., cărora Ie-a prezentat incidentul de la bar într-un mod mult mai grav decât s-a petrecut în realitate.

în acel moment, inculpatul B.L.C. era agitat, prezenta urme de lovituri și avea sânge pe față. Speriați și îngrijorați de cele întâmplate fiului, respectiv fratelui lor, inculpatul T.C.D.F., s-au îmbrăcat și au plecat de îndată la bar, alăturându-li-se și inculpatul A.V.C.. Inculpatul B.L.C. nu s-a mai reîntors la bar în acea seară, mergând la domiciliul său. Este posibil ca inculpații T.I., T.A.C., T.I.S. și A.V.C. (zis „B.”), să fi plecat de acasă fără obiecte contondente asupra lor însă, în mod cert, când au ajuns la barul SC C.D.C. SRL toți aveau bâte sau lețuri în mâini. Cu un astfel de obiect contondent (par) s-a înarmat și inculpatul T.V. (zis „P.”) atunci când i-a zărit pe ceilalți inculpați apropiindu-se.

Încă de la o oarecare distanță inculpații menționați mai sus I- au văzut în apropierea barului pe inculpatul T.C.D.F. între părțile vătămate, care se certau, aproape fiind și inculpatul T.V. Părțile vătămate nu aveau în mâini pari sau alte obiecte contondente, însă este posibil ca acestea să-l fi lovit cu palma peste față pe inculpatul T.C.D.F. (până la sosirea celorlalți inculpați). Aceste lovituri cu palma, despre care inculpatul T.C.D.F. susține că i-au fost aplicate de cele două părți vătămate până la sosirea celorlalți inculpați la bar au fost superficiale din moment ce nu au fost depistate pe fața acestuia cu ocazia examinării medico-legale din ziua următoare incidentului (potrivit Raportului de constatare medico-legală nr. 1709/1 l/a/23 din 5 iulie 2010 emis de serviciul de Medicină legală Bistrița-Năsăud), cu mențiunea că din probele dosarului rezultă că celelalte leziuni constatate i-au fost cauzate în interiorul localului, în prima fază a incidentului.

La un moment dat, lângă partea vătămată Ș.V. au venit inculpații T.V. și T.A.C., ambii având bâte asupra lor. Inculpatul T.A.C. l-a lovit cu bâta în cap pe Ș.V., lovitura fiind aplicată pe la spate. Imediat partea vătămată Ș.V. a fost lovită din nou cu parul, tot în cap și de către inculpatul T.V. În urma ultimei lovituri partea vătămată a căzut jos, iar inculpatul T.V. a continuat să-l lovească cu parul peste cap și corp. După ce l-a lovit (o singură dată) în cap, cu parul, pe Ș.V., inculpatul T.A.C. s-a îndreptat spre partea vătămată T.C.P. Faptul că partea vătămată Ș.V. a fost lovită de cei doi inculpați în modalitatea descrisă mai sus, rezultă din declarațiile inculpatului A.V.C., declarația martorilor S.l.F.

din faza de urmărire penală și instanță și T.A.D., probe care se coroborează cu concluziile Raportului medico-legal de constatare întocmit de I.M.L. Târgu Mureș. În ceea ce privește a doua victimă a incidentului, partea vătămată T.C.P. (potrivit declarației inculpatului A.V.C.), aceasta a fost lovită cu parul de inculpatul T.A.C., care a venit dinspre locul în care se afla partea vătămată Ș.V. (imediat după ce a lovit-o pe aceasta). Apoi, T.C.P., într-o reacție de apărare, s-a repezit cu capul în abdomenul celui mai apropiat agresor, inculpatul A.V.C., care împreună cu inculpatul T.A.C. au reușit să-l imobilizeze, timp în care toți ceilalți inculpați (membrii ai familiei T.) care aveau bâte și pari asupra lor, inclusiv inculpatul T.V., i-au aplicat lovituri peste corp, la întâmplare.

Partea vătămată a reușit să scape de inculpații care îl loveau (împingându-i), fugind câțiva metri, după care s-a împiedicat de scări și a fost din nou ajuns și lovit cu bâtele și parii de T.I., T.C.D.F., T.I.S., T.V. și T.A.C. și A.V.C. Partea vătămată a fugit din nou, însă după ce a parcurs aproximativ 10 m a fost ajunsă de aceiași agresori care l-au lovit cu picioarele și bâtele, la nimereală, peste tot corpul. Agresiunea părții vătămate T.C.P. a încetat în momentul în care a intervenit polițistul l.A. și a strigat prin portavoce „încetați, nu vă mai bateți !”. În această situație agresiunea a încetat, iar inculpații s-au dus la casele lor. Împrejurarea că inculpații T.V., T.I., T.I.S., T.A.C., T.C.D.F.

și A.V.C. l-au agresat pe partea vătămată T.C.P. în modalitatea descrisă mai sus, rezultă îndeosebi din declarațiile martorilor: l.A. , T.A.D. , S.l.F., declarații care se coroborează cu cea a inculpatului A.V.C. Părțile vătămate Ș.V. și T.C.P. au fost transportate cu ambulanța la Spitalul Județean de Urgență Bistrița, acordându-li-se primul ajutor, însă din cauza stării foarte grave în care se afla, Ș.V. a fost transferat la Clinica de Neurochirurgie Târgu Mureș cu diagnosticul „TCC, agresiune, fractură cu denivelare intruzivă parietal stâng, hematom epidural frontal stâng”. Acesta a fost supus de urgență unei intervenții chirurgicale, care a fost de natură a-i salva viața. În fine, este de menționat că în urma loviturilor aplicate în cap de către cei doi inculpați, partea vătămată Ș.V.

a fost în comă mai multe zile, iar apoi paralizat, astfel că din cauza stării sale grave și a faptului că nu a putut vorbi, a fost audiat pentru prima dată de procuror la data de 13 septembrie 2010, ocazie cu care a formulat și plângere penală împotriva inculpatului B.L.C. Din Raportul de constatare medico-legală nr. 2269 din 13 iulie 2010 emis de I.M.L. Târgu Mureș cu completările din data de 1 și 28 septembrie 2010 rezultă următoarele: partea vătămată Ș.V. prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 4 iulie 2010, prin lovire directă cu corp dur,contondent; leziunile descrise în raport, suferite de partea vătămată, necesită pentru vindecare 65-70 de zile de îngrijiri medicale, în caz de evoluție favorabilă, acestea punându-i viața în primejdie; poziția agresor - victimă a fost față în față.

Prin același raport de expertiză s-a specificat expres că leziunea „plagă contuză sprâncenoasă dreaptă”, a necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, aceasta fiind rezultatul loviturii cu pumnul aplicată părții vătămate Ș.V. de către inculpatul B.L.C. în incinta barului (în prima fază a incidentului), în urma căreia partea vătămată a căzut sub masă, pierzându-și pentru scurt timp cunoștința. În ce privește partea vătămată T.C.P., acesta a rămas internat în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bistrița, cu diagnosticul „TCC prin agresiune, plagă occipitală, comoție cerebrală, contuzie și excoriații umăr stâng”. În urma examenului medico-legal efectuat în dimineața zilei următoare s-a constatat că prezintă un număr de 14 urme de agresiune.

De asemenea, din raportul de constatare medico-legală nr. 1710/ll/a/35 din 5 iulie 2010 emis de către S.M.L. Bistrița-Năsăud rezultă că partea vătămată T.C.P. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure, de formă alungită și prin cădere, că acestea au necesitat pentru vindecare 12-13 zile de îngrijiri medicale, și că pot data din 14 iulie 2010. În același raport medico-legal se menționează că leziunile traumatice de forme și dimensiuni diferite, au putut fi produse prin lovire repetată cu obiecte contondente de forme alungite (exp.: bâtă, rangă, perete) și că poziția ipotetică (victimă-agresor), în raport de aceste leziuni suferite de partea vătămată T.C.P., a putut fi cel mai probabil, victima cu spatele către agresor, în fine, același raport mai precizează că leziunile constatate nu au putut pune în primejdie viața victimei (respectiv a părții vătămate T.C.P.

Starea de fapt descrisă mai sus și vinovăția inculpaților, rezultă din următoarele probe: procesul-verbal de sesizare, procesu-verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșa foto, plângerea penală a părții vătămate T.C.P., declarațiile părților vătămate T.C.P., Ș.V., declarațiile martorilor T.A.D., S.l.F., R.T.M., P.I.O., declarațiile martorului S.C.C., L.F., M.R.D., S.P.M., Ș.V.D., L.S.A., l.A. și raportul din 5 iulie 2010 întocmit de acesta în calitate de șef de post la comuna Budacu de Jos, N.C.G., probe care se coroborează parțial cu declarațiile date de inculpații A.V.C., B.L.C., T.C.D.F., T.V., precum și actele medico-legale întocmite în cauză de I.M.L. Târgu Mureș și S.M.L. Bistrița Bistrița-Năsăud.

De asemenea, a subliniat tribunalul, este de menționat sub aspectul probațiunii care justifică starea de fapt reținută mai sus și împrejurarea că inculpații T.V., T.A.C., T.C.D.F., A.V.C. și B.L.C., în fața instanței, anterior începerii cercetării judecătorești, au solicitat să fie judecați pe procedura recunoașterii vinovăției, prevăzută de art. 320 1 C. proc. pen., declarând că recunosc săvârșirea faptelor pentru care sunt trimiși în judecată și își însușesc probele de la urmărirea penală. Faptele săvârșite de inculpații T.V.

și T.A.C., astfel cum au fost descrise mai sus, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor de: tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., raportat la art. 175 alin. (1) lit. t) și alin. (2) C. pen., comisă asupra părții vătămate Ș.V.; de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., raportat la art. 175 alin. (1) lit. t) și alin. (2) C. pen., comisă asupra părții vătămate T.C.P.; de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., fapte săvârșite în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele săvârșite de inculpatul T.I., astfel cum au fost reținute mai sus, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen., raportat la art. 175 alin. (1) lit. t) și alin. (2) C. pen. (comisă asupra părții vătămate T.C.P.) și de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., fapte săvârșite în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen. și în stare de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. Faptele săvârșite de inculpații T.C.D.F., T.l.S. și A.V.C., întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și ( 2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. t) și alin. (2) C. pen.

și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., fapte comise în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen. Faptele săvârșite de inculpatul B.L.C. astfel cum au fost descrise mai sus întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. (comise asupra părții vătămate Ș.V.) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., fapte comise în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. și în concurs real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen. Actele de violență exercitate asupra părții vătămate Ș.V.

de către inculpații T.V. și T.A.C., descrise mai sus, prin modalitatea concretă în care au fost săvârșite, instrumentul folosit (bâtă, par), zona corporală în care a fost lovită, cu violență și repetat (în cap și peste corp) precum și urmările cauzate (T.C.C.A., care a necesitat o intervenție chirurgicală de urgență, comă, paralizie și aducerea părții vătămate în situația de a se pensiona de boală la 41 de ani) dovedesc fără echivoc intenția infracțională de a suprima viața acesteia. Aceeași intenție infracțională i-a caracterizat pe inculpați și atunci când au agresat-o pe partea vătămată T.C.P. Astfel, lovirea, prin surprindere, pe la spate, cu parul în cap, de către inculpatul T.A.C., urmată de imobilizarea părții vătămate T.C.P.

de către acest inculpat împreună cu inculpatul A.V.C. pentru ca ceilalți să-i poată aplica lovituri cu obiecte contondente, dovedește intenția (fie și indirectă) de a ucide. Această intenție a fost manifestată de inculpați și atunci când au alergat cu bâtele după partea vătămată care a reușit în două rânduri să fugă. De fiecare dată când au prins-o pe partea vătămată inculpații i-au aplicat „la nimereală” lovituri peste corp, agresiunea asupra acesteia încetând doar la intervenția poliției, care a pornit girofarul și a strigat prin stație să înceteze. în mod cert, fără intervenția șefului de post l.A., consecințele faptelor comise de inculpați ar fi fost mult mai grave pentru partea vătămată T.C.P.

Sub acest aspect este relevantă declarația părții vătămate T.C.P. dată în fața instanței care a arătat că în timpul actelor de agresiune exercitate asupra sa a fost în permanență preocupată să-și ferească capul, motiv pentru care nu a știut la început cine erau persoanele care îl loveau. Din acest motiv, inițial partea vătămată l-a indicat ca făcând parte dintre agresori doar pe inculpatul A.V.C., întrucât înainte de a-i fi aplicată lovitura cu parul a auzit o persoană strigând „B., nu-l lăsa”. Această explicație dată de T.C.P. (referitoare la faptul că nu a văzut persoanele care o agresau) se coroborează cu concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 1710/ll/a/35 din 5 iulie 2010, emis de S.M.L.

Bistrița-Năsăud, în care se precizează că, în raport de leziunile traumatice prezente pe corpul victimei (mâini, spate), poziția ipotetică a fost cel mai probabil „victima cu spatele la agresor”. Deși raportul de constatare medico-legală menționat anterior indică o multitudine de leziuni traumatice pe corpul părții vătămate T.C.P. și concluzionează că acestea au necesitat pentru vindecare circa 12-13 zile de îngrijiri medicale, instanța apreciază că actele de agresiune (conjugate) comise de cei 6 inculpați, în modalitatea descrisă în considerentele sentinței, caracterizează pe deplin latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de tentativă la omor calificat pentru care au fost trimiși în judecată.

Așadar, numărul mic al zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, în cauza de față, nu poate profita inculpaților, și nu justifică schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății într-o infracțiune mai puțin gravă, în condițiile în care actele de agresiune au fost întrerupte doar la intervenția șefului de post l.A., dovedindu-se totodată că partea vătămată și-a ferit în permanență capul de loviturile simultane care i-au fost aplicate la întâmplare cu obiecte contondente (bâte, pari) de cei șase inculpați. Faptele deduse judecății (tentativa la omor calificat) comise de inculpați asupra celor două părți vătămate nu au fost săvârșite în stare de provocare, pentru motivele arătate în continuare.

În primul rând este de subliniat că incidentul din bar a fost declanșat de inculpații B.L.C. și T.C.D.F. , astfel că starea de provocare nu le profită. Un anumit act poate fi socotit provocator numai dacă nu se datorează propriei conduite a celui ce se pretinde provocat. În cauza de față, săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor apare ca o continuare a actelor inițiale de agresiune și nicidecum provocată de atitudinea părților vătămate. Derularea în continuare a faptelor, într-o modalitate mult mai gravă, este în mare măsură imputabilă inculpatului B.L.C., care în plină noapte, i-a trezit pe inculpați (T.I., T.l.S., T.A.C.) și Ie-a prezentat incidentul de la bar într-o modalitate mult mai gravă.

Această conduită a inculpatului B.L.C. va fi avută în vedere cu ocazia individualizării pedepsei ce i se va aplica, în sensul sancționării sale mai severe, însă nu va fi apreciată de instanță ca având natura unui act provocator care să atragă reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., în favoarea inculpaților. Chiar dacă într-o primă fază tatăl și frații inculpatului T.C.D.F. au fost alarmați și speriați de cele spuse de inculpatul B.L.C. , când s-au apropiat de bar au văzut că acesta nu pățise nimic grav. Cu toate acestea, inculpații s-au înarmat cu pari și bâte și profitând de superioritatea lor numerică, le-au lovit prin surprindere pe părțile vătămate (pe la spate) deși acestea nu aveau în mâini obiecte contondente.

Loviturile aplicate (inițial) părților vătămate au fost în cap și apoi peste corp. După ce partea vătămată Ș.V. era căzută la pământ (în urma loviturilor aplicate în cap de inculpații T.V. și T.A.C.) toți inculpații (cu excepția inculpatului B.L.C.) s-au repezit asupra inculpatului T.C.P., aplicându-i lovituri în cap și apoi la întâmplare, pornind în urmărirea lui ori de câte ori încerca să scape, încetând agresiunea doar în momentul în care a intervenit șeful de post. Pentru considerentele arătate mai sus instanța de fond nu a reținut în favoarea inculpaților starea de provocare. Referitor la cel de-al treilea aspect invocat de apărătoarea inculpatului B.L.C., referitor la formularea plângerii prealabile pentru infracțiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., de către partea vătămată Ș.V.

după împlinirea termenului de 2 luni, instanța de fond nu și-a însușit cererea de încetare a procesului penal. Sub acest aspect instanța de fond a reținut că partea vătămată Ș.V. a fost supus unei intervenții chirurgicale (la cap) imediat după săvârșirea asupra sa a infracțiunii de tentativă de omor, iar ulterior a fost în comă mai multe zile. În același interval de timp (după ce a ieșit din starea de comă) partea vătămată a fost paralizată și nu a putut vorbi, urmând în continuare tratamentul de recuperare (neurologică) într-o altă clinică privată din Târgu Mureș (SC N.V.S. SRL Târgu Mureș), aspecte care rezultă din dovezile existente la dosar. În aceste condiții din cauza stării grave de sănătate partea vătămată Ș.V.

a fost audiată pentru prima dată la 13 septembrie 2010 când a și formulat plângere împotriva inculpatului B.L.C. pentru infracțiunea de lovire. Pentru considerentele arătate instanța apreciază că depășirea termenului de formulare a plângerii cu circa 10 zile nu-i este imputabilă părții vătămate și nu poate profita inculpatului B.L.C., care a avut o contribuție esențială la declanșarea incidentului. Ca urmare, instanța nu și-a însușit cererea acestui inculpat de încetare a procesului penal pentru tardivitatea plângerii. Procedând la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților T.V. și T.A.C., instanța a avut în vedere în prealabil că acești inculpați au ales să fie judecați pe procedura recunoașterii vinovăției reglementată de art. 320 1 C. proc.

pen., care atrage limite de pedeapsă mai reduse cu 1/3 (între 5 ani și 8 ani și 4 luni închisoare și interzicerea unor drepturi în cazul infracțiunii de tentativă la omor calificat). La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor comise, împrejurările în care au fost săvârșite, urmările produse și persoana inculpaților. În legătură cu acest aspect, reținând că cei doi inculpați nu au antecedente penale și au avut o conduită corespunzătoare pe durata procesului penal, recunoscând faptele, instanța a reținut în favoarea acestora circumstanțe atenuante. însă, la dozarea pedepselor instanța a avut în vedere că inculpatul T.V.

a avut o contribuție mai mare la săvârșirea infracțiunilor comparativ cu inculpatul T.A.C., care a venit la locul faptei abia după ce a fost alertat de inculpatul B.L.C. În schimb, inculpatul T.V. care a fost la bar încă de la început și cunoștea personal despre faza inițială a incidentului, implicarea sa în derularea lui ulterioară îi este imputabilă într-o mai mare măsură. În fine, deși nu s-a reținut în favoarea inculpaților starea de provocare (pentru motivele arătate anterior) la dozarea pedepselor s-a ținut seama de conduita părților vătămate, a căror reîntoarcere la bar (după ce au fost conduse spre casă de către polițist) le este imputabilă. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe Lângă Tribunalul Bistrita-Năsăud și inculpații T.V., T.A.C., T.I., T.C.D., T.I.S.

și B.L.C. În apelul Parchetului s-a solicitat admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună condamnarea inculpaților la pedepse mai mari în regim de detenție, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante. În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond nu a realizat o evaluare corectă a gradului concret de pericol social al faptelor inculpaților și a reținut în mod nejustificat în favoarea acestora circumstanțele atenuante prevăzută de art. 74 C. pen. Inculpații T.V., T.A.C. au solicitat desființarea sentinței atacate și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea reținută în rechizitoriu în infracțiunea de vătămare corporală gravă, reducerea pedepsei aplicate și suspendarea condiționată a executării acesteia, cu motivarea că din raportul de expertiză medico-legală rezultă că viața părții vătămate T.C.P.

nu a fost pusă în pericol. Inculpatul T.I. a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, arătând, pe de o parte, că nu există probe din care să rezulte că inculpatul a fost prezent la locul incidentului, iar pe de altă parte, acesta poate fi integrat în societate și fără executarea efectivă a pedepsei. În apelul inculpatului T.C.D.F. s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate și suspendarea sub supraveghere a executării motivând că pedeapsa este prea mare în raport de concluziile raportului de evaluare psiho-socială din care rezultă că are șanse de reintegrare. Inculpatul T.I.S.

a solicitat, în principal, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală cu reținerea circumstanțelor prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate cu motivarea că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, lipsind intenția, iar din raportul de expertiză medico-legală rezultă că viața părții vătămate nu a fost pusă în pericol. Mai mult, inculpatul a fost provocat de cele două părți vătămate. În apelul inculpatului B.L.C. s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de ultraj prin reținerea circumstanțelor atenuante,iar pentru infracțiunea de lovire încetarea procesului penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. f) C. proc.

pen., întrucât plângerea prealabilă a fost depusă expirarea termenului prevăzut de lege. Prin decizia penală nr. 125/ A din 21 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate în cauză. Curtea a constatat că, în baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpaților fiind stabilită în afara oricărui dubiu. Actele de violență exercitate de inculpații T.V., T.A.C. și T.l.S. dovedesc intenția de a ucide care rezultă din toate împrejurările cauzei.

Astfel, instrumentele folosite de inculpați (pari și bâte), regiunea corpului vizată (cap, torace), multitudinea loviturilor și intensitatea mare a acestora, imobilizarea părții vătămate de unii din inculpați, astfel încât ceilalți să-i poată aplica lovituri cu corpuri contondente, repetarea agresiunii în aceeași modalitate, în condițiile în care partea vătămată a reușit în două rânduri să fugă, perseverența cu care inculpații au aplicat lovituri victimei dovedesc fără nici un dubiu intenția de suprimare a vieții părții vătămate. Or, în raport de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, natura obiectului-vulnerant, intensitatea loviturilor, numărul loviturilor aplicate, regiunea corpului în care au fost aplicate loviturile și care a fost vizată de inculpați și consecințele cauzate, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată în cauză din tentativă la infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de vătămare corporală este nefondată.

Susținerea inculpatului T.I. în sensul că faptele au fost comise de alte persoane nu poate fi reținută. Astfel, conform declarațiilor proprii al acestuia, acesta s-a deplasat la locul incidentului împreună cu membrii familiei acestuia, iar din declarațiile inculpaților T.V., T.A.C., T.C.D.F., A.V.C. și B.L., declarațiile părților vătămate, ale martorilor oculari l.A. (șef de post), S.l.F. și T.A.D. rezultă cu certitudine că acesta i-a aplicat, alături de ceilalți inculpați, lovituri cu parul victimei T.C. În aceste condiții, cererea inculpatului T.I., de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pe considerentul că faptele nu au fost comise de inculpat, apar ca neîntemeiate.

În altă ordine de idei,, în cauză nu se poate reține starea de provocare invocată în apărare de inculpatul T.I.S. întrucât, pe de o parte, incidentul produs între părți a fost declanșat de inculpații B.L.C. și T.C.D.F. și nu de părțile vătămate, iar pe de altă parte, alarmarea și spaima celorlalți inculpați determinate de spusele inculpatului B.L.C., a încetat la momentul sosirii la bar când au observat că fiul lor, nu a pățit nimic, or, în aceste condiții nu se poate reține că inculpatul a comis faptele sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții care să fie provocată de acțiunea provocatoare a părților vătămate prin violență, atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.

Cererea de încetare a procesului penal formulată de inculpatul B.L.C. motivată de neformularea plângerii prealabile pentru infracțiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., de către partea vătămată Ș.V. în termenul de 2 ani, nu poate fi reținută. Astfel, depășirea cu 10 zile a termenului de depunere a plângerii este justificată de starea de imposibilitate de depunere a acesteia, cauzată de intervențiile chirurgicale (la cap), starea de comă care a durat mai multe zile, starea de paralizie și tratamentul neurologic recuperator urmat într-o clinică privată din alt județ, toate fiind determinate de agresiunea inculpaților. Pedepsele aplicate inculpaților au fost corect individualizate în raport de criteriile prevăzută de art. 72 C. pen., atât în ce privește cuantumul cât și în privința modalității de executare a acestora.

Având în vedere că inculpații T.V., T.A.C. și T.C.D.F., A.V.C. și B.L. au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare al instanței și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, până la începerea cercetării judecătorești, instanța de fond a acordat acestora beneficiul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 320 1 pct. 7 C. proc. pen. În mod legal și temeinic în cauză tribunalul a reținut în favoarea inculpaților T.V., T.A.C. și A.V.C. circumstanțele atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) și c) C. pen., iar pentru inculpații T.I., T.C.D.F. și cele prevăzute de art. 74 lit. c) și respectiv 74 lit. a), având în vedere, după caz, atitudinea sinceră, de recunoaștere și regret a acestora și/sau lipsa antecedentelor penale, aplicând o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege.

În aceste condiții, Curtea apreciază că pedepsele aplicate sunt corect individualizate și în măsură să asigure realizarea scopului prevăzută de art. 52 C. pen., astfel că solicitarea parchetului de aplicare a unor pedepse mai mari apare ca neîntemeiată. Solicitarea inculpatului B.L.C. de reducere a pedepselor aplicate prin reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., motivat de atitudinea sinceră și de regret a acestuia, nu poate fi reținută având în vedere starea de recidivă a acestuia și a faptului că derularea incidentului i se datorează întrucât a prezentat cu rea credință celorlalți inculpați într-o formă amplificată evenimentele de la bar și starea de sănătate a coinculpatului T.C.D.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și inculpații B.L.C., T.I. și T.C.D.F. Parchetul a invocat cazul de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., susținând că în cauză nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților și nici modalitatea de executare a pedepselor stabilită în cazul inculpaților T.I. și A.V. Inculpatul B.L. a invocat, de asemenea, cazul de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen. și reducerea pedepsei sub minimul special. Inculpatul T.I. a invocat în principal cazul de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 18 C. proc.

pen., solicitând achitarea sa cu referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen., în subsidiar, a invocat cazul de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., solicitând redozarea pedepsei. Inculpatul T.C.D.F. a invocat cazurile de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 17 și 14 C. proc. pen., susținând că nu a acționat cu intenția de a ucide, că nu a lovit nicio persoană, ci doar a fost lovit, sens în care a solicitat schimbarea încadrării juridice în art. 20 raportat la art. 182 C. pen., în subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia și aplicării unei modalități neprivative de libertate de executare a ei. Examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare invocate, Curtea reține că doar recursul Parchetului este fondat, pentru următoarele considerente: În privința criticilor de nevinovăție formulate de inculpații T.I.

și T.C.D.F., Curtea constată că în cauză nu este incident cazul de casa